Am reuşit!

Astăzi, aniversăm 10.000 de numere ale ziarului. Se spune că numărul 10 este PERFECT. Zero este partea neutră, iar unitatea are sensul unei “linii divine”. În numerologie, zece este adesea menționat ca un simbol al schimbării constante și al energiei care curge.

În subsidiar, sărbătorim lăuntric 10.000 de zile. De MUNCĂ, documentare, prelucrare, analiză, implicare. 10.000 de zile dedicate PRESEI scrise, jurnalismului clasic, temeinic, verosimil.

În aceste 10.000 de zile, s-a trudit enorm. Pentru LIBERTATEA de exprimare și INDEPENDENȚA editorială, pentru fuziuni ideologice care să răspundă unui singur target mediatic: informarea corectă a cititorilor.

10.000 de numere în care echipa fiecărui timp s-a angrenat în cotidian pentru a transpune pe uzuala hârtie știri bine documentate, înlănțuite rapid cu respectul cititorilor.

Știința numerelor mai spune că cifra 10 semnifică omul inițiat, omul care a învățat deja multe lucruri. La 10.000 de ediții, putem afirma faptul că “Graiul Maramureșului” a atins o maturitate și o STATORNICIE greu de egalat în țară, în timpuri în care presa românească se află într-o derivă agonizantă, comercializată.

10 e un număr norocos, iar energia lui este productivă și are putere de atracție. În China, spre exemplu, 10 este simbolul crucii, care reprezintă sacrificiu și se ridică deasupra dificultăților vieții.

În 10.000 de dimineți, la chioșcuri, am demonstrat că AM REUȘIT.

Mulțumim abonaților pentru stima ce, lunar, ne-o poartă, recunoștință cititorilor pentru interesul zilnic, îngăduință criticilor pentru greșelile indezirabile!

Maria STOICA

Educaţia din Maramureş, subfinanţată?!

Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) a făcut publice ieri, 13 decembrie, rezultatele studiului lansat la nivelul județului Maramureș în ultimele trei luni care a urmărit elaborarea indexului accesului la educație al elevilor din județ în anul școlar 2017-2018. În vederea realizării studiului, AEM a trimis adrese primăriilor din Maramureș prin care a solicitat informații referitoare la cuantumul din buget alocat sectorului educațional și la mijloacele concrete de utilizare a acestui cuantum.

• Numeroase primării nu au adrese de e-mail sau numere de telefon funcționale și actualizate!

Potrivit reprezentanților AEM, din 76 de unități administrativ-teritoriale (UAT) de pe raza județului Maramureș, doar 38 au răspuns solicitării asociației. “Acest lucru denotă o lipsă de interes preponderentă și credem cu fermitate că lipsa unui răspuns din partea unor primării reflectă, de fapt, reticența de a face public faptul că investiția în educație este slabă sau chiar inexistentă. Mai mult, dorim să semnalăm o problemă foarte apăsătoare și anume că, deși trăim în secolul XXI, în epoca tehnologiei, numeroase primării nu au adrese de e-mail sau numere de telefon funcționale și actualizate, lucru care a constituit o piedică în plus în realizarea studiului. În aceste circumstanțe, ne sim­țim nevoiți să transmitem un ultimatum – Asociația Elevilor din Maramureș va înainta chemări în judecată către toate primăriile care nu și-au îndeplinit obligația legală de a da un răspuns solicitării noastre în termen de 30 de zile de la înregistrare”, a anunțat Darius-Marian Filip, președintele AEM. Totuși, conform răspunsurilor respondenților, în bugetul a 24 de UAT-uri au existat credite bugetare în vederea asigurării cheltuielilor pentru investiții, consolidări și reparații capitale a unităților de învățământ din localitate, în timp ce 14 UAT-uri au dat un răspuns negativ la această întrebare. “Aceste numere sunt cu atât mai îngrijorătoare deoarece, de cele mai multe ori, școlile din mediul rural nu dispun de facilități precum grup sanitar în interiorul școlii sau izolație termică adecvată și încălzirea claselor se face prin intermediul sobelor pe lemne”, a mai punctat Darius-Marian Filip, președintele AEM.

• “Nu sunt fonduri” sau “Nu este cazul să oferim burse școlare”

Când vine vorba de sprijinirea și recompensarea elevilor prin burse școlare, 20 de primării nu au prevăzut un buget pentru acest tip de cheltuială. “De la afirmații precum «Nu sunt fonduri» până la «Nu este cazul să oferim burse școlare», reprezentanții primăriilor au găsit o multitudine de scuze. Reamintim aici că toate unitățile administrativ-teritoriale au obligația de a asigura burse școlare (…) De asemenea, este aberant ca o primărie să sus­țină ideea că nici un elev din raza localității nu se încadrează în vreun criteriu de acordare a burselor, cu precădere a burselor de ajutor social, mai ales datorită faptului că, în întregul județ, există elevi care provin din familii care nu realizează un venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie, respectiv 1.900 de lei”, a adăugat Darius-Marian Filip.

• AEM, pregătită să acționeze în instanță

Potrivit aceluiași studiu, doar 15 dintre cele 38 de primării asigură paza unităților de învățământ. Mai mult, în ultimul timp, aprovizionarea toaletelor din școli cu hârtie igienică sau săpun de mâini a devenit mai degrabă un moft decât o necesitate. “Totuși, doar patru primării au spus că nu alocă bani pentru astfel de cheltuieli, ceea ce ridică următoarea întrebare: Ce materiale consumabile reprezintă o prioritate pentru școli dacă cele necesare unui minim de igienă lipsesc cu desăvârșire? Sau, mai bine spus, de ce sunt grupurile sanitare dotate complet doar atunci când sunt anunțate inspecții în școli?”, a subliniat Darius-Marian Filip, președintele AEM. Întrucât prin acest demers au fost identificate concret puncte slabe în ceea ce priveşte investiția în învățământul preuniversitar, AEM anunță că va începe demersuri pentru a se asigura că educația de care elevii maramureșeni beneficiază atinge cel puțin cotele minime de calitate impuse prin lege. “Nu putem vorbi de educație gratuită și calitativă când beneficiarul este obligat să contribuie financiar pentru a avea acces la facilități pe care unitățile administrativ-teritoriale trebuie să le asigure. Rămânem în continuare câini de pază ai unui sistem educațional echitabil și, dacă ne vom lovi de refuzuri și lipsa dorinței de colaborare din partea primăriilor, suntem pregătiți să acționăm în instanță la orice oră”, a mai declarat Darius-Marian Filip, președintele AEM.

                                                                                    Autor: Maria Stoica

Elevii navetişti din Şomcuta Mare au nevoie de un autobuz

Pentru a nu-i mai trezi pe cei 212 elevi navetişti cu noaptea-n cap, Liceul Teoretic „Ioan Buteanu” Şomcuta Mare a solicitat, încă din 2013, un autobuz, iar marea speranţă a conducerii unităţii e ca, în tranşa cu astfel de mijloace de transport promisă spre finalul anului, să se regăsească şi autovehiculul cerut. În total, reţeaua şcolară a acestei urbe cuprinde şapte unităţi (aflate în: Şomcuta Mare, Finteuş, Codru-Buteasa, Ciolt şi Buciumi), în care învaţă 1.300 de preşcolari şi elevi. Primii elevi ajung la şcoală la ora 7!!!

În momentul de faţă, cea mai stringentă nevoie a liceului din Ţara Chioarului e acel autobuz cu o capacitate de 30 de locuri care ar ajuta elevii să facă naveta la ore convenabile. Solicitarea către Inspectoratul Şcolar Judeţean a fost înaintată încă din debutul anului şcolar trecut, dar problema ar primi rezolvare abia spre sfîrşitul lui 2014 cînd e anunţată o nouă tranşă de microbuze pentru Maramureş. Pînă atunci, transportul elevilor se face cu ajutorul a trei microbuze (două cu 16+1 locuri şi unul cu 8+1 locuri), iar în cele dintîi staţii (în satele Buteasa şi Vălenii Şomcutei) şcolarii trebuie să se prezinte la ora 6,15. Astfel, primii elevi ajung în sălile de clasă la ora 7. La cealaltă extremă se află cinci copii din cătunul Runc care, pe timp de iarnă, din pricina unui drum greu accesibil, ajung cu întîrziere la cursuri (în jurul orei 8,15). „Un autobuz şi un microbuz ar ajuta elevii să ajungă la şcoală la ore convenabile, urmînd ca un microbuz să fie înapoiat inspectoratului şcolar”, punctează Claudiu Vladimir Mureşan, directorul liceului din Şomcuta Mare.

Firmă de transport, angajată de părinţi

Tot în privinţa navetei se confruntă cu o problemă şi 15 elevi din localităţile Remetea Chioarului, Berchezoaia şi Berchez care trebuie să ajungă zilnic la cursurile liceului din Şomcuta Mare. „Întrucît pe această rută nu există un mijloc de transport în comun, am făcut o solicitare către URBIS, dar am primit un răspuns negativ. În consecinţă, părinţii acestor liceeni s-au văzut nevoiţi să angajeze o firmă privată şi, lunar, plătesc din propriul buzunar (circa 75-80 de lei de elev, n.r.) pentru transport”, mai explică directorul liceului. Cu dificultăţi vizavi de transport se confruntă şi 30 de cadre didactice care se află pe lista navetiştilor. „Legea spune că se decontează contravaloarea abonamentului dacă există un mijloc de transport pe acea rută, însă în cazul nostru circulă un astfel de mijloc doar pe traseul Baia Mare - Cluj-Napoca”, subliniază Claudiu Vladimir Mureşan.

Se întrezăreşte o clasă de bio-chimie

Pînă în urmă cu şase ani, profilul liceului din Şomcuta Mare era unul agricol, dar o reorientare înspre clase de profesională nu ar fi agreată de învăţăcei. Unitatea are astfel o clasă în aria reală şi două în sectorul uman, specializări care le mijlocesc absolvenţilor să se îndrepte spre cursuri universitare din: Baia Mare, Cluj-Napoca şi Oradea. Mai mult, din anul şcolar viitor, liceul e posibil să oferteze o clasă de biologie-chimie deoarece, în urma unui sondaj de opinie, elevii s-au arătat încîntaţi de o astfel de pregătire. „Intenţionăm să transformă o clasă de uman în bio-chimie. Pentru a primi, însă, acreditare, avem nevoie de un laborator, iar în acest sens sînt promisiuni din partea unor consilieri locali. Laboratorul necesită o investiţie de circa 350 de milioane lei vechi”, declară directorul Liceului „Ioan Buteanu”.

                                                                           Maria STOICA

Preluarehttp://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=24710:elevii-navetiti-din-omcuta-mare-au-nevoie-de-un-autobuz&catid=2:actualitate&Itemid=2