Principalele direcții în care Inteligența Artificială ar putea „schimba” omul

 

 

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa

 

    „Inteligența Artificială, dacă este lăsată pe mâna unor conducători bolnavi patologic, poate deveni cea mai mare amenințare pentru existența omenirii; însă, dacă este folosită pentru a aduce bunăstare, ea poate deveni cea mai de preț resursă pentru lume.”

(N. Grigorie Lăcrița)

 

Cuprins:

Rezumat

Viitorul omenirii în epoca Inteligenței Artificiale?

Viitorul Inteligenței Artificiale?

Inteligența Artificială Generală (AGI)

Inteligența artificială va schimba omul până la a-l face nemuritor, dar … artificial?

 

Rezumat. Articolul ridică problema atât a responsabilității morale în fața puterii tehnologice, cât și a maturității etice a speciei umane. Prin citatul „Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă ca relaţiile interumane. În lume va exista o generaţie de idioţi”, Albert Einstein a avertizat că atunci când tehnologia eclipsează conexiunea umană, umanitatea însăși este în pericol. Progresul tehnologic este ca „un topor în mâna unui criminal patologic” – util în mâini raționale, dar letal în mâini greșite. Viitorul omenirii depinde de cine mânuiește „securea” digitală: o vom folosi pentru a încălzi căminul civilizației sau pentru a-i distruge bazele?

 

1. Viitorul omenirii în epoca Inteligenței Artificiale?

 

Viitorul omenirii sub impactul IA reprezintă o reconfigurare profundă a modului în care trăim, muncim și gândim, fiind definit de o colaborare strânsă între om și mașină.

 

1.1. Oportunități și Transformări Sectoriale

 

Revoluția în Sănătate și Longevitate: IA devine un aliat esențial, oferind precizie sporită în diagnosticare și tratamente personalizate prin analiza datelor genetice. Până în 2050, interacțiunea dintre IA și editarea genică (CRISPR) ar putea prelungi speranța de viață peste pragul de 100 de ani, transformând radical sistemele de îngrijire.

Educație Adaptativă: Sistemele inteligente vor personaliza învățarea în funcție de stilul și ritmul fiecărui elev. Educația nu va mai fi universală, ci un proces individualizat care pregătește tinerii exact pentru cerințele pieței muncii de mâine.

Integrare Cotidiană: IA va gestiona sarcini administrative și va asigura independența persoanelor în vârstă prin asistenți personali avansați, integrând tehnologia invizibil în „infrastructura” vieții noastre.

 

1.2. Provocări Etice și Sociale

 

Piața Muncii și Economia: Deși IA va elimina roluri repetitive, ea va acționa ca un amplificator al potențialului uman. Succesul va depinde de capacitatea de recalificare continuă.

Riscuri Existențiale și Informaționale: Manipularea prin deepfakes (falsuri profunde) și riscul ca sistemele să evolueze dincolo de controlul uman necesită un management etic riguros și reglementări internaționale stricte (precum cele propuse de UNESCO sau UE).

Tensiuni Sociale: Există pericolul unei diviziuni între cei care au acces la aceste tehnologii și cei excluși, ceea ce ar putea genera inegalități globale fără precedent.

 

2. Viitorul Inteligenței Artificiale?

 

În perioada 2025–2030, IA trece de la stadiul de instrument pasiv (chatboți) la cel de agent autonom integrat în viața de zi cu zi.

 

2.1. Evoluția către AI-ul Agentic

 

Viitorul aparține sistemelor capabile să execute sarcini complexe în numele utilizatorului (planificarea unei călătorii, gestionarea fluxurilor financiare) fără intervenție umană constantă. Acești asistenți vor deveni „colegi virtuali” (robocolleagues) în mediile profesionale, crescând productivitatea cu 10 – 20%.

 

2.2. Impact Economic și Reglementare

 

 Contribuție Globală: Se estimează că IA va aduce până la 15,7 trilioane de dolari economiei mondiale până în 2030.

Legislație: Până în 2026, EU AI Act va fi pe deplin aplicat, impunând transparență și „Explainable AI” (AI explicabilă), astfel încât deciziile algoritmilor să fie clare și verificabile.

 

3. Inteligența Artificială Generală (AGI)

 

AGI reprezintă pragul teoretic în care o mașină poate înțelege, învăța și executa orice sarcină intelectuală umană, posedând gândire abstractă și adaptabilitate.

Caracteristici: Spre deosebire de AI-ul actual (Narrow AI), AGI ar înțelege relațiile de cauză-efect și ar putea transfera cunoștințe dintr-un domeniu în altul în mod autonom.

Predicții: Elon Musk estimează apariția AGI în 2026, în timp ce Demis Hassabis (DeepMind) prevede un orizont de 5-10 ani. Alți experți, precum cei de la MIT, se concentrează pe testul ARC (Abstraction and Reasoning Corpus) pentru a măsura progresul real către acest obiectiv.

Riscul: O AGI necontrolată este privită ca un risc existențial, putând prelua controlul asupra infrastructurilor critice.

 

4. Inteligența artificială va schimba omul

până la a-l face nemuritor, dar … artificial?

 

Subiect central al trans-umanismului, ideea de „nemurire artificială” susținută de futurologi precum Ray Kurzweil, propune două direcții:

1. Nemurirea Hardware (Biologică): Nanoboții microscopici vor repara celulele din interior, inversând procesul de îmbătrânire și conectând creierul direct la cloud până în 2030-2040.

2. Nemurirea Software (Digitală): Mind uploading – transferul conștiinței pe un suport digital. Aceasta promite o existență „amortală”, unde esența umană supraviețuiește degradării biologice.

Marea Dilemă: Dacă transformăm omul într-o entitate digitală sau hibridă, mai rămânem oameni? „Nemurirea artificială” nu va fi doar o prelungire a vieții, ci o schimbare fundamentală a definiției umanității, mutând conștiința din carne în date.

 

Sursă Bibliografică selectivă:

 

Yuval Noah Harari, 21 de lecţii pentru secolul XXI.

Ray Kurzweil, Singularitatea este aproape.

EU AI Act & Studii MIT (ARC Corpus).