MACARIE - POETUL

 M-am hotărât să scriu și să postez azi în pagina scheiană despre un poet nu numai adevărat dar și plin de vigoare și originalitate, despre un poet neinteresat și neispitit de Gloria pe care o călăresc cu surle și trâmbițe mulți poeți și poetese, unii pe drept, alții cu ”dispense” conjuncturale, care vor expira foooarte repede. A împlinit de o săptămână 63 de ani...Este vorba de prietenul meu DOREL MACARIE, născut, crescut și hrănit, și la propriu și la figurat, în Cicîrlău, satul proptit şi ocrotit de marile podgorii de aici, aflat la 16 km de Baia Mare, satul Festivalului Naţional de Literatură "Vasile Lucaciu" de care se poate să fi auzit, locul de baştină al renumitului interpret popular Nicolae Sabău și al festivalului de muzică populară patronat de acesta. E foarte puțin cunoscut ca poet, așa cum sunt încă mulți alți poeți formidabili din Maramureș ( în județul Maramureș sunt la ora actuală 30 de membri ai Uniunii Scriitorilor din România,) dar asta nu îl scutește de faptul că dimensiunea sa artistica nu se potriveşte decât arare cu ... pre marea sa modestie. Un bărbat demn și respectabil, tată de familie și gospodar cu tradiție silvică, Macarie...e mai mult printre legumele lui...pe arie. Mă bucur că băieții lui s-au întors din Franța în ograda părintească pentru a-i fi aproape din dragoste, din admirație și din recunoștință. Dorel Macarie e un POET, nu un presupus... artist, a vrut să fie actor dar e actorul unei mari capodopere: viața și creația sa.

A publicat până acum trei volume de versuri: „Revista de modă a tristeții”, „Să vină medicul legist” și „Convalescența paltonului asaltat de molii”

Cer să fiu crezut nu pe cuvânt ci pe valoare și anexez aici două poeme pe care le culeg acum din revista ”România KM O” singura revistă de cultură căreia i-am fost redactor șef, revistă care a apărut numai în 5 numerere dar care a intrat deja in Istoria presei culturale românești.

Contaminare în Decembrie

Decât închis într-o gheretă

La poarta muzelor cu schepsis

Mai bine aș avea în gât

Un os banal de-arcaeopterix

Să grohăi precum cei cu rât

În cocine cu jir și cretă

Dar m-a contaminat, precis

Ca negrii din orașul Memphis

De jaz nebun și de trompetă

Azi noapte un poem femelă

Cu trinichella poesis...

N-am să visez eu lumea

N-am să visez eu lumea

Profesore specialist in lupta contrariilor

Cîțeaua fată întotdeauna

Unde nu te aștepți

Ăla cu felia de pâine întinde doar coaja

Miezul îl face pesmeți

Apoi îl aruncă în stepă la pitpalaci

Sfinte Sisoe, ce curvă curvăsăreală se întâmplă

În ierburile înalte

Nici un pui nu-i în cuibul matern

Exodul evreilor de la promisiune la uger

n-am să visez eu lumea

tenia se oftică la mâncarea de post

burlacii scot pieptul cu insigne

în formă de raci

o clanță ruptă, un ciot

fără putere în desferecat

semințele sunt la încolțit

dialectica și fasolea fac fâss

n-am să visez eu lumea

îmi ajunge coceanu

dați volumul mai mare

cântă Frații Pește și

Romica Puceanu...

                                                       Nicolae Scheianu

Prozatorul Valeriu Sabău a împlinit 63 de ani

Pe Valeriu Sabău îl ştiu de peste 3 decenii. Unde era un cenaclu (este printre fondatorii primului cenaclu sătesc din România – Cenaclul „Vasile Lucaciu din Cicîrlău), unde se înfiinţa un ziar sau revistă culturală era prezent şi el, atât cu ideii dar şi cu materiale de mare valoare.

 Valeriu Sabău s-a născut pe 13 iulie sub o zodie norocoasă. Are prieteni mulţi, motiv pentru care uneori îi triază, (îşi dă seama care-i sunt cu adevărat prieteni), fiindcă el însuşi ştie să cultive această floare rară a prieteniei. Ne supără că scrie atât de puţin la marele lui talent de prozator, dar fiindcă îl iubim, trecem şi asta cu vederea! Cu puţină atenţie şi mai mult curaj, cu deschiderea înspre scrisul lui a unor edituri maramureşene (şi sunt atât de multe!) sau sponsori astăzi puteam vorbi de un prozator român de talia lui Alexandru Ivasiuc!

Poate că nu ştiţi dar Valeriu Sabău este şi un ziarist valoros, de fapt „scriitor la ziar” (amintesc faptul că după 1990, primul ziarist băimărean cunoscut la nivel naţional este Domnia sa, el scriind la „Expres Magazin” condus de Cornel Nistorescu, unde deţinea o rubrică foarte citită) dar şi la „Graiul Maramureşului”, „Necenzurat”, „Clipa”, „Hora Locală” sau „Informaţia zilei de Maramureş”. A publicat, după ştiinţa mea, şi două volume de versuri. Am să vă aduc aminte, la această dulce aniversare, câteva versuri ale poetului, sărbătorit astăzi, unde altundeva decât la OJT, de către mulţii prieteni care-i are: „

 „Mi-a-ncărunţit copilaria-n joacă/ Şi tot mai râd şi tot mai bat şotronul/ Ca un bezmetic rege fără ţară/ Care-şi pansează cu iluzii tronul. Sub mimica paharelor golite/La cel mai şubred birt fără obloane/ Manifestam cândva un fel de suflet/ Şi-o libertate de iubit capcane”.

 „La mulţi ani”, sănătate maximă, multă fericire şi împliniri literare pe măsura talentului tău uriaş! Pentru prietenii ojetişti şi nu numai eşti un exemplu de verticalitate şi o voce literară puternică!

                                                                                         

                                                                                  Gelu Dragoş

Radio Cluj, de 63 de ani postul minţilor şi-al inimilor transilvane

8 judeţe, plus câteva zone limitrofe, unde glasurile noastre ajung, pătrund şi lasă urme. Urme frumoase, urme trainice.

Cineva mi-a spus că, pentru mass media românească, Radio Cluj are o semnificaţie similară cu ceea ce a fost şi va rămâne “U” Cluj în sport. Un simbol, dincolo de vremuri şi de mode.

Asta nu înseamnă, fireşte, că punem puşca jos şi trăim din amintiri frumoase. Dimpotrivă. Oamenii de radio se adaptează nonstop, sau dispar.

La Radio Cluj avem în plus puternicul sentiment al împărtăşirii unui set de valori transtemporale, care ne-au făcut şi ne menţin o voce aparte în haosul mediatic actual.

Radio Cluj, dragostea a 3 generaţii. Cu bune şi cu rele, dar cu iubire de meserie şi de oameni peste toate.

La mulţi ani, ascultătorule!

Autor: Dan Horea

Sursa: Radio Cluj

Profesorul universitar Nicolae Iuga împlinește 63 de ani

                                                          Duminică 12 iunie 2016

Nicolae Iuga s-a născut pe 12 iunie 1953 în Săliştea de Sus, jud. Maramureş. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în anul 1978. A fost profesor la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighet, ulterior lector la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca. A susţinut doctoratul în Filosofie la Universitatea “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca cu o teză referitoare la Etica creştină, sub îndrumarea profesorului Andrei Marga. Începând cu anul 2003, Nicolae Iuga este conferenţiar și, respectiv profesor universitar la Departamentul de Științe Socio-Umane al Universității de Vest “Vasile Goldiş” din Arad.

            În domeniul filosofiei, Nicolae Iuga este printre primii autori care publică studii asupra ideii de Etică globală (Projekt Weltethos), aparținând teologului german Hans Küng. A avut o activitate publicistică constantă în revistele culturale din România, fiind cotat de către Andrei Marga ca unul dintre cei mai importanți eseiști contemporani. Nicolae Iuga a consacrat în premieră, în literatura de specialitate din România, o prezentare monografică a ideii de cauzalitate emergentă, așa cum aceasta se manifestă în istorie. De asemenea a realizat, tot în premieră, în tratare unitară o Istorie a principalelor idei etice și pedagogice.  

            Nicolae Iuga este autor unic al unui număr de 15 cărți. Despre cărțile lui Nicolae Iuga au apărut zeci de recenzii favorabile în presa de specialitate din țară și din străinătate.

            În WorldCat Identities, Nicolae Iuga este inclus cu 14 lucrări în 18 publicații, în două limbi, răspândite în 32 de mari biblioteci din SUA, Canada, Europa Occidentală și Australia (http://www.worldcat.org/identities/lccn-no2007-134728/).      

           

                                                                                                          Gelu DRAGOŞ