- În
ciuda aşteptărilor, nu Ucraina şi nici Rusia ori scutul antirachetă au
fost tema principală a vizitei vicepreşedintelui american în România,
venită în contextul unei pline crize regionale care ameninţă stabilitatea
la graniţele UE şi NATO. În schimb, lupta anticorupţie şi statul de drept
au fost leitmotivul mesajelor lui Joe Biden. Numărul doi din conducerea
SUA nu a lăsat loc de interpretări: americanii vor fi aici pentru mult
timp şi au tot interesul ca noi, românii, să ne rezolvăm problemele legate
de corupţie şi state de drept. În timp ce Joe Biden era transmis în direct
în România vorbind despre revoluţia noastră neterminată, televiziunile
chineze şi ruse îi arătau pe Vladimir Putin şi omologul chinez Xi Jinping
asistând la semnarea unui acord istoric de livrare de gaze şi parafând
astfel o alianţă ruso-chineză.
- Niciodată
nu s-a auzit în România vocea unui lider străin care să vorbească atât de
tranşant despre nevoia de eradicare a corupţiei decât în aceste două zile
în care vicepreşedintele american, Joe Biden, a venit la Bucureşti. Apelul
la un sistem mai drept a venit chiar şi sub forma unei trimiteri la
istoria României, Joe Biden povestind, la Palatul Cotroceni, cum ocaua lui
Cuza este la fel de valabilă şi în zilele noastre. Ceea ce lipseşte este
încă un Cuza care să prindă negustorii mincinoşi, iar acest Cuza trebuie
să vină atât din sfera politică, dar şi din societatea civilă românească.
„Corupţia este un cancer”, „corupţia nu este decât o altă
faţă a tiraniei”, „corupţia suge din puterea naţiunii”, „lupta împotriva
corupţiei este patriotism”, „nimeni, nimeni, nimeni nu este mai presus de
lege”, „statul de drept reprezintă o problemă de securitate naţională”, „ne bazăm
pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea”: începând cu interviul
acordat agenţiei Mediafax şi continuând cu cele trei discursuri din cursul
zilei de miercuri (alocuţiunea de la sosire, marţi, a fost una pe teme
militare), Joe Biden a transmis României că trebuie să îşi consolideze statul
de drept şi că SUA vor fi alături de români, mai angajaţi ca niciodată, în
acest proces.
De ce atât interes pentru bunul mers al societăţii româneşti
din partea unui stat care încă nu ne-a trimis un ambasador şi încă nu ne
permite să călătorim liber pe teritoriul său? Vicepreşedintele SUA a fost
foarte direct şi din acest punct de vedere: „democraţiile puternice, bazate pe
statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili”. Iar Statele Unite au
nevoie de prieteni în această regiune, în coasta unui stat cu care tocmai a
început un război economic. „Cu cât sunteţi mai independenţi şi puternici, cu
atât mai bine ne este şi nouă”, a mai fost un alt răspuns al vicepreşedintelui.
- „America
a declanşat deja un război economic cu Rusia”
„America a declanşat deja un război economic cu Rusia. Va fi
un război lung şi dur, iar America vrea să se asigure că România este o ţară
sigură şi stabilă din punct de vedere economic, nu numai militar, pentru că pe
aici vor trece fluxuri de bani”, a explicat Cristian Tudor Popescu,
editorialistgândul, invitatul ediţiei de miercuri a Gândul.
În timp ce Biden mânca, relaxat, o îngheţată în centrul
istoric al Capitalei sau vorbea despre societate civilă şi stat de drept în
România, la Shanghai se parafa alianţa ruso-chineză. Preşedintele rus, Vladimir
Putin, şi omologul chinez, Xi Jinping, au fost prezenţi la semnarea unui
memorandum de înţelegere între Gazprom (devenit principala armă de politică
externă a Rusiei) şi grupul chinez de petrol şi gaze, CNPC. Miza acestui acord,
care a fost negociat timp de 10 ani, depăşeşte aspectul comercial şi are o
însemnată greutate geopolitică.
„Ce s-a întâmplat în China este o declaraţie de război.
Practic, războiul a început. Acum, faptul că s-au înţeles de ieri pe astăzi,
are un singur înţeles: Putin a cedat”, a mai comentat Cristian Tudor Popescu.
„De ce se tem americanii? Vor avea loc operaţiuni cu bani şi materiale în
această zonă. E posibil, la un moment dat, ca americanii să stabilească aici,
în România o producţie strategică, să nu mai aducă din SUA sau Taiwan.
Ameninţarea nu vine din partea Rusiei, ci din partea politicienilor noştri
băştinaşi, care, fiind organizaţi în structuri mafiotice, nu acceptă regulile
economice corecte”, a adăugat jurnalistul Gândul.
Accentul pe care numărul doi în conducerea SUA l-a plasat pe
„revoluţia neterminată” a României a reprezentat o surpriză adusă de această
vizită, care se aştepta să fie strict de reiterare a angajamentului american
faţă de NATO şi vecinătate, în contextul crizei din Ucraina şi al agresiunilor
ruseşti. Prin declaraţiile sale, liderul american a transmis un mesaj cu bătaie
spre Rusia: SUA sunt aici, lângă Putin, şi vor rămâne aici mult după Putin.
Pentru asta, însă, trebuie să evalueze realist vulnerabilităţile cu care se
confruntă, iar instabilitatea din România - cauzată de luptele politice, de
corupţie, oligarhi şi societate civilă slabă - sunt o vulnerabilitate pe care
Statele Unite nu şi-o mai pot asuma într-un război economic care va trece şi
prin România.
- De
ce a pus Biden atâta accent pe societatea civilă românească
Dincolo de corupţie, au mai existat două teme principale ale
vizitei lui Joe Biden în România, ambele subiecte de mare însemnătate pentru
cultura politică americană: rolul societăţii civile şi puterea NATO în
contextul noilor tensiuni din această regiune.
În privinţa societăţii civile, ei i-a fost dedicat, practic,
marele eveniment al vizitei lui Biden la Bucureşti, dacă îl evaluăm în termeni
de timp acordat, vizibilitate şi invitaţi. În timp ce la scurtul discurs de
miercuri de la baza aeriană din Otopeni au fost prezenţi 100 de militari români
şi americani, aproape tot atâţia jurnalişti şi Mircea Duşa, ministrul Apărării,
a fost singurul oficial român, la evenimentul de miercuri de la Palatul
Cotroceni, dedicat societăţii civile, a fost prezentă toată crema politicii şi
societăţii civile din ţara noastră.
„Nici un om nu poate trăi fără sânge, democraţia nu poate
trăi fără participarea activă a cetăţenilor săi, asta vrem să spunem când
spunem că societatea civilă este de fapt esenţa democraţiei”, a spus Biden,
încercând să exporte în România viziunea americană despre societatea civilă,
care este cu adevărat o putere în stat. „Ne bazăm pe societatea civilă să
scoată la iveală nedreptatea, să dea voce minorităţilor şi grupurilor
marginalizate, să ceară responsabilitate şi să ţină puterea sub control”, le-a
mai transmis vicepreşedintele oaspeţilor reuniţi în Sala Unirii a Palatului
Cotroceni.
Astfel de mesaje pot fi citite într-o cheie foarte
pragmatică: Joe Biden este unul dintre cei mai experimentaţi politcieni
americani şi cunoaşte România cu toate metehnele sale post-decembriste. Dacă
mesajele de până acum adresate politicienilor nu s-au concretizat în reformele
dorite de americani, există o şansă în a sprijini mai mult pe viitor societatea
civilă din România.
- Despre
NATO: „Vom onora articolul 5, nu vă îndoiţi, este o datorie sacră”
Prezent în fiecare discurs al vicepreşedintelui american a
fost şi articolul 5 din Tratatul de la Washington - principiul de la temelia
Alianţei Nord-Atlantice, care stipulează obligaţia apărării colective (un atac
împotriva unui Aliat este un atac împotriva tuturor). În diverse formulări, Joe
Biden a dat asigurări României şi lumii că articolul 5 nu e nici negociabil,
nici interpretabil, ci „o datorie sacră”. „Vom onora articolul 5 al Acordului
NATO, să nu vă indoiţi, este o datorie sacră”, a subliniat Biden, care a spus
că şi-a dorit să vină din nou „pe pământ românesc” pentru a spune de aici acest
lucru. „Niciun aliat NATO nu e singur, noi ne protejăm unul pe altul. Pur şi
simplu. Ne protejăm. Punct”, a întărit secundul lui Obama.
De altfel, Biden a repetat cu fiecare ocazie acest mesaj, în
diverse formulări. „Ne pasă foarte mult de alianţă, angajamentul american faţă
de apărarea colectivă şi faţă de Art. 5 din Tratatul NATO este o obligaţie
sacră din punctul nostru de vedere. O obligaţie sacră nu doar acum, ci tot
timpul. Sunt aici să spun în numele preşedintelui ceea ce sper că ştiţi deja:
Puteţi conta pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile”, a
mai spus şi marţi americanul.
În contextul discuţiei despre Alianţa Nord-Atlantică, Biden
a repetat o serie de mesaje către principalul adversar al NATO în acest moment,
respectiv Federaţia Rusă. Condamnând din nou anexarea regiunii Crimeea de către
statul condus de Vladimir Putin, americanul a venit şi cu un avertisment: „Dacă
Rusia subminează alegerile din Ucraina, trebuie să fim hotărâţi să aplicăm
sancţiuni mai puternice Rusiei”.
Nici nu a decolat bine Air Force Two de la Bucureşti, că
Rusia a şi venit cu un răspuns şi a ameninţat Republica Moldova cu sancţiuni
comerciale dacă „fraţii de peste Prut” fac, luna viitoare, ultimul pas şi
semnează Acordul de Asociere cu UE, cel de la care a pornit şi criza din
Ucraina.
Asigurările repetate ale lui Biden privind solidaritatea
NATO faţă de aliaţi şi partenerii regionali trebuie citite în contextul unui
exerciţiu mai amplu la nivel de NATO şi SUA de recâştigare a terenului pierdut
în termeni de percepţie cu un răspuns al Alianţei la criza din Ucraina care a
fost perceput drept foarte slab. La fel ca secretarul general al NATO, Anders
Fogh Rasmussen, săptămâna trecută, la Bucureşti, şi Joe Biden a profitat de
ocazie pentru a spune, aproape de Rusia, că Aliaţii sunt pregătiţi să se apere.
Tot miercuri, Departamentul Apărării al Statelor Unite a
anunţat că americanii au efectuat cu succes un prim test al sistemului
antirachetă Aegis de tip terestru. Sistemele testate sunt cele care vor fi
utilizate în proiectul "Abordare adaptivă etapizată", care prevede
instalarea unor elemente antirachetă în România, până în 2015, şi în Polonia,
până în 2018.
- Poza
paralelă, made in China
Vizita lui Joe Biden în România nu trebuie privită, însă,
izolat, ci luată împreună cu cea pe care Vladimir Putin a făcut-o în acelaşi
timp în China. În vreme ce SUA îşi declară hotărârea de a lovi Rusia cu
sancţiuni de toate tipurile, inclusiv economice, încercând să convingă şi
Uniunea Europeană să obţină un consens între membri pentru aceleaşi măsuri,
Putin se mută la est.
Gazprom, care poate fi considerat acum cea mai puternică
armă de politică externă a Rusiei, a semnat cu grupul chinez de petrol şi gaze
CNPC un acord pentru livrarea de gaze în următorii 30 de ani. Înţelegerea era
blocată în negocieri de mai bine de zece ani. Potrivit evaluărilor vehiculate
în presa internaţională şi citate de Mediafax, valoarea livrărilor este evaluată
la peste 400 miliarde de dolari. Potrivit directorului Gazprom, preţul pe care
China îl va plăti pentru gazul rusesc este „secret comercial”.
Astfel, miercuri, în prezenţa preşedinţilor Vladimir Putin
şi Xi Jinping a fost semnat un memorandum de înţelegere între cele două
companii de stat, potrivit căruia Gazprom va înceape să livreze Chinei,
începând cu anul 2018, câte 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o
perioadă de 30 de ani.
De precizat în acest context că Europa rămâne cea mai mare
piaţă a Gazprom, cu peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut, acesta
fiind şi motivul pentru care Putin încearcă pe toate căile să diversifice
livrările de gaze.
„Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA
îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă. Un
partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru
ţările din regiune”.
„Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul
său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului noastru şi unul
dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept
puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice
sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina”.
„Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin
eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun”.
„Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt
esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre ecpnomice să continue
să se dezvolte şi să crească”.
„Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând.
Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai
capabili”.
20 mai, ora 15.00: Baza aeriană 90, Otopeni
„Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate
şi aţi sprijinit aderarea la NATO”.
„În România găsim un aliat de nădejde, este un partener
serios şi ferm din prima zi”.
21 mai, ora 11.00: Palatul Cotroceni, declaraţii de presă
comune cu preşedintele Traian Băsescu
„Toate sunt subminate atunci când corupţia influenţează
societatea. Corupţia suge din puterea naţiunii, este de fapt o altă formă de
tiranie. Lupta împotriva corupţiei nu este numai o chestiune de guvernare bună,
este patriotism, este pur şi simplu patriotism”.
„Toate aceste trei elemente, libertate, prosperitate şi
demnitate, depind de tratamentul egal al cetăţenilor, potrivit statului de
drept”.
„Am văzut cum ţările care protejează statul de drept şi
înfiinţează instituţii puternice prosperă, şi cei care nu o fac nu prosperă,
aşa cum am văzut la Maidan, cei care nu fac aceste lucruri se vor confrunta cu
instabilitate, nu vor reuşi să performeze în economia mondială”.
„Este important pentru economia dumneavoastră, pentru
democraţia dumneavoastră şi pentru libertatea dumneavoastră şi, mai presus de
tot, este important pentru vieţile cetăţenilor care au dreptul să ştie că
vocile lor vor fi auzite de Guvern, că firmele lor pot să concureze fără nicio
grijă că disputele sunt judecate transparent în instanţă şi că niciun român şi
niciun american nu se găseşte deasupra legii”
21 mai, ora 13.30: Palatul Victoria, declaraţii cu premierul
Victor Ponta
„Nu este o măsură mai importantă pe care România să o facă
pentru a atrage investiţiile decât să-şi întărească statul de drept”.
„Statul de drept reprezintă o problemă de securitate
naţională şi care poate contribui inclusiv la dezvoltarea afacerilor”.
21 mai, ora 14.45: Palatul Cotroceni, discurs la un
eveniment cu societatea civilă
„Spuneţi în continuare că nimeni, nimeni, nimeni nu este
deasupra legii”.
„Democraţia nu este o destinaţie, este un drum şi, atât timp
cât veţi merge pe acest drum, nu veţi fi niciodată singuri. Ne veţi avea pe noi
alături, prietenul vostru”.
„Aşa cum am discutat şi cu preşedintele şi cu prim-ministrul,
nu există pas mai important pe care România îl poate face decât de a atrage
locuri de muncă şi investiţii care să ajute la continuarea creşterii economice,
dar trebuie să continue în acelaşi timp să întărească statul de drept pentru a
face această dezvoltare posibilă”.
„Atunci când alte ţări se folosesc de corupţie pentru a
submina independenţa şi suveranitatea vecinilor lor, acest lucru nu este doar o
chestiune de oportunitate economică, ci chiar de securitate naţională. Este de
asemenea o chestiune de competitivitate economică”.
„Corupţia reprezintă o altă formă de tiranie şi poate
reprezenta un pericol nu numai pentru economia unei ţări, ci şi pentru
securitatea naţională. Există ţări care exploatează corupţia pentru a putea să
exercite influenţe nefaste şi să submineze suveranitatea ţărilor din jur”.
„Atunci când politicienii pot fi cumpăraţi, când tribunalele
pot fi cumpărate, presa face propagandă, acolo veţi găsi o societate care poate
fi manipulată din exterior, o societate care pierde controlul asupra propriului
destin. Am văzut în Ucraina cum 15 ani de corupţie au subminat sistemul lor de
instituţii militare şi capacitatea ţării de a se apăra”.
„Corupţia este o problemă grea şi complexă în orice ţară,
însă poate fi rezolvată. Vă îndemn să faceţi paşi înainte şi să rezistaţi
tentaţiei de a face paşi înapoi. Cereţi instituţiilor judiciare să fie libere
în continuare”.
După ce a spus audienţei povestea cu ocaua lui Cuza: „Este o
parabolă, însă spune mult de fapt cum se gândesc investitorii de astăzi despre
piaţă. Ei vor să facă business acolo unde sunt trataţi echitabil şi ştiu să
deosebească măsura adevărată de măsura falsă. Desigur, niciun conducător, fie
Cuza, fie din timpul nostru, nu poate să facă acest lucru singur”.
„Valoarea cea mai importantă este o societate transparentă,
liberă, în care corupţia este considerată un duşman, în care guvernul este
echitabil şi cinstiti şi în care oamenii au posibilitatea să reuşească
indiferent de poziţia lor în societate şi să fie trataţi cu demnitate”.
„Corupţia este un cancer, o altă formă de tiranie”.
„Este nevoie de o presă independentă care nu depinde de
nimeni şi să fie protejată de presiuni din afară şi, mai presus de orice,
trebuie o implicare activă a fiecărui cetăţean”.
„La fel cum niciun om nu poate trăi fără sânge, democraţia
nu poate trăi fără participarea activă a cetăţenilor săi, asta vrem să spunem
când spunem că societatea civilă este de fapt esenţa democraţiei”.
„Ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală
nedreptatea, să dea voce minorităţilor şi grupurilor marginalizate, să ceară
responsabilitate şi să ţină puterea sub control. Aici, în Sala Unirii, ne
aşteptăm de la dumneavoastră să protejaţi drepturile fundamentale ale femeilor,
ale romilor, ale evreilor.
Cu cât sunteţi mai independenţi şi puternici, cu atât mai
bine ne este şi nouă”.
Thu May 22, 2014 6:04 am (PDT). Posted by:
"Peter RUSU"
