Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care
funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu
Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, organizează, în perioada 12 – 28 aprilie
2019, expoziţia „Rondul de noapte/ The Night Watch”.
Vernisajul va avea loc vineri,
12 aprilie 2019, ora 18, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy,
Piaţa Unirii nr. 30).
Iniţiatori: Prof. Univ. Dr. Ioan
Sbârciu, Olimpia Bera
Curator: Olimpia Bera
Comisar expoziţie: Dan Breaz
Prezintă:
Lucian Nastasă-Kovács
Aurel Codoban
Ion Mureşan
Expun artiştii: Ioan Sbârciu, Andor Kőmives, Kudor Duka István, Ioana Olăhuţ, Georgeta-Olimpia Bera, Cristian Lăpuşan,
Anca Bodea, Ioana Popa, Veres Szabolcs, Dan Măciucă, Norbert Filep, Alexandra
Mureşan, Ştefan Bădulescu, Andrei Budescu, Alina Staicu, Ioana Maria Sisea,
Mihai Guleş, Gagyi Botond, Răzvan Botiş, Ovidiu Leuce, Lucian Popăilă, Oana
Năstăsache, Flavia Lugigan, Silvia Mateescu, Emma Păvăloaia, Andreea Zimbru,
Nicoleta Tarcea, Gáspár Szilárd, Ioana Iacob, Mattia Abballe, Damiano Azzizia, Cristian
Avram, Marius Fodor, Tincuţa Marin, Vlad Paraschiv, Mircea But, Ionela Blaj,
Mihai Bogdan Dragoş, Andrei Ispas
În anul 2013, Rijksmuseum din Amsterdam a realizat o campanie
inedită de promovare, marcând
reintroducerea în colecție a „Rondului de Noapte” (1642) la capătul
celor zece ani în care muzeul s-a aflat în restaurare. Această campanie a
inclus un flashmob într-un centru
comercial din Breda, în care un grup de performeri a reconstituit, în mod
spontan, sub privirile alarmate și în același timp intrigate ale clienților,
scena celui mai faimos tablou pictat de Rembrandt van Rijn.
Dincolo de istoria veridică a lucrării, care consemnează
prezența eroică a unor figuri din epoca de glorie olandeză, demne de admirația
colectivă în fața datoriei de a apăra zidurile cetății, lucrarea lui Rembrandt
a devenit o emblemă a Amsterdamului, datorită recunoașterii unui merit
artistic. Nu pot fi trecute însă cu vederea momentele de uitare ale acestui
merit, consemnate în imagini ce fac înconjurul lumii: grupuri de tineri
vizitatori, care ignoră faimosul tablou, fiind captați de ecranul telefoanelor
mobile. Strategiile de promovare ale muzeului din Amsterdam sunt pe cale să
„reînvie” relația publicului cu faimoasele opere pe care le deține, punând preț
pe valoarea timpului petrecut în fața exponatelor: „nu mai fotografiați
lucrările, priviți-le și faceți-vă schițe!” Privitorul este pus în situația de
a privi, ad literam, prin ochii unui artist și de a-și crea
propria schemă mentală, privitoare la operele care l-au impresionat.
Anul 2019, în care Rijkmuseum marchează momentul trecerii
celor 350 de ani de la moartea lui Rembrandt, este animat de numeroase
evenimente interactive, printre care și invitația lansată publicului de a urmări, în timp real,
procesul de restaurare la care va fi supus „Rondul de Noapte”. Este o invitație adresată
publicului care, în mod simbolic, devine un observator responsabil în decursul
întregului proces. Oricine își poate revendica astfel dreptul de a lua parte la
prezervarea unei capodopere artistice, care îi aparține acum întru totul.
Marcând
relevanţa acestui an aniversar, Muzeul de Artă Cluj-Napoca supune atenției
publicului proiectul „Rondul de Noapte” („The Night Watch”). Parafrazarea
titlului lucrării lui Rembrandt urmărește ideea de „a pune sub veghe” liniștea
nopții și starea de fapt a lucrurilor. Prin aceasta, este pus în lumină
statutul în sine al artistului, pus, de această dată, în postura de a se evidenția
în persoana celui care, privind de sus, veghează asupra ordinii lumii: singur
cu sine, explorând tenebrele nopților, căzând adeseori în momentul său de
introspecție, găsindu-și inspiraţia sau regăsindu-se în sensul creației sale,
evaluând în fiecare clipă raporturile artei cu realitatea vie, cu societatea
actuală.
Asemeni „Rondului de Noapte”, opera de artă transcende
evenimentul istoric, devenind o punte între generații, între trecut, prezent și
viitor. Arta este lipsită de granițele lineare - drept dovadă faptul că
hotarele ei fluide traversează evenimentele care determină, din punct de vedere
istoric, apariția tabloului.
Cele mai recente mișcări
artistice sunt reprezentate de creatori ai noului val, fiind „vegheate” de
exponenți ai generațiilor anterioare, și ei prezenți pe aceeași scenă.
Tematicile propuse sunt diverse și reprezintă părți integrate în proiecte de
creație personală. Cu toate acestea, ele converg într-un punct comun, în care
fenomenul reprezentat de Școala de Pictură de la Cluj rezistă în timp și este
pe cale să dezvolte noi direcții în cercetarea artistică actuală, esența
limbajului pictural fiind completată de medii grafice, sculpturale, fotografice
sau multimedia. Din această perspectivă, proiectul capătă aspectul unui portret
de grup, asemeni scenei de gen din „Rondul de Noapte”. Dintre temele prezente
sunt de menționat peisajul, portretul sau compoziția abstractă, de factură
neoexpresionistă, neoromantică, cu influențele simbolismului, ale realismului și
suprarealismului, ale dadaismului sau ale realismului magic, o enumerare care
nu se oprește aici ci, metaforic vorbind, dezvoltă noi direcții, ca niște
„tentacule” de accesare a realităților palpabile sau simțite.
Actualul proiect „The Night
Watch” își propune să treacă de la o realitate intimă, materializată în opera
de artă, la o conștiință colectivă, punând într-un context inteligibil creația și
bagajul cultural al unor generații. Expoziția ordonează afinitățile plastice
care s-au remarcat în contextul Școlii de la Cluj și aduc în prim plan
individualități formate în timp pe acest „teren fertil”.
Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare
până în data de 28 aprilie 2019, de miercuri până duminică inclusiv, în
intervalul orar 10:00-17:00.
EN
Initiators: Ioan Sbârciu, Olimpia
Bera
Curator: Olimpia Bera
Exhibition commissioner: Dan
Breaz
Show artists: Ioan Sbârciu, Andor Kőmives, Kudor Duka István, Ioana
Olăhuţ, Georgeta-Olimpia Bera, Cristian Lăpuşan, Anca Bodea, Ioana Popa, Veres
Szabolcs, Dan Măciucă, Norbert Filep, Alexandra Mureşan, Ştefan Bădulescu,
Andrei Budescu, Alina Staicu, Ioana Maria Sisea, Mihai Guleş, Gagyi Botond, Răzvan
Botiş, Ovidiu Leuce, Lucian Popăilă, Oana Năstăsache, Flavia Lugigan, Silvia
Mateescu, Emma Păvăloaia, Andreea Zimbru, Nicoleta Tarcea, Gáspár Szilárd,
Ioana Iacob, Mattia Abballe, Damiano Azzizia, Cristian Avram, Marius Fodor,
Tincuţa Marin, Vlad Paraschiv, Mircea But, Ionela Blaj, Mihai Bogdan Dragoş,
Andrei Ispas.
In
2013, Rijksmuseum in Amsterdam started an original promoting campaign that
marked the return of the painting The
Night Watch (1642) after a decade of museum restorations. This campaign
included a flash mob in a shopping center in Breda, during which a group of
performers spontaneously recreated the tableau
of the most famous painting by Rembrandt van Rijn, before the eyes of the
alarmed and intrigued customers.
Apart
from the historical validity of the work, recording the heroic presence of some
figures from the Dutch age of glory, worthy of the collective admiration for
the duty shown in defending the city walls, Rembrandt’s work has become a
symbol of Amsterdam being acknowledged for its artistic merit. One cannot
overlook the moments of forgetfulness of this merit that travel throughout the
world: groups of young visitors who ignore the famous painting, whereas
captured by the screens of their mobile phones. The promoting strategies of the
Amsterdam museum are about to “resurrect” the relationship between the public
and the famous works from its patrimony, by valuing the time spent by the wide
public in front of the works displayed: Stop
taking photos and start drawing! The
viewer is put in the position to see, ad
litteram, through the eyes of an artist and to create his/her own mental
sketch of the works that impressed him/her.
In 2019
Rijkmuseum marks the passing of 350 years since Rembrandt’s death with numerous
interactive events as well as an invitation for the public to watch, in real
time, the restoration process to which The
Night Watch will be subjected. This invitation, addressed to the wide
public transforms people, symbolically, into responsible “watchers” throughout
the entire process. Anyone can thus claim the right to take part into the
preserving of an artistic masterpiece.
By
recognizing the importance of this anniversary, The Art Museum of Cluj-Napoca
brings to the public’s eye the project “The Night Watch” (“Rondul de Noapte”).
Paraphrasing the title of Rembrandt’s painting means “to put under watch” the
silence of the night and the state of things. Through this, the status itself
of the artist is underlined and he occupies the place of the one who “watches
from above” over the order of things: all by himself, exploring the night’s
horrors, becoming introspective, finding his inspiration or rediscovering the
meaning of his creation, evaluating at every turn the liaison between the art
and the real world, the present society.
Like The Night Watch, the artwork transcends
the historical event and becomes a bridge between generations, between the
past, the present and the future. Art lacks straight boundaries – as proven by
its mutable borders crossing the events that determine, historically, the
painting’s coming to light.
The
latest artistic movements are rendered by creators of the new wave, being
“watched over” by representatives of the previous generations, present as well
on the same stage. The proposed topics are various and represent integral parts
of personal creation projects. Nonetheless, they converge into a common point,
where the phenomenon represented by the Cluj School of painting is lasting and
is on the verge of developing new directions in the current artistic research,
the essence of the pictorial language being completed by the graphic,
sculptural, photographic or multimedia environments. From this perspective, the
project gains the aspect of a group portrait, such as the genre painting in The Night
Watch. From the themes presented, we mention the landscape, the portrait or
the abstract composition of a Neo-expressionist, Neo-romanticist character,
with influences from the Symbolism, Realism and Surrealism, from Dadaism or
Magic Realism, a listing that does not stop here but, metaphorically speaking,
develops new directions, like “tentacles” accessing the tangible or sensed
realities.
The
current project, “The Night Watch”, aims to step, from an intimate reality,
materialized into an artwork, into a collective consciousness, by setting a
comprehensible context for the creative and cultural legacies of certain
generations. The exhibit exposes the affinities for the plastic art that have
distinguished themselves within the Cluj School and brings forward names that
were formed in time on this “fertile ground”.
