sâmbătă, 26 octombrie 2024

Semnal editorial - O Antologie „născută” la Getafe-Madrid - Spania, pion principal Juan Jose GARCIA

 


Gelu Dragoș: „Pe unii dintre dumneavoastră nu vă cunosc. Iertați-mi îndrăzneala...”

Timpul vine ca un tăvălug peste noi, am constatat asta de mai multe ori în ultimul timp. Colegilor mei de catedră nu le mai ajunge acest prețios timp pentru a face totul ca la carte. Unii vorbesc despre apropierea polilor globului pământesc și că timpul se comprimă, că ziua și noaptea ar avea de fapt doar 23 ore, în loc de 24. Nu știu, dar știu faptul că de Zilele Nord Literar și înnobilarea scriitorului Vasile Igna din Ardusat cu titlul de „Cetățean de onoare al județului Maramureș” am primit de la poeta Lucia Virginia Pop, colaborator al Casei Române de Cultură, din Getafe-Madrid, Spania, Antologia  „Târgul de carte românească, Nr. III – Anul III – 2024. Bucuria a fost cu atât mai mare încât (în premieră) sunt cuprinși doi frați: Ioan și Gelu Dragoș. Nu-mi venea să cred!

Despre această antologie bilingvă doresc să vorbesc acum și s-o propun dumneavoastră cititorilor pentru că directoarea Nadia Fărcaș și editura ei „Ecou Transilvan” a avut curajul necesar  și a realizat un volum al prieteniilor literare româno-spaniole de pus în ramă iar acum primește laurii binemeritați!

Despre acest demers cultural Juan Jose Garcia Garcia, președintele Casei Române de Cultură din Getafe-Madrid ne spune: „Pentru cei care iubesc cultura și luptă pentru promovarea ei, distanța și lipsa banilor nu constituie un obstacol. Le mulțumesc tuturor poeților și prozatorilor care ne însoțesc și ne urmăresc, pentru efortul pe care îl fac venind din diasporă, la Getafe. Împreună vom transforma orașul spaniol Getafe într-un paradis literar românesc. Epicentrul Spaniei, situat aici, la sud de Madrid, va fi în scurt timp un loc de reuniune culturală românească pentru întreaga lume.”

Președintele de onoare al Casei Române de Cultură, poetul maramureșean Vasile Muste sintetizează: „Cărțile de la Getafe au acum un drum numai al lor. Nu mai trebuie ajutate de festivaluri, nu mai sunt singure ca la început. Au acum propriul lor drum. Drumul unui târg de carte, care peste ani va deveni unul de invidiat și de urmat, asemeni altor mari târguri internaționale. Ceea ce trebuie făcut acum este atragerea marilor edituri care să ridice nivelul Târgului nostru la unul internațional.” Valoarea intrisecă a managerul din Centrul Cultural al Sighetului se vede încă o dată...

Sub titlul generos „Poezii și fragmente de proză” în acest număr apar: Vasile Muste („când aripile noastre vor fi brațe/neîncetat vom fi împreună”); Ionuț Calotă („Uneori mă întorc în camera veche/unde bunica dădea gust mâncării”); Ofelia Prodan („dansez pe o melodie arhaică,/hainele se topesc pe trup”); Nicolae Petrescu-Redi („Timpul trece,/caut jarul/prin al grijilor noian”); Gelu Dragoș („În umbra binelui, oamenii,/Își ridică ziduri de piatră”); George Vigdor Oviitis („am invitat poeții mai acătării/pe care-i cunosc și la care țin”); Daniel D. Marin („am început să merg cu pas domol-legănat printre zidurile/crăpate și tufele de măceș, fericit”); Radu Botiș („Limba mea e ca un râu/curgând printre maluri de veacuri,/mângâind pietrele cuvintelor vechi”); Emilian V. Pal („aici mă plimb printre oameni cu capul plecat/ rușinat că nu fac parte din turma celor care s-au aranjat pe viață”); Iosefina Schirger („nu mai visasem niciodată așa colorat și nici câmpi atâția să bat!”); Sorin Micuțiu („ridic timid o nouă piatră de hotar/pe drumul vieții”); Ioan Dragoș („anonimatul deplin/ e semnul că mi se învechește/ tot mai mult numele”); Ioana Ilieși („Și sunt româncă. Cu mândrie/ Port sânge de daco-romani”); Elena Katamira („am să fac un cântec pentru corpul meu”); Emilian Marcu („am închis o lume-n uitare./Totul în jur devenise de sare.”); Catia Ștefan („Copilăria mea dulce, de vis,/ Te-am irosit la loterie.”); Marina Dirul („Tu fugi de tine însuți la margine de nopți.”); Mirela Necula („ești om, atât, și e destul/ ești om, atât, și e prea mult”); Vera Terebesi („Cum să nu te încânt și eu, anotimp trezit?”); Mihaela Vaida – Avram („Mai sparg un timp,/ mai fur un ceas...”); Doina Guriță („mă doare-albastrul de sub albul verii/ Tomnatic galbenul ușor mă ruginește/ Argint pogoară bruma...”); Mirela Cocheci („Eu visez să scriu poeme despre albul absolut”); Ionescu Cioată („Aș da orice pentru o ultimă plimbare/ sub cerul clar, acoperit de stele”); Lucia Virginia Pop („Noi încă ne întâlnim adeseori în gând./Tu ești departe-n zările albastre,/ Eu am rămas sub sălcii care plâng”); Georgeta Rada („Întâiul, dar și ultimul amin,/În limba mea lui Dumnezeu mă-nchin.”); Marin Rada („Nici mie nu-mi ajung cuvintele/ las câteva fraze neterminate...”); Ioan Avram („E-o poveveste minunată răscolind a nopții taină...”); Gabriela Moldovan („Te căutam pe tine, în oglinzi de fum,/În pași pierduți prin ani...”); Dan Șalapa („Poezia mi-a scăpat azi dimineață/ peste balustrada balconului”); Ana Văcărașu („În satul meu plutea în aer mireasma fructelor coapte și a strugurilor văratici. Ulița copilăriei mele era...”); Eugenia Petrușe („Eram ca Cenușăreasa, mică, amărâtă și trebuia să merg cu oile...”); Sorin Bălășcău („Știu că nu dețin controlul timpului sau al rotițelor ceasului...”); Laura C. Dragomir („Distanța făcea să nu trebuiască să explice, își recunoștea corpul...”); Gabriela Dimitriu („Cunosc un  Înger. Un înger al copiilor abandonați.”); Constantin Arcu („Își căutau reciproc tovărășia...”); Maria Alexandra Iliescu („Bunicul meu mi-a lăsat un vis în timp de război”).

Finalul îi aparține poetei Carmena Felicia Băințan, LSR MM: „Cel mai important în această ecuație este cititorul, care analizează cu ochi imparțiali fiecare fragment! Ideile scoase din biblioteca sufletului își fac loc apoi în bibliotecile adevărate pentru a rămâne pentru posteritate”. Sper că și eu am reușit să vă îndemn la lectură, cât despre biblioteca personală pot afirma că este printre cele mai mari și dotate din comuna Mireșu Mare! A devenit un obiectiv de vizitare pentru elevii comunei noastre.  Succes pe mai departe Juan Jose Garcia, Vasile Muste si tuturor celor care ridică prestigiul românilor!

                                                            Gelu DRAGOȘ, UZPR

 

 


Un comentariu:

  1. Felicitari Lucia Virginia! Stiu ca tu ai mijlocit intalnirea cu Casa spaniola si Juan Garcia! Ne inclinam fata de frumusetea sufleteasca si fizica a dvs!

    RăspundețiȘtergere