În ultimii ani, structura importurilor de motorină ale României s-a modificat semnificativ. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2025 aproximativ 25% din motorina importată provine din țările Golfului Persic, în principal Arabia Saudită, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, în timp ce importurile din Turcia și India au înregistrat o creștere importantă. În același timp, importurile directe din Federația Rusă au aproape dispărut.
Această reconfigurare a lanțurilor de aprovizionare a înlocuit motorina rusă cu produse provenite din mai multe regiuni, inclusiv din Turcia, India, Golful Persic și din țări care rafinează petrolul importat.
Modificările au generat lanțuri logistice mai lungi, au dus la o creștere cu 83% a prețului motorinei între 2020 și 2025, în ciuda scăderii prețului țițeiului brut, și au crescut dependența geografică și geopolitică a României, expunând-o la vulnerabilități legate de rutele maritime prin Strâmtoarea Ormuz, Marea Roșie și Canalul Suez.
Importurile de motorină (2020–2025). Evoluția cantităților de motorină importate din principalele țări (în tone) arată că din Turcia au crescut de la 59.239 tone în 2020 la 709.282 tone în 2025, iar cele din India au crescut de la 27.016 tone la 390.157 tone. Arabia Saudită a ajuns la 450.454 tone, pornind de la zero în 2020.
În același timp, importurile directe din Rusia au scăzut de la 1.174.079 tone în 2020 la aproape zero în 2025.
Costul mediu al motorinei importate și al țițeiului brut (euro/tonă) arată diferența dintre materie primă și produsul final. Chiar dacă prețul țițeiului s-a redus cu 46% între 2020 și 2025, prețul motorinei a crescut cu 83%. Diferența reflectă costurile suplimentare de transport, rafinare și marjele intermediarilor pentru produsele finite.
După 2022, Rusia nu mai furnizează țiței direct, în timp ce Kazahstan și Azerbaidjan acoperă aproximativ 77% din țițeiul brut importat în 2025.
O parte semnificativă a motorinei importate provine din țiței rusesc procesat în alte țări. Petrolul rusesc este achiziționat de rafinării din India, Turcia și Arabia Saudită. Rafinăriile procesează țițeiul și obțin produse finite: motorină, benzină și kerosen.
Produsele finite sunt exportate în România și în alte state europene.
Din punct de vedere legal, produsul final nu mai este considerat rusesc, ci provine din țara în care a fost rafinat. Ruta principală este Golful Persic → Strâmtoarea Ormuz → Marea Roșie → Canalul Suez → Mediterană → România/
Transportul pe distanțe mai lungi crește costul și timpul livrării comparativ cu importurile directe din Rusia sau zona Mării Negre.
1. Eliminarea importurilor directe din Rusia
România a redus aproape complet importurile directe de motorină și țiței din Federația Rusă după 2022. Dacă în 2020 aproape 68% din motorina importată provenea direct din Rusia, în 2025 acest procent este aproape zero.
Această schimbare a modificat substanțial structura furnizorilor, ceea ce înseamnă că România nu mai depinde de relațiile directe cu Rusia pentru aprovizionarea cu produse petroliere. Totuși, petrolul rusesc continuă să ajungă indirect în țară, prin produse rafinate în Turcia, India sau Arabia Saudită.
2. Dependența de Golful Persic
În 2025, aproximativ 25% din motorina importată provine din țările Golfului Persic, în special Arabia Saudită, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. Această schimbare introduce o nouă dependență geografică, diferită de dependența tradițională de Rusia și regiunea Mării Negre.
Transportul pe rute maritime lungi – prin Strâmtoarea Ormuz, Marea Roșie și Canalul Suez – crește vulnerabilitatea la perturbări logistice și la factori geopolitici care afectează aceste puncte cheie de transport.
3. Prețul motorinei versus costul țițeiului
Prețul motorinei importate în România a crescut mai mult decât ar sugera evoluția prețului țițeiului brut. În perioada 2020–2025, motorina s-a scumpit cu 83%, în timp ce țițeiul s-a ieftinit cu 46%. Creșterea se explică prin mai mulți factori: transportul pe distanțe mari, costul rafinării în alte țări și marjele intermediarilor care vând produse finite. Astfel, materia primă s-a ieftinit, dar produsul final este mai scump.
4. Importanța Kazahstanului și Azerbaidjanului
După eliminarea importurilor directe din Rusia, Kazahstan și Azerbaidjan acoperă aproximativ 77% din țițeiul brut importat în 2025. Această dependență menține România conectată la regiunea Mării Caspice și la infrastructura logistică și comercială aferentă, dar în același timp limitează diversificarea completă a surselor de materie primă.
5. Fluxuri bazate pe produse finite
O parte importantă a motorinei importate nu provine din țiței brut rafinat în România, ci din produse finite rafinate în alte țări. Aceasta schimbă structura dependențelor, pentru că lanțul logistic nu mai este direct și include mai mulți intermediari și costuri suplimentare. Dependența de produsele finite crește vulnerabilitatea României la modificările prețurilor internaționale și la perturbările în țările exportatoare de rafinat.
6. Riscuri geopolitice noi
Importurile din Golful Persic introduc riscuri geopolitice care nu existau anterior. Strâmtoarea Ormuz, Marea Roșie și Canalul Suez sunt puncte critice pentru transportul maritim de produse petroliere. Orice eveniment – blocaje, conflicte sau incidente cu navele comerciale – poate întrerupe rapid fluxurile către România și Europa, afectând aprovizionarea și crescând costurile transportului. (cotidianulhd)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu