Academicianul Ion Pop aduce „un omagiu marii poezii” în revista „Apostrof”

 Revista Uniunii Scriitorilor „Apostrof”, Anul XXXI, nr. 6 (361) are un conţinut bogat şi divers, din care am reţinut:  acad. Ion Pop originar din Mireşu Mare, aduce un elogiu poeziei Ilenei Mălăncioiu despre care afirmă: „Pe fundalul întregii opere atât de profund angajate în problematica existenţei tragice şi demne ale omului, asemenea versuri sună cu o nouă forţă de reverberare: conştientizarea pătimirii, personale şi colective, impune încă o dată, ducând aproape de încheiere o creaţie impunătoare, al cărei sunet pur în rostirile de tragediană ale poetei, se transmite vibrant acum – şi se va transmite cu siguranţă şi în anii ce vin”. O pagină întreagă îi este dedicată aceluiaşi acad. Ion Pop cu poemele: „O lumânare”, „Cronică”, „Gramaticală”, Când...”, „Nimic nu se pierde”, „Redescoperirea poeziei”.

În cele 31 de pagini mai semnează: Marta Petreu – „A început în 5 iunie 1937...”; Mircea Popa – „Dialog epistolar Ştefan Baciu-Lucian Boz”; Iulian Boldea – „Pasivitatea ca revoltă”; Ion Bogdan Lefter – „Echinoxul în fragmente de memorie”; Poeme de Carmen Firan; Ştefan Bolea – „Cartea nomelor”; Nicolae Coande – „Meciul”; Alexander Baumgarten – „Despre pluralitatea vocabularului filosofic”; Eugenia Sarvari – „Conversaţii cu...Laurian Oniga”; Mircea Moţ – „Exerciţii de realitate”; Florina Ilis – „Din ciclul Pandemia veselă şi tristă”; Constantin Cubleşan – „Poezia calmului profund”; Cristian Vasile – „Cărţi neglijate, lecturi tardive: memoriile lui Ştefan Milcu”; Oliviu Crâznic – „Psihicul într-o dublă perspectivă”; Alexandru Jurcan – „Proust, Wilde, Ackroyd”; „Poeţi de Nobel” – Miguel Angel Asturias în traducerea şi prezentarea Alicei Valeria Micu; Georges van Riet – „Ateism sau creştinism” în traducerea lui Dumitru Ţepeneag; Poezii de Mireia Vidal Conte în traducerea Janei Balacciu Matei; Silviu Tudor – „Underground sau apocalipsa de cartier”.

De remarcat vignetele revistei care reprezintă variaţiuni grafice de Mihai Barbu după desene de Franz Kafka.

                                                                                  Gelu Dragoş