OCROTITORUL SPIRITUAL AL AVIATORILOR

 

„Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Israel!

Auzi-mă, Doamne, auzi-mă acum cu foc,

ca să cunoască astăzi poporul acesta

că Tu singur ești Dumnezeu în Israel

și că eu sunt slujitorul Tău”. (III Regi 18, 36)

Potrivit tradiției creștine ortodoxe, la mijlocul lui iulie, în luna lui cuptor, prăznuim pe unul dintre cei mai cunoscuți sfinți, singurul dintre cei 16 profeți ai Vechiului Testament – Sfântul Proroc Ilie - căruia Biserica i-a rezervat o cinstire deosebită, marcată în calendar cu roșu. Sunt profeți care au scris despre anumite aspecte din viața Mântuitorului Hristos, însă doar Ilie are acest privilegiu, deși acesta nu a consemnat nimic în scris. Viața sa cu totul specială - o prefigurare a vieții Mântuitorului - i-a făcut pe Sfinții Părinți alcătuitori ai rânduielilor noastre ortodoxe să-i consacre o zi de pomenire. Tot pe 20 iulie este și sărbătoarea aviatorilor, Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene. Prorocul Ilie s-a născut cu opt sute de ani înaintea venirii Mântuitorului, în Tesba Galadului, purtând numele și de Ilie Tesviteanul.

Conform tradiției folclorice, în panteonul românesc, Sfântul Ilie este considerat o divinitate a soarelui și a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă și cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă. În calitate de autoritate divină solară și meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete și fulgere, ploi torențiale și incendii, „leagă și dezleagă cerurile”, hotărăște unde și când să bată grindină.

Se spune că în viața sa pământească, Ilie, ca orice om, a săvârșit păcate, unele grele de tot, adică și-ar fi ucis proprii părinți, la îndemnul diavolului, păcate pe care le-ar fi ispășit în moduri diferite, fapt pentru care Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul marilor proroci. Mai mult, Dumnezeu l-a luat la Cer într-o trăsură cu roți de foc, trasă de patru cai albi înaripați. Se mai spune că Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc pentru a-i pedepsi, din pricina răului pe care i l-au săvârșit. Și, pentru că dracii disperați se ascund pe pământ peste tot, prin arbori, sub streașina casei, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale.

În concepția tradiției folclorice, în ajunul sărbătorii, fetele mergeau noaptea pe ogoarele se-mănate cu cânepă, se dezbrăcau și se tăvăleau prin cultura de cânepă, apoi se îmbrăcau și se în-torceau acasă. Dacă în acea noapte visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri și frumoși, iar dacă visau cânepă uscată însemna că se vor mărita cu bărbați în vârstă. În ziua sărbătorii, dis-de-dimineață, se culegeau plante de leac, în special, busuiocul, care erau puse la uscat în podurile caselor sau în cămări. Tot acum se culegeau și plantele folosite pentru farmece.

Tradiția mai spune că în această zi de sărbătoare este bine ca femeile să ducă busuioc la Biserică pentru sfințire, pe care apoi îl puneau pe foc, iar cenușa rezultată era folosită pentru bube la gură, la copii. Tot în această zi, se face pomenirea morților în Biserică, unde creștinii duc diferite fructe de sezon, le binecuvântează preotul și apoi le împart, iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari, în special acolo unde gospodarul poartă și numele de Ilie. La sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută în popor sub denumirea de „retezatul stupilor”. De aceea, Sfântul Ilie a fost declarat și ocrotitorul apicultorilor. Nici ciobanii, nu rămân mai prejos, ei coborând în această zi la gospodăriile lor, prima dată după urcarea oilor la stână. Tot în această zi de sărbătoare, în majoritatea regiunilor țării se organizează bâlciuri, iarmaroace, târguri de tot felul cu produse agricole și apicole.

Profetul Ilie este cinstit și ca sfântul care mijlocește înaintea lui Dumnezeu pentru a aduce ploaie pe pământ. În cartea de cult ortodox numită „Liturghier", găsim o slujbă care se oficiază în caz de secetă. Această slujbă oficiată „la vreme de secetă și foamete“ conține o cerere în care este amintită mijlocirea Sfântului Ilie pentru poporul evreu și rugăciunile acestuia pentru ploaie: „Pentru ca rugăciunile noastre să fie bine-primite și precum pe Ilie, oarecând, așa să ne audă și pe noi și să ne miluiască, cu ploaie și cu bună întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm".

În țara noastră, Sfântul Ilie este foarte cinstit de poporul credincios. Mulți credincioși au mare evlavie la Sfântul Ilie, merg la bisericile și mănăstirile care au hramul „Sfântul Ilie” pe data de 20 iulie, citesc rugăciuni, citesc Acatistul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul și se închină la icoana acestuia. Avem multe biserici și mănăstiri cu hramul Sfântului Ilie și mulți creștini care-i poartă numele. Ce nu avem, din păcate, nu avem destui preoți, monahi și credincioși care să-i urmeze viața și râvna lui Ilie pentru Hristos și pentru Evanghelie. Dar, să nu disperăm pentru că „întru smerenia noastră ne va pomeni și pe noi Domnul". Amin.

Comandor (r) Ștefan Popa

20 iulie - Sfântul Ilie

 

 

 Sfântul Ilie este considerat în credința populară făcător de minuni și aducător de ploi. În această zi nu se lucrează cu fânul!

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit de creștini pe data de 20 iulie. În tradiţia populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că tot el este cel care poate provoca furtuni puternice.

 În România, sărbătoarea de Sfântul Ilie este una importantă, mulți români celebrându-și onomastica.Povestea Sfântului Ilie spune că acesta a fost gospodar, dar cu o fire foarte iute. El şi-ar fi ucis părinţii veniţi în vizită şi a mers apoi la Dumnezeu şi şi-a cerut iertare, primind un car şi un bici de foc pentru a-i ucide pe diavolii care îl stăpâneau.

Sfântul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani î.Hr., în ţinutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoţi, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor şi zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab. Se spune că la naşterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi. Regele Ahab, în vremea căruia ar fi trăit Ilie, s-a căsătorit cu Isabela, o prinţesă feniciană din Sidon, care se închina zeului Baal. Ahab, preţuind frumuseţea femeii mai mult decât credinţa în Dumnezeul părinţilor săi, şi-a obligat poporul să se închine zeului Baal, încurajând în acest fel idolatria. Toate aceste fapte au atras mânia lui Dumnezeu, iar Sfântul Proroc Ilie a primit misiunea de a-l mustra pe rege şi de a întoarce de la închinarea la zei poporul care se tăvălea în necurăţie şi aducea pe fiii săi jertfă diavolilor (zeului Moloh, zeul fericirii, îi erau aduse drept jertfe copii sacrificaţi prin ardere). 

Sfântul Ilie aduce secetă, fulgere și ploaie 

Certându-l pe Ahab, Sfântul Ilie îi spune: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc eu; în aceşti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu!”. Sfântul Ilie s-a retras pe malul râului Cherit. Iar în urma lui, seceta şi foametea au cuprins toată ţara. Atunci s-a împlinit cuvântul lui Moise către iudei: „Cerurile tale, care sunt deasupra capului tău, să se facă aramă şi pământul de sub tine fier”. Căci Dumnezeu l-a ascultat pe Sfântul Ilie. După trei ani şi jumătate, dovedindu-se că numai credinţa în Dumnezeul lui Ilie este cea adevărată, poporul israelit şi-a recunoscut greşeala de a se fi închinat zeului Baal, strigând: „Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevărat”. Rugându-se atunci lui Ilie, o ploaie a răcorit pământul şi foametea a încetat. Sfântului Proroc Ilie nu i-a fost dată moartea, fiind ridicat la cer într-un car de foc.

Potrivit tradiţiei Bisericii Ortodoxe, el este viu în trup, aflat în grija lui Dumnezeu, în locaşurile cereşti. Sărbătoarea prorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

În perioada sa pământeană, Sf. Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.

 Unde s-a înălțat Sfântul Ilie 

Sfântul Ioan Gură de Aur susține că Sf. Ilie a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haina îngerească. Iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirma: „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndrumării ei“. Aceste afirmații ne-ar face să vorbim de prezența sa în lumea îngerilor.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări.

Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere până-n această zi. Până la sărbătoarea de Sf. Ilie nu se scutură merele și nici nu se bat unele de altele, căci se fac furtuni mari, tunete, fulgere și piatră. E considerat belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie și măcar două mere de sunt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană.

 În ajunul zilei, când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi.

 Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Tot de Sfântul Ilie se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană.

 Superstiții de Sfântul Ilie

Se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.

 În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul sărbătorii de Sfântul Ilie, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.

 În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.

Se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. în această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).

 Rugăciune către Sfântul Ilie

„Premărite şi preaminunatule prorocule al lui Dumnezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viaţa ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu Atotţiitorul, cu semnele şi cu minunile tale şi cu marea lui Dumnezeu bunăvoinţă faţă de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc, auzi-ne pe noi păcătoşii şi neputincioşii. Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă puterea izbăvirii de păcate, de necazuri, să alunge din calea noastră nedreptăţile puse de duşmanii noştri. Să ne ajuţi Sfinte Ilie şi să sădeşti în sufletele noastre puterea răbdării, a blândeţii, să ne izbăveşti de orice răzbunare care se abate asupra noastră. Nimiceşte prin rugăciunile tale, Prorocule, năravurile cele mai rele din jurul nostru, cele ce întinează credinţa noastră, iubirea pentru semeni şi poruncile Domnului!”Amin.

Sursa: Calendar ortodox 2024

Pe 20 iulie îl sărbătorim pe Sfântul Ilie

 

Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Ilie Tesviteanul, cunoscut ca Făcătorul de minuni și cel care a adus ploaia, după trei ani de secetă.

Sfântul Ilie este sărbătorit în calendarul creștin ortodox în fiecare an pe data de 20 iulie. În aceeași zi se sărbătorește și Ziua Aviației Române, iar Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul aviatorilor.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul Aaron) și s-a născut în urmă cu 800 de ani, înainte de Hristos în Regatul Unit de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab.

Sfântul Ilie a fost ales de Dumnezeu să-l certe aspru pe regele Ahab și pe cei care doreau să fie păgâni.

Pedeapsa Sfântului Ilie

Observând că sfaturile nu-i sunt ascultate, Sfântul Ilie a decis să-l pedepsească pe rege și poporul lui deopotrivă.

„Viu este Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stau eu, că nu va fi în anii aceștia rouă și ploaie din cer pe pământ, decât numai prin cuvântul gurii mele”, potrivit doxologia.ro.

După ce Sfântul Ilie a terminat de vorbit, cerul s-a închis, și oamenii nu au mai văzut ploaie mult timp, fapt care a produs secetă și uscăciune pământului.

Observând că regele Ahab și poporul israelian doreau în continuare să fie păgâni și îi ucideau pe credincioși, Sfântul Ilie a prelungit secetă încă doi ani.

Ulterior, Sfântul Ilie i-a spus împăratului Alb să mănânce și să bea, apoi să ia caii și să-i înhame, pentru că o să vină o ploaie mare.

Sântul Ilie, aducătorul de ploi

Sfântul Ilie s-a urcat pe muntele Carmelului, s-a pus în genunchi, cu față către pământ și s-a rugat la Dumnezeu să trimită ploaia pe pământ.

După ce Sfântul Ilie a terminat rugăciunea, cerul s-a deschis și a pornit o ploaie mare.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie

Potrivit tradiției, în ajunul Sfântului Ilie, fetele tinere trebuie să se tăvălească în cânepa, pentru a visa noaptea cum le va fi sortitul.

Dacă fetele visau cânepă verde, asta însemna că se vor căsători cu un bărbat tânăr, iar dacă visau cânepa uscată, se vor căsători cu un bărbat în vârsta.

O altă tradiție spune că în noaptea de Sfântul Ilie, pentru a li se îndeplini dorințele, oamenii trebuie să se roage.

Prin rugăciune, cerurile se deschideau și dorințele oamenilor se împlineau.

În dimineața de Sfântului Ilie, oamenii trebuie să culeagă plante de leac, în special busuoic și să le ducă la biserică.

După ce plantele sunt sfințite, oamenii le dădeau foc. Se spune că cenușa de la plante se putea folosi în scopuri terapeutice.

Merele sunt un simbol al sărbătorii Sfântului Ilie

Înainte de a mâncare mere, oamenii trebuie să le ducă la biserică pentru a fi sfințite. Se spune că făcând acest lucru, pe lumea cealaltă merele vor fi din aur.

Conform tradiției poluare, dacă plouă de Sfântul Ilie, alunele vor seca, iar fructele din pomi vor face viermi.

În unele zone din țară, dacă de Sfântul Ilie este furtună, oamenii trebuie să înfigă în pământ un toiag cu mâner din metal.

Ce să nu faci de Sfântul Ilie

De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu au voie să lucreze pământul pentru ca recoletele să nu fie distruse de grindină.

În tradiția populară se spune că nu este bine să mănânci mere până la Sfântul Ilie.

Tot legat de mere se spune că de Sfântul Ilie nu trebuie tăiate cu cuțitul, pentru că astfel va urma o săptămână plină de furtuni și grindină.

„Retezatul stupilor”

În unele zone din țară, de Sfântul Ilie, apicultorii recoltau mierea din stupi. Această acțiune poartă denumirea de „retezatul stupilor”.

Potrivit obiceiului, mierea trebuia recoltată numai de către bărbații care erau curați sufletește și trupește, în straie de sărbătoare. Bărbații erau ajutați de către un copil, pentru că femeile nu aveau voie să intre în stupină. După recoltare, oamenii făceau o masă mare la care invitau rudele pentru a gusta mierea și pentru a se cinsti cu țuică îndulcită cu miere.Masa festivă are rolul de a oferi belșug apicultorilor și de a asigura protecție stupilor.

Pomenirea sufletelor adormiților

De Sfântul Ilie, credincioșii pomenesc sufletelor adormiților, în special sufletele copiilor morți.

Potrivit obiceiului, în dimineața de Sfântul Ilie, femeile trebuie să cheme copiii sub un măr, pe care îl scutură, iar merele care cad se dau de pomană.

Peste 142.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie

Potrivit datelor furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de date și prezentate de Agerpres, pe 20 iulie, peste 10.844 de bărbați și 37.243 de femei își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie.

Cui îi spunem „la mulți ani” de Sfântul Ilie

De Sfântul Ilie îi sărbătorim pe cei care poartă numele de Ilie, Eliade, Elias, Elie, Elis, Ilia, Iliev, Ilies, Iliuș, Iliuță, Lică, Eliana, Ilia, Iliana, Ilinca, Ilincuța, Liuța, Lia, Lica.

A doua zi, după Sfântul Ilie, creștinii îl sărbătoresc pe Ilie-Palie, vizitiul care conducea carul Sfântului.

                                                                                                                      C.L.L.

Sf. Ilie, ridicat la cer în carul de foc. Ce nu ai voie să faci de Sfântul Ilie !

Sfântul Ilie, proorocul lui Dumnezeu, nu a murit, ci a fost luat cu trupul în carul de foc, potrivit tradiţiilor evreieşti şi creştine.  O tradiţie românească spune că nu este bine să loveşti două mere între ele pentru că atragi grindina.

Sfântul Ilie este încă viu în trup, spun creştinii, păzindu-se de Dumnezeu în locaşurile raiului. Sfântul Ilie a fost văzut în Tabor de cei trei Sfinţi Apostoli în vremea Schimbării la Faţă a Domnului şi iar se va vedea de oamenii cei muritori trupeşte, înaintea venirii a doua pe pământ a Domnului. în acea vreme, cel ce mai înainte a scăpat de sabia Izabelei, va pătimi de sabia lui Antihrist.

 Potrivit textului din 4 Regi 2, 11, Sfantul Prooroc Ilie a fost inaltat la cer intr-un car de foc. Îl lasa apoi urmas pe Elisei din porunca lui Dumnezeu. Pe când mergeau amândoi vorbind, Sfântul Ilie este ridicat la cer într-un car de foc. Lui Elisei îi ramâne cojocul parintelui sau spiritual si devine la rândul sau facator de minuni. În Noul Testament Sfântul Ilie apare la Schimbarea la Fata a Mântuitorului si se va arata de asemenea la sfârsitul lumii. Praznuit pe 20 iulie, în traditia noastra populara Sfântul merge pe cer într-o caruta cu roti de flacari si cai albi, înaripati. El tuna, trasneste si loveste dracii cu biciul de foc.

 Potrivit tradiţiei româneşti. nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi.

In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca şi Sân-George şi Sâmedru, este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt crestin - Sfântul Prooroc Ilie.

 In Panteonul romanesc, Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios, din mitologia greaca, si cu Gebeleizis, din mitologia geto-daca.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, trasnete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In perioada sa pamanteana, Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le-a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati. In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sant-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.

In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa (canepisti), se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Daca in noaptea dinspre Sant-Ilie visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi, iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.

In dimineata acestei zile, scrie crestinortodox.ro, se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.

Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.

De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sarbatori calendaristice, cuprinde si practici de pomenire a mortilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.

Se credea si se mai crede si astazi ca daca tuna de Sant-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.Sursa REALITATEA.NET

                                                                                       C.L.L.

România, vreme la extreme ?!

Administraţia Naţională de Meteorologie a actualizat atenţionarea meteorologică de caniculă valabilă pentru weekend: o parte din România va fi sub COD PORTOCALIU de căldură şi disconfort termic, duminică şi luni în timp ce restul ţării rămâne sub COD GALBEN.

Luni, 20 iulie, vremea se menţine caniculară în majoritatea zonelor, iar disconfortul termic va fi accentuat. În regiunile nordice, nord-estice şi centrale, precum şi la munte, mai ales după-amiaza, cerul va avea înnorări temporar accentuate şi local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

Izolat vor fi condiţii de grindină. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala cu totul izolat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 30 şi 38 de grade, cu cele mai ridicate in sudvest şi sud. În Bucureşti, 19-21 de garde dimineaţa şi 36-37 la amiază. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat.

P.S. De Sfantul Ilie nu se lucreaza de teama pagubelor (trasnete, ploaie, grindina).

Ilie, sfântul care aduce ploaia!

Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul este sarbatorit pe data de 20 iulie. Sfantul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia in cetatea Tesve, din Galaad (Israel). De la numele acestei cetati, avem si numele prorocului de Tesviteanul. Se bucura de o cinstire deosebita din partea Bisericii, daca tinem seama de faptul ca ziua praznuirii sale este insemnata in calendar cu rosu, insemnare ce nu apare in acest fel la niciun alt proroc.

Sfantul Ilie a trait cu peste opt sute de ani inainte de intruparea Mantuitorului, pe vremea regelui Ahab. Si-a desfasurat activitatea in regatul Israel din Samaria.

Potrivit traditiei, Sovac a vazut la nasterea lui Ilie, oameni imbracati in vesminte albe care il inveleau pe fiul sau in haine de foc si ii dadeau sa manance o flacara. Preotii templului din Ierusalim au interpretat vedenia astfel: Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetica.

Vechiul Testament istoriseste despre faptele lui minunate in cartile numite Regi (III Regi si IV Regi). De aici aflam ca Sfantul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab si ii vesteste acestuia ca Dumnezeu va pedepsi poporul prin seceta, daca nu va lepada credinta in zeul Baal. Pentru ca regele, impreuna cu poporul lui Israel nesocotesc cele vestite de Ilie, nu va mai ploua timp de trei ani si jumatate.

Sfantul Ilie este nevoit sa se ascunda de mania regelui Ahab la paraul Cherit. Aici va fi hranit in chip minunat de corbi, care ii vor aduce dimineata paine si seara carne. Aceasta hrana era adusa de la Templul din Ierusalim, locul unde se aduceau jertfe de paine si de carne. Painea unita cu carnea, preinchipuia Euharistia, trupul Domnului.

Mai tarziu ajunge la vaduva din Sarepta Sidonului, unde il va invia pe fiul acesteia si ii va inmulti faina si uleiul. Comentatorii acestei minuni sustin ca Ilie nu se adreseaza in mod exclusiv poporului Israel, de vreme ce il invie pe fiul unei femei pagane. Iar aceasta fapta ar demonstra universalitatea lui Iahve. Alti comentatori spun ca invierea fiului vaduvei, preinchipuia invierea tanarului din Nain, iar faptul ca faina nu se termina era chipul inmultirii painilor pe care avea sa o faca Hristos.

Spre sfarsitul anilor de seceta, pentru cunoasterea adevaratului Dumnezeu, Sfantul Ilie ii propune imparatului sa ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel si sa se roage mai intai prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul in care Ilie a inlaturat cultul zeului Baal. El a reusit sa coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoti ai lui Baal nu au reusit sa faca.

Sfântul Ilie, Înaintemergător al Mântuitorului

Din cartea a IV Regi, capitolul doi, aflam ca prorocul Ilie dupa ce a lasat ca urmas pe Elisei, a fost luat de un car de foc si inaltat la cer, fara a trece prin moarte. O parte din comentatorii acestui text sustine ca Ilie a fost luat cu trupul la cer pentru ca este chipul contemplatiei, al rapirii de la materie.

Alti comentatori afirma ca scopul pentru care Ilie a fost ridicat cu trupul la cer, este acela ca el va reveni la sfarsitul lumii, ca un al doilea Inaintemergator al Mantuitorului, pentru a vesti a doua venire a lui Hristos spre a judeca neamul omenesc.

Din Sfanta Scriptura aflam ca Ilie si Enoh sunt cei care nu au cunoscut moartea, dar in momentul in care vor veni sa pregateasca lumea pentru venirea lui Hristos in slava, se vor lupta cu Antihrist si vor fi omorati de el. Ei vor fi inviati de Hristos dupa ce Antihrist va fi nimicit.

Unde s-a înălţat Ilie?!

Daca tinem seama ca raiul a fost inchis dupa caderea oamenilor in pacat, nu putem sa evitam intrebarea: unde a fost inaltat Sfantul Ilie? Sfantul Ioan Gura de Aur sustine ca Ilie a fost imbracat de Dumnezeu in haina ingereasca. Iar Sfantul Maxim Marturisitorul afirma: "Dumnezeu a aratat din vechime maririle minunilor si semnelor si s-a folosit de modul innoirii, mutand spre alt chip de viata decat cel in trupul supus stricaciunii pe fericitii Ilie si Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii si indrumarii ei“. Aceste afirmatii ne-ar face sa vorbim de prezenta sa in lumea ingerilor.

Sfântul Ilie alături de Moise pe Tabor

Cinstea deosebita de care s-a bucurat Sfantul Ilie inaintea lui Dumnezeu, se vede in prezenta sa pe muntele Taborului alaturi de Moise, atunci cand Mantuitorul s-a schimbat la Fata inaintea ucenicilor Lui. Moise si Ilie au fost de fata langa Domnul in slava, primul ca primitorul si datatorul Legii, al doilea ca cel mai neinfricat luptator impotriva dusmanilor lui Dumnezeu.

Este de retinut ca in timpul vietii sale, Ilie nu s-a invrednicit de o vedere "fata catre fata" cu Dumnezeu. Potrivit relatarilor din cartea III Regi, cap. 19, se spune ca atunci cand i s-a aratat Dumnezeu, Sfantul Ilie si-a acoperit fata cu mantia, pentru ca nu putea privi slava lui Dumnezeu. Dar aceasta vedere devine posibila dupa inaltarea sa la cer, cand pe Muntele Taborului, Ilie a vazut slava lui Dumnezeu atunci cand Hristos s-a schimbat la Fata.

In orice caz, daca tinem seama de faptul ca legea lui Moise punea accentul pe tunete, cutremur, deci pe manifestari vizibile si auditive, Ilie depaseste aceasta treapta a cunoasterii, ajungand sa-L vada pe Dumnezeu in liniste - "adiere de vant".

Sfintii Parinti spun ca Moise si Ilie au fost prezenti la Schimbarea la Fata de pe Tabor, pentru a li se indeplini dorinta de a vedea fata lui Dumnezeu prin fata schimbata in lumina lui Hristos. Sa nu uitam ca in viata lor pamanteasca nu au reusit sa vada fata lui Dumnezeu, Moise a vazut doar spatele lui Dumnezeu pe Muntele Sinai, iar Ilie s-a retras intr-o pestera atunci cand Dumnezeu a trecut in adiere de vant.

Ilie, sfântul care aduce ploaia!

Sfantul Ilie fiind cunoscut ca cel ce a adus prin rugaciunea sa seceta asupra poporului din Israel si apoi ploaia care a salvat poporul de la moarte, a ajuns sa fie cinstit si ca cel ce aduce ploi. In Liturghier, la slujba care se oficiaza la vreme de seceta, intalnim o cerere in care este redata mijlocirea Sfantului Ilie pentru ploi: "Pentru ca rugaciunile noastre sa fie bineprimite si precum pe Ilie, oarecand, asa sa ne auda si pe noi si sa ne miluiasca, cu ploaie si cu buna intocmire a vazduhului, Domnului sa ne rugam“.

La mulţi ani celor ce poarta numele Sfântului Proroc Ilie!!!