SCRISOARE DESCHISĂ

 

Cerem ministrului Culturii să-și precizeze public poziția cu privire la divulgarea pe internet, de către managerul Bibliotecii Naționale, a subiectului la care Emilia Șercan lucrează.

Cele patru organizații – ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și CeRe (Centrul de Resurse pentru participare publică) – au cerut de asemenea ministrului Culturii să organizeze de urgență un concurs pentru ocuparea postului de manager al BNaR: „Ministerul ar fi trebuit să organizeze un concurs de proiecte de management pentru ocuparea funcției de director, dar interimatul lui Adrian Cioroianu în fruntea Bibliotecii Naționale are deja 30 de luni fără concurs”.

    ***

Doamnă Ministru Raluca Turcan,

Redacția PressOne vă cere prin prezenta să vă precizați public poziția oficială față de conduita managerului interimar al Bibliotecii Naționale a României (BNaR), dl Adrian Cioroianu, care la 29 februarie 2024 a divulgat în mod repetat pe Facebook informații nedestinate publicității despre activitatea profesională a colegei noastre, jurnalista de investigație Emilia Șercan. Concret, este vorba de faptul că Emilia Șercan a consultat la sala de lectură a BNaR teza de doctorat secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Considerăm alarmant faptul că dl Adrian Cioroianu, care este funcționar public și conduce o instituție aflată în serviciul cetățenilor, și-a încălcat pe mai multe paliere mandatul de manager, nesocotind atât prevederi ale Codului Penal, căruia îi este supus ca persoană fizică, cât prevederi și ale Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), asumat de BNaR, instituție cu statut de operator de date personale. În plus, dl Adrian Cioroianu a încălcat mai multe norme statuate de Codul de etică și integritate al personalului BNaR.

De 8 ani, jurnalismul pe care îl practicăm este în primul rând în serviciul public al cititorilor, iar relația noastră cu voi rămâne coloana vertebrală a tot ceea ce facem. Așa că ne-am dori să vă cunoaștem mai bine, prin intermediul unui sondaj anonim, de maxim 5 minute.

***

Redacția PressOne a luat cunoștință de declarația pe care, ca ministru al Culturii, ați dat-o astăzi, 1 martie 2024, la solicitarea Hotnews.ro: „Sunt două perspective: una de legalitate și una de corectitudine în relația cititor-director de instituție în speța aceasta. Din perspectiva legalității, o să verific dacă există o problemă de încălcare a legii, iar din perspectiva corectitudinii cred că această afirmație nu trebuia făcută în mod public de domnul Cioroianu”.

Facem o necesară precizare: Emilia Șercan a solicitat consultarea unei lucrări din patrimoniul BNaR urmând pas cu pas procedurile interne ale instituției, care însă nu presupun interacțiunea „cititor-directorul instituției”.

***

În aceste condiții, vă solicităm să vă precizați, fără echivoc, poziția față de conduita d-lui Adrian Cioroianu în spațiul public din următoarele motive:

I. Considerăm incalificabil faptul că dl Adrian Cioroianu folosește informațiile la care are acces în virtutea funcției pe care o deține – informații al căror regim este reglementat de legea penală, de cea privind protecția datelor personale și de codul de integritate al BNaR – ca și cum ar fi proprietarul acestor informații și ar avea dreptul să le facă publice după cum hotărăște.

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

II. Considerăm incalificabil faptul că, deși colega noastră i-a atras atenția – printr-un comentariu public – că fapta de divulgare de informații nepublice și nedestinate publicității intră sub incidența Codului Penal, dl Adrian Cioroianu a continuat să pună în circulație în mod repetat acele informații nedestinate publicității, inclusiv pe pagina sa personală de Facebook.

III. Considerăm nu doar incalificabil, ci și iresponsabil faptul că managerul interimar al BNaR a expus-o pe colega noastră, Emilia Șercan, transformând-o în țintă a hărțuielilor, intimidărilor și amenințărilor – în condițiile în care demersul acesteia este nu doar perfect legal, ci și legitim din perspectiva meseriei de jurnalist: consultarea tezei de doctorat a unei persoane publice care, la acest moment, deține funcția de adjunct al secretarului general NATO și care este deja inclus în sondajele de opinie privind alegerile prezidențiale din 2024.

 Spre reamintire: ca urmare a aceluiași tip de demers – analizarea unei teze de doctorat – colega noastră a fost amenințată cu moartea în 2019 într-un plan inițiat și coordonat de înalți ofițeri de Poliție, ambii condamnați prin sentință definitivă pentru infracțiunea de „incitare la șantaj”.

În 2022, colega noastră a fost ținta mai multor campanii de hărțuire, discreditare și compromitere legate de activitatea sa de jurnalist: a primit mesaje de amenințare pe email-ul profesional, în prezent investigate de procurori; a fost acuzată de un post de televiziune, într-o acțiune de defăimare, că ar fi spion rus, instanța de apel pronunțând deja o sentință în favoarea sa; și a fost ținta unei tentative de compromitere prin publicarea pe internet, la doar 40 de minute după ce a părăsit secția de Poliție, a unei probe predate organelor de anchetă și a unor fotografii personale care i-au fost sustrase.

IV. Considerăm incalificabil, iresponsabil și inacceptabil faptul că managerul interimar al BNaR a postat el însuși comentarii explicit amenințătoare la adresa colegei noastre pe propria sa pagină de Facebook. Două dintre acestea:

Adrian Cioroianu: „Dap. O duamnă care vrea să facă scandal tocmai în ideea de a atrage atenția și apoi a se lua de Geoană sau altul. Din punctul meu se vedere să se ia de cine vrea, dar să nu amestece BNaR. O face, o primește.” (29 februarie, ora 21:59).

Adrian Cioroianu: „Chiar nu mă interesează treburile ei cu oamenii politici. Dar să nu amestece BNaR, că o va lua.” (29 februarie, ora 22:31).

 V. Considerăm, în final, drept circumstanțe agravante:

Faptul că, divulgând informații nepublice și nedestinate publicității, managerul interimar al unei instituții publice a statului român a discreditat și periclitat a priori un demers legitim într-un stat de drept – verificarea CV-ului unei persoane publice, demers jurnalistic făcut în serviciul public.

Faptul că, prin conduita sa, dl Adrian Cioroianu – care reprezintă în spațiul public BNaR – a afectat grav imaginea și reputația instituției în fața cetățenilor pe care aceasta îi servește. Publicul a constatat, astfel, că datele personale pe care le furnizează instituției pot fi făcute publice după bunul plac al celor care au acces la acestea.

Despre istoria ironică

 

                                                                                                    de Gheorghe Pârja

În devenirea mea în această lume, am avut parte să întâlnesc oameni pricepuți la istorie și cultură, de la care am avut ce învăța până în ziua de astăzi, după ce mi-am părăsit catedra de învățător din satul Breb, pentru un post la Muzeul Maramureșului din Sighetul Marmației. Perioada de un an și câteva luni mi-a prins foarte bine pentru cunoașterea științifică a Maramureșului Istoric. Îl aveam aproape pe doctorul în etnografie, Mihai Dăncuș, directorul instituției, care a înțeles să aducă în Marmația specialiști din domeniu, din țară și străinătate. De la care am auzit multe relatări, unele spuse după lăsarea serii. Stagiul muzeistic sighetean mi-a fost, și îmi este, de bun augur în meseria de jurnalist. Am cunoscut și am dialogat cu specialiști redutabili, despre subiecte mai curajoase, care aveau amprenta documentului credibil.

Unul dintre ei este istoricul Adrian Cioroianu, cu care am purtat în Maramureș un amplu dialog, care a devenit interviu într-o carte a mea. Cu mai tânărul istoric, eseist, om politic, ministru de externe în Guvernul României, europarlamentar, ambasadorul României la UNESCO, profesor universitar, acum director al Bibliotecii României, am rămas în relații de prețuire reciprocă. Este autor a numeroase cărți, abordând, cu priceperea specialistului, istoria României în comunism. Așa am ajuns la acest subiect, care are reverberații în situația din România actuală. Eram licean și auzeam sub pecetea tainei un zvon că teritoriile foste românești, înainte de 1940, vor fi date înapoi României, printr-o presiune comună chinezo-americană asupra sovieticilor, cedate doar pentru o perioadă de 20 de ani.

Se apropia termenul în 1967. Cine a răspândit aceste zvonuri? Greu de spus. Istoricul Cioroianu le-a găsit în documentele de arhivă. Șeful statului de atunci, Nicolae Ceaușescu, a fost acuzat de comportament revanșard, naționalist, de lipsă de solidaritate socialistă. România a fost acuzată de Kiev că vrea Bucovina și Ținutul Herța, iar Chișinăul, prin dogmaticul Bodiul, a fost foc de supărare că a dispus instalarea, la Iași, a unei înalte antene-releu, care bătea toată Moldova socialistă, iar românii de dincolo de Prut ascultau, prin anii 1980, programele radio românești. În special joi seara, Cenaclul Flacăra, al lui Adrian Păunescu, cu mare impact la publicul basarabean. Am aflat-o ulterior de la Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, ori Nicolae Dabija. Evident, zvonul din 1967 nu avea cum să se materializeze, dar a fost cu mare impact asupra românilor din Nord, care ne învecinam cu Ucraina în Maramureș și Suceava.

Istoricul se întreabă dacă istoria este schimbătoare? Nu, își răspunde, ea este ironică, schimbătoare sunt statele și relațiile lor de putere. Un alt episod legat de solidaritatea româno-iugoslavă. După discursul lui Ceaușescu din 24 august, 1968, în care a condamnat invazia sovietică, și a celorlalți aliați socialiști în Cehoslovacia, în afara de România, liderul român a avut o întâlnire de taină cu liderul iugoslav, Tito, la Vîrșeț, unde a cerut solidaritate cu Tito. Dacă sovieticii vor ocupa România, Guvernul român să se retragă peste Dunăre și să conducă de acolo un război de guerilă. Tito ar fi spus că românii pot merge oricând în Iugos­lavia, dar fără armată, pentru că așa prevede Constituția statului federal. Oare să fi uitat Tito, ostaș cu experiență, care a luptat și împotriva lui Hitler, dar și a lui Stalin, ce i-a făcut propaganda lui Dej? Ce îl caricaturiza îmbrăcat în uniformă de ofițer, cu o bardă din care curgea sânge.

Douăzeci de ani mai târziu, Tito era un mare prieten al României. Și a rămas, dar au apărut între timp nuanțe. Serbia este cea mai rusofilă țară din vecinătatea noastră. Așa-i, domnule profesor, istoria are ironiile ei. Așa a fost și cu războiul balcanic. O concluzie la care țin foarte mult. Statele mici au nevoie de solidaritate. Situația se complică atunci când vreunul vrea să fie mai mare. Exemplele ne stau la îndemână dureros și sângeroase. Da, istoria este ironică din punctul de vedere al istoricilor, dar și al realităților ei. Și este tragică pentru cei care mor nevinovat pentru mofturile unor lideri. Ne stă la îndemână lectura, care este cel mai bun leac împotriva mitologiilor și clișeelor de tot felul.

Istoricul Adrian Cioroianu va prelua, cel mai probabil, funcţia de manager al Bibliotecii Naţionale a României

Istoricul Adrian Cioroianu va prelua, cel mai probabil, funcţia de manager al Bibliotecii Naţionale a României, a anunţat, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

„Am avut discuţii cu mai multe personalităţi din zona culturală, dar discuţiile care au înaintat şi cu care am făcut paşi concreţi şi sunt în măsură să îl anunţ aproape sigur ca viitor manager al Bibliotecii Naţionale este domnul Adrian Cioroianu. Eu zic că este un om care va implementa un nou parcurs în ceea ce înseamnă raportul dintre societate şi Biblioteca Naţională, care cred că trebuie să îşi pună o amprentă mai puternică în viaţa noastră social-culturală”, a declarat, la TVR 1, ministrul Bogdan Gheorghiu.

În momentul de faţă, manageriatul Bibliotecii Naţionale a României este asigurat în regim de interimat de un angajat al instituţiei.

Sursa: NapocaNews 

Florica Bud şi Adrian Cioroianu în mijlocul „şincaiştilor” băimăreni

Istoricul prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, a fost, joi, 27 noiembrie, prezent în Baia Mare, pentru a susţine, la Colegiul Naţional "Gheorghe Şincai", conferinţa cu tema "Patriotismul luminat". Ulterior, a avut loc lansarea a două cărţi. Este vorba despre volumul lui Adrian Cioroianu, apărut la Editura Curtea Veche, "Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor", şi despre cartea "Selected poems", a scriitoarei băimărene Florica Bud, volum apărut la Editura Tracus Arte. Adrian Cioroianu a fost invitat la iniţiativa prof. dr. Adrian Sabău, şeful catedrei de limba română a Colegiului "Şincai", şi cu sprijinul fostului deputat Nicolae Bud. ANCA GOJA

Istoricul Adrian Cioroianu la Baia Mare

Pentru detalii accesati:
http://www.emaramures.ro/Stiri/107709/BAIA-MARE-Adrian-Cioroianu-Eu-m-am-saturat-de-cei-care-vorbesc-de-rau-aceasta-tara-Vezi-ce-dedicatie-a-primit-primarul-municipiului-Baia-Mare-de-la-decanul-Facultatii-de-Istorie-a-Universitatii-Bucuresti-VIDEO-

„Moștenirea Brâncovenilor“ – prelegere susținută de Adrian Cioroianu și recital extraordinar Emil Boroghină la ICR

În cadrul programului național „2014 – Anul Brâncoveanu“, Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, București) organizează marți, 30 septembrie 2014, ora 19.00, o manifestare dedicată comemorării a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor. Intitulat „Moștenirea Brâncovenilor“, evenimentul va include prelegerea „Sacrificiu și modernitate la Constantin Brâncoveanu“ susținută de istoricul Adrian Cioroianu și recitalul extraordinar „Voievozii neamului – ctitori și martiri“ pe care actorul Emil Boroghină, inițiatorul proiectului, îl dedică figurilor importante din istoria românilor.

„Recitalul Voievozii neamului – Ctitori și martiri încearcă să surprindă, prin intermediul unora dintre cele mai cunoscute creații poetice romanești, momente ale atât de zbuciumatei noastre istorii. Sunt aduse în prim-plan figuri de eroi, voievozi sau oameni simpli, care s-au jertfit în numele unor idealuri, pentru apărarea pământului românesc, pentru independență și libertate, precum Decebal, Gelu, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazu, Constantin Brâncoveanu, Horea, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, cei care au luptat pentru Independența țării la 1877, Mihai Eminescu, țăranii răsculați la 1907, eroii necunoscuți care au căzut la Mărăști și Mărășești, făuritorii Marii Uniri din 1918, anonimii care au luptat pentru redobândirea Ardealului de Nord în cel de-Al Doilea Război Mondial, cei morti în închisorile comuniste sau tinerii martiri din Decembrie ’89. Spre toti aceștia trebuie să se îndrepte omagiul și întreaga noastră recunoștință“ spune inițiatorul și protagonistul spectacolului, Emil Boroghină, cel care a realizat și selecția poeziilor. Accesul publicului este liber.

                                                                                                       GDL