Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România anunță cu tristețe încetarea din viață a poetei Ioana Ileana Ștețco
El care ne-a învățat să fim, să iubim și să murim aici în spațiul virtual,
îmi aduce vestea incredibilă a stingerii poetei și prietenei noastre Ioana
Ileana Ștețco.
Evident mă gândesc la loviturile absurde pe care le primim.
ca și cum cineva ne-ar sfărâma o clipă mintea, țeasta,vederea!
La destinele noastre evanescente, doar gânduri și cuvinte!
La cei care pleacă intempestiv din lume! La cei cu care ne-am obișnuit să
ne vedem și să-i vedem prin țesătura lumii noastre, ca frați, ca prieteni, ca
ființe-reper și pe care deodată cineva ni-i răpește fără drept de apel, fără
putința de-a opri aceasta. La cei cu care ne vedem foarte rar dar ne face bine
să știm că există acolo undeva departe sau undeva aproape și că țin rezistentă
arhitectura lumii. Nu apuc să-mi consum uluirea și tristețea veștii că IOANA
ILEANA ȘTEȚCO a murit și de îndată primesc mesaj de la Irina Petraș că s-a
stins profesorul IOAN DERȘIDAN de la Oradea!
Cine s-ar fi gândit! Cine se putea gândi, în luna mai, când am fost la
Cluj, la evenimentul lansării cărții lui Ion Pop, „Lucian Blaga - Universul
liric”, că Ileana nu va mai vizita vreodată Clujul, că noi , Eu, Ileana Și Nicu
Scheianu, nu vom mai călători aici pe pământ împreună prin pusta
transilvană-someșeană, că nu vom mai poposi la o cafea la Cășei sau pe pajiștea
unor maluri de ape să admirăm verdeața de rai a dealurilor Măgoajei, că nu vom
mai schimba cuvinte și idei într-un lung dialog cât drumul Clujului...Cine?
Cine s-ar fi gândit că nu o vom mai vedea pe Ioana Ileana, când, la Zilele
revistei „Nord literar”, cu trei săptămâni în urmă, ne-a spus câtorva care eram
în preajmă: „Vreau să vă salut și să vă spun că eu voi merge pentru o vreme în
spital pentru un tratament și.....”. „ - Sănătate multă, Ileana ! Să ne vedem
cu bine când revii!”, i-am zis eu. Și nu bănuiam că nu va mai reveni, și nu pot
să cred că ființa ei de trup s-a destrămat ca un fum și că personalitatea ei
s-a evaporat undeva în văzduh de unde poate ne privește zâmbind.
Am discutat în întâlnirile noastre la Baia Mare, am schimbat opinii, am
scris despre cărțile ei, am apreciat talentul ei și efortul de a se dărui
poeziei...Ioana Ileana Ștețco era membră a Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Cluj-Napoca.
Adio, Ileana! Drum lin în cer, în Lumina Veșniciei Tatălui! Ție, poetei
IOANA ILEANA ȘTEȚCO! Fie-ți pământul odihnitor și amintirea perpetuă! Versurile
tale vor umple golul pe care l-ai lăsat acolo, în sălița de la reprezentanța
USR Maramureș, Fii neuitată, draga noastră Ileana!
Dr. Terezia FILIP
(n. 24 septembrie 1952, Borşa/ Maramureş - d. 21 iulie
2022, Baia Mare). Poetă. Absolventă a Liceului economic Baia Mare, 1971; Absolventă a ICI
Bucureşti, 1988. Debut absolut în Luceafărul, 1977. Colaborări: Luceafărul,
Steaua, Familia, Vatra, Contemporanul, Poesis, Nord Literar.
Volume: Phoenix vecina, 2010; În doze suportabile,
iubire, 2011; Şcoala de fete, 2013; Ai să dai sama, doamnă!.
Premii: Labiș (1974), Măiastra (1978), Rapsodii de primăvară – debut (2010), Marele premiu Ocoliș (2010), Premiul pentru debut Sighetu Marmației (2011).
Referinţe critice:
"De remarcat că mai nimic edulcorat, superficial nu
încape în aceste texte. Îndeobște pornind de la stratul real, prozaic al
trăirilor,precum de la un grad zero al plăsmuirilor lirice, autoarea își
sprijină elanul liric pe preaplinul lor. Aidoma oricărui autor autentic poeta
are aerul că nu s-ar putea mărturisi integral, lăsând mereu o marjă a
nespusului". (GHEORGHE GRIGURCU).
Vă las în compania amintirilor cu marea poetă Ioana Ileana Şteţco şi vă ofer 3 poezii de ale Domniei sale, Fie-i memoria binecuvântată!
Infatuare
Acum pot să vorbesc
despre cei care nu au nimic de pierdut
despre poesia tristeților mici
despre universul ce se resoarbe
și despre tine
care te-ai subțiat îndeajuns
încât te văd prăbușit într-un surâs
cum în copilărie vedeam
îngeri
printre oamenii mari
Hărțile colorate
Deasupra capului meu o hartă albastră
un petec de cer
vulturul se rotește
știe prea bine pe unde coboară
tristețea
Deasupra capului meu e o hartă
un petec uscat de pământ
desenează la scara istoriei o potecă
pe care coborâm călcându-ne în picioare
Întind mâna deasupra capului meu
înțep cu unghia harta aceea
sânge nu curge
numai o apă tulbure
ca sudoarea de înger
mirosul învierii pătrunde
pe dinăuntru și pe dinafară
visele în construcție
Trei generații
de pianiști pesimiști aleargă
cu mâinile pe claviatură
văd sunetele cum aleargă
care-ncotro
și văd cum bucuriile se înmulțesc
fără măsură
sunete carnivore pe pajiști
sapă în carnea tânără
fără-nveliș
se prind cu gâzele
cu albinele cu bondarii
și nu lasă în urmă
decât mugurii care pocnesc din greșeală
la poalele unui munte
care-mi scrie scrisori de amor.
GDL
Momentul emoționant a fost atunci când sărbătoritul Nelu
Danci a fost felicitat de către ASCIOR România și i-a fost înmânat de către
reprezentantul ASCIOR Baia Mare, poetul Vasile Bele, BREVETUL de POET POPULAR
AUTENTIC, dovadă că Poetul din Plopiș, prin ceea ce scrie, prin mesaj, simplitatea și autenticitatea versurilor
ne duce cu gândul la bogatul folclor românesc dar și la poeți precum Vasile
Alecsandri ori Alecu Russo.
Mă bucur sincer de prietenia fârtatului Nelu Danci care mă onorează și la o aniversare atât de frumoasă nu pot decât să-i urez mulți ani cu
sănătate și bucurii zilnice, să aibă în continuare dragoste pentru limba
strămoșească și alte succese pe tărâm literar!
La final, vă propun poezia ”Cer cu stele” a lui Nelu
Danci:
Afară
noaptea s-a lăsat
Dar
ceru este înstelat,
Câmpul,
e plin de floricele
Și
grădina mândrii mele .
Nu
le pot pierde din priviri
Nu
știi pe care să le admiri,
Noaptea
să admiri, stelele
S-au
ziua cu drag, florile.
Și
uite stau privesc așa
Cum
mai cade câte o stea,
Că
legenda așa spune
Un
suflet pleacă din lume.
Dar
tot stau și mă gândesc
Flori
mândre eu să privesc,
De
o floare se ofilește
Tot
trandafiru iar înflorește.
Că
oricum viața trece
Și
de numai te-ai petrece,
Așa
mai privesc câte o stea
Flori
mândre-n grădina mea.
Și
cu gândul mai înainte
Mai
gândesc la cele sfinte,
Și
mai fac și rugăciuni
Cât
trăiesc, să am ani buni.
LA
MULȚI ANI BINECUVÂNTAȚI, NELU DANCI!
Gelu DRAGOȘ, U.Z.P.R.
Foto: GDL