Pamflet amar…

 

Timişoara, mica mea groapă

Noi nu mai trăim într-un oraş. Nici măcar într-un sătuc uitat de lume. Ne târâm vieţile într-o uriaşă groapă de gunoi, care se extinde şi distruge, precum o boală terminală agresivă, tot ce a fost cândva mica Vienă.

Timişoara s-a predat de mult, acum aşteptăm doar să îşi dea obştescul sfârşit pe altarul ipocriziei, minciunii şi mediocrităţii.

Trăim nu în miezul unui ev aprins, ci în mijlocul unui oraş care pute, la propriu.

Printre blocuri mişună drogaţii, iar poliţia locală te întreabă doar dacă sunt agresivi. Nu au omorât pe nimeni? Bine, pa.

Timişoara nu e o ruină. E o imensă tarla, lipsind din peisaj doar caprele, singurele care ar face faţă, cu plăcere, buruienilor şi mărăcinilor.

Timişoara e demolată sistematic, în numele unui progres de unii inventat, cu oamenii aduşi în pragul disperării, minţiţi şi umiliţi, doar pentru că mai marii dregători pot şi vor să îşi bată joc de istoria unui oraş şi de cei care îl susţin prin muncă cinstită.

Cu câteva cladiri renovate şi trei festivaluri nu se face primăvară.

Coada la cultură nu e suficientă, avem nevoie de coadă la civism şi implicare. La asumare şi onestitate. La bun simţ şi respect. La normalitate. De unde?

În Timişoara minciuna stă cu „regele” la masă. Mi-e milă de Oraşul meu. Mi-e milă de timişorenii adevăraţi care tânjesc după spiritul de altădată al micii Viene, devenită azi mica groapă de gunoi a Banatului, plină de mizerie şi neîngrijită.

Un oraş abandonat. Timişoara moare, încet dar sigur, în timp ce din megafoane se aud cântece patriotice şi ode înălţate întâiului stătător care, probabil, în fiecare dimineaţă se priveşte în oglindă şi îşi spune, cu nedisimulată admiraţie, „mândru mi-s….”

Continuarea o ştiu doar bănăţenii adevăraţi.

Odinhneşte-te în pace, Timişoara mea.

(Adriana Stoicescu, pe Facebook)

Stadion nou la Timişoara?!

Intr-un moment in care noul stadion de la Craiova este aproape de a fi finalizat, inca un oras important din tara se pregateste de constructia unei arene de lux.
Reprezentantii Primariei Timisoara au depus dosarul la Compania Nationala de Investitii si spera sa primeasca aviz favorabil pentru constructia unui nou stadion.

"Acest proiect este pe lista sinteza cu obiective de investitii la Compania Nationala de Investitii. Speram sa faca si pasul urmator, sa ajunga sa fie finantat pentru elaborarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic cu detaliile de executie" a declarat primarul orasului Timisoara, Nicolae Robu, pentru Ziare.com.

Timişoara, primul oraş liber al ciumei roşii !

În 16 decembrie 1989 Timişoara devine primul oraş românesc liber de prejudecăţi şi temeri! Învinge moartea şi spaima de comunism! Europa este cu ochii pe noi! A trecut un sfert de secol de atunci. Recunoştinţa noastră însă este vie şi acum !

În acele zile însângerate am aflat că au murit 112 oameni şi 373 sunt răniţi. Întorcându-ne în timp, 16 decembrie '89 a însemnat cu adevărat începutul Revoluţiei Române. Peste 1.000 de timişoreni s-au opus atunci evacuarii pastorului reformat Laszlo Tokes, considerat periculos de regimul comunist. Evacuarea a fost imposibilă, iar ce a urmat a fost un război “români contra români”. Nu-mi este nici astăzi clar cum totul a pornit de la cineva care pe urmă a devenit europarlamentar român şi a vorbit mereu urât despre ţară, despre poporul român. Cum n-am să înţeleg niciodată cum pastor fiind, a divorţat şi a părăsit domiciliul conjugal pentru o femeie mai tânără decât mama copiilor lui! Dar revolta de la Timişoara este mai importantă! Cunosc foarte bine oraşul de pe Bega deoarece am făcut stagiul militar acolo, la Brigada 9 Grăniceri,  am eliberat în ianuarie 1986 cu gradul de fruntaş, categoria a II, specialitatea telegrafist. Cu unii dintre protagoniştii revoluţiei m-am intersectat, cum ar fi col. Teacă, cpt. Plugaru, maior şi procuror militar Cosma, lt.col Nechita, toţi de la arma grăniceri.

Să revenim la faptele de atunci, în 17 decembrie '89, militarii şi miliţienii au deschis focul asupra populaţiei sătule de lozinci comuniste şi flămânde la mod propriu. Gloanţele nu au iertat pe nimeni. Preţul plătit de bănăţeni a fost cutremurator: 112 morţi şi aproape 400 de răniţi. Timişorenii au scris astfel, cu sânge, prima pagină a Revoluţiei Române. Era 16 decembrie 1989!

"Primul om care a strigat "Jos Ceauşescu" în seara de 16 decembrie 1989,  a fost regretatul poet Ion Monoran", a spus Nicolae Robu, primarul Timişoarei. Spre seară, lumea revoltată s-a adunat în faţa Catedralei Mitropolitane, numai că uşile au fost închise de preoţii de acolo!După ce mai multe persoane au făcut scandal în faţa catedralei, un preot inimos şi cu frică de Dumnezeu a venit şi a deschis imensele uşile. A fost începutul unei mari revolte care a cuprins întreaga ţară. Asta ar trebui să cunoască şi să se teamă toţi care ne conduc!

Miercuri, 16 decembrie 2015, Timişoara va fi în doliu, în memoria eroilor căzuţi pentru o viaţă fără foame şi fără frică. La 25 de ani de la primele jertfe româneşti, dumneavoastră puteţi constata dacă aceste lucruri s-au împlinit şi românii trăiesc mai bine, în siguranţă, au un viitor pe măsura sacrificiului suprem dovedit de timişoreni.

La final, un poem al lui Vasile E. Lupşe legat de acest eveniment istoric:

Regelui Mihai I al României şi sforarilor roşii României şi din Revoluţia Română, Decembrie 1989

AZI ÎN

TIMIŞOARA

MÂINE ÎN

TOATĂ ŢARA

din acele zile un „motto” scris cu sânge albastru

Estului roşu capitala roşului aprins

Timişoara

Eroii cornişă albastră ard Revoluţia

Albastre coloane etaloane albastre strigă

Albastrului nestins coroană indigo

Sânii sângelui albastru mamă libertate.

Sandra Budiş-Pralong, salvatoarea securiştilor în decembrie 1989. Candidata ARD (PNŢCD) voia să-i scoată pe securiştii din Timişoara peste graniţă

Sandra Pralong (Sandra Marilyn Andreea Budiş), candidata ARD (PNŢCD) pentru un fotoliu de senator în sectorul 3 al Capitalei, era preocupată, în decembrie 1989, să-i salveze pe securiştii lui Ceauşescu, mai exact chiar pe cei din Timişoara, oraşul-martir, acolo unde au fost mii de morţi şi de răniţi în timpul revoluţiei. Concret, Sandra Pralong dorea să-i salveze pe securiştii lui Ceauşescu scoţându-i peste graniţă “către Scandinavia”. Cel puţin asta afirmă artistul Eugen Mihăescu, fost consilier prezidenţial, senator şi ambasador al României la UNESCO (după 1989), celebru prin desenele sale din marile gazete internaţionale cum sunt “The New York Times”, “Time”, “Le Monde” etc., în volumul său de memorii, “Între linii”.

 În decembrie 1989, în ajunul Crăciunului, o parte dintre românii din New York urmăreau cu sufletul la gură evenimentele din România şi se frământau cum ar putea să-i ajute pe cei din ţară. Iată ce scrie maestrul Eugen Mihăescu despre ceea ce o frământa aprig pe Sandra Pralong-Budiş, actuala candidată ARD, în decembrie 1989, la New York. “În ajunul Crăciunului am fost invitat împreună cu Mihai Botez acasă la Sandra Pralong. (…) Acolo am întâlnit două cucoane scorţoase, două mături îngâmfate. Una din ele, din câte am înţeles, era reprezentanta unei organizaţii pentru drepturile omului la ONU. Conversaţia a alunecat rapid către evenimentele din ţară. Eu am profitat ca să o întreb pe Sandra ce-i cu cele două individe nesuferite. – Mă voi duce cu ele, cât de curând, în România, mi-a răspuns ea. Am aflat că la Timişoara securiştii sunt vânaţi sau reţinuţi, torturaţi şi batjocoriţi. Trebuie să vegheze totuşi cineva ca drepturile lor să fie respectate şi să organizăm ieşirea lor din ţară către Scandinavia.”

Acum, Sandra Pralong-Budiş, ţărănista “nouă” ARD pentru un fotoliu de senator în sectorul 3, afirmă că a intrat în cursa electorală sub pulpana lui Băsescu din partea PNŢCD pentru a păstra vie memoria lui Corneliu Coposu, aşa cum afirmă într-un interviu electoral din “România liberă”: „Este un partid sfâşiat în care mă aflu din două motive: întâi memoria lui Corneliu Coposu trebuie păstrată vie, pentru ca niciodată românii să nu mai fie umiliţi, minţiţi, furaţi şi nedreptăţiţi cum au fost în comunism şi în al doilea rând pentru că e inadmisibil ca România rurală să fie lăsată la marginea istoriei. Iau foarte în serios cuvântul «ţărănist» din PNŢCD”. (!!!) Sandra Pralong uită că şeful ei de acum, Traian Băsescu, a contribuit, aproape decisiv, la începutul degringoladei PNŢCD atunci când i-a şantajat pe Ion Diaconescu şi Emil Constantinescu cu demisia sa din guvern şi cu ieşirea PD-ului din coaliţie dacă nu-l înlătură pe premierul Victor Ciorbea. Nu în ultimul rând, dacă ia „foarte în serios” cuvântul ţărănist, se pune întrebarea de ce nu a candidat, spre exemplu, în Teleorman, unde sunt foarte mulţi ţărani pentru care americano-elveţiana Sandra poate ar fi putut să facă ceva, şi a ales sectorul 3, unde nu sunt decât ogoarele betonate, pe bani foarte mulţi, lăsate de fostul primar portocaliu Liviu Negoiţă?!

Până una-alta, frumoasa “ţărănistă”, candidând sub stindardul lui Traian Băsescu, confirmă grija ei pentru soarta foştilor securişti, după cum spune Eugen Mihăescu, mai ales că actualul preşedinte a avut şi el relaţii bune cu “Scandinavia” în afacerea “Flota”. Mai exact, cu firma norvegiană Klaveness Group din Oslo. Evident, fără a fi fost deloc, dar deloc, securist, colaborator, informator, turnător, spion, CI-ist! Sursa: Cotidianul

                                                                                          Autor: Marian Ghiteanu

Festivalul de Film european ”Ceau, Cinema!”, la Timişoara şi în comuna Gottlob, între 22 şi 26 iulie 2015

Cea de-a doua ediţie a Festivalului de Film european ”Ceau, Cinema!” se va desfăşura, în perioada 22-26 iulie, în municipiul Timişoara şi în comuna Gottlob, din judeţul Timiş, care, potrivit organizatorilor, este prima localitate din mediul rural care are un cinematograf renovat şi digitalizat.

În cadrul festivalului se va desfăşura şi o secţiune competiţională.

”Primele trei zile se vor desfăşura la Timişoara, cu proiecţii de film în aer liber, la Grădina de Vară Capitol, la Casa Artelor, la localul Ambasada, precum şi în alte spaţii alternative din oraş. Ca şi la prima ediţie, vor fi prezentate filme europene noi, cu succes la public, dar şi filme de autor, documentare şi animaţii. Se vor organiza ateliere educative dedicate artei cinematografice şi întâlniri cu cineaşti”, se arată în comunicatul citat.

Documentarul "Paşaport de Germania" (2014), regizat de Răzvan Georgescu şi produs de Alexandru Solomon, a fost filmat chiar în comuna Gottlob şi în satul vecin, Vizejdea. Documentarul prezintă povestea celui mai amplu negoţ de oameni din Europa secolului XX: vânzarea organizată, sistematică a întregii populaţii germane din România către Republica Federală Germania.

”O altă noutate a ediţiei din acest an este organizarea unei secţiuni competiţionale dedicată filmelor de lungmetraj europene. Competiţia «Ceau, Cinema!» oferă un cadru de exprimare cinematografică pentru cineaştii din ţările care au avut minorităţi în regiunea Banatului, de-a lungul istoriei, până azi. Sunt acceptate în competiţie producţii sau coproducţii ale unor ţări precum: România, Germania, Ungaria, Serbia, Croaţia, Bulgaria, Ucraina, Italia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Rusia, Armenia, dar şi producţii care aduc în prim-plan etniile: romi, tătari aromâni. Selecţionerul competiţiei este jurnalistul şi criticul de film Ionuţ Mareş”, se mai mai arată în comunicatul citat.

Înscrierile se fac până în 15 mai 2015.

Marele premiu al competiţiei ”Ceau, Cinema!” este de 1.000 de euro, iar premiul publicului este de 500 de euro.

”Ceau, Cinema!” este organizat de Asociaţia Marele Ecran şi Asociaţia Pelicula Culturală şi este primul festival din Timişoara dedicat filmului european. Evenimentul este realizat de voluntari, cu sprijinul unor companii şi instituţii locale.

Parodistul Lucian Perţa, cel mai bun în Timişoara. De altfel, „ca-n toată ţara"

 Domnul Lucian Perţa, fostul director al Centrului Cultural şi Social din Vişeu de Sus, parodist, epigramist, poet, prozator şi fondator al Festivalului Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”, a fost onorat la sfârşitul lunii septembrie, mai exact în data de 28 septembrie 2014, cu Diploma de Excelenţă din partea Cenaclului de Satiră şi Umor „RIDENDO” al Casei de Cultură a municipiului Timişoara, capitala Banatului. Diploma a fost acordată pentru "Contribuţia la promovarea epigramei româneşti şi activitatea managerială”.

        Este încă o dovadă a activităţii neobosite şi sincerităţii cu care iubeşte şi surprinde în registru ludic, prozaicul vieţii contemporane.

                                                                                    Gelu Dragoş

SEMNIFICAŢII ISTORICE PENTRU 24 IULIE 2013

2013 – Ziua Grănicerilor Români

2013 – Sf. Mc. Hristina (Cristina) (sarbatoare ortodoxa)

2013 – Sf. Mc. Cristina (sarbatoare greco catolica)

2013 – Ss. Sharbel Makhluf (sarbatoare romano catolica)

2005 – In Franta, Turul Frantei, este castigat de catre ciclistul maerican Lance Armstrong, pentru a saptea oara consecutiv

2001 – In Bulgaria, Simeon de Saxa Coburg Gota, ultimul Tar al Bulgarie, castiga alegerile legislative si devine Prim Ministru al Bulgariei

1995 – Frank Sinatra sarbatoreste a 80-a aniversare la Carnegie Hall

1987 – In SUA, compania IBM-PC lanseaza programul DOS Versiunea 3.3

1987 – In Japonia, alpinista Hulda Crooks, in varsta de 91 de ani, escaladeaza muntele Fuji din Japonia

1980 – A decedat Peter Sellers, actor britanic de film

1978 – In Germania, la Bonn, General-locotentul Ion Mihai Pacepa, adjunctul Directiei Informatiei Externe, cere azil politic Ambasadei SUA

1977 – S-a nascut Cristina Cioran, actrita romanca

1977 – A decedat Emil Botta, poet, prozator si actor roman de teatru si film

1974 – Curtea Suprema a SUA decide ca Presedintele Richard Nixon sa predea casetele Watergate

1969 – S-a nascut Jennifer López, actrita si cantareata americana

1949 – In Romania, sunt inaugurate primele Gospodarii Agricole de Stat (GAS), dupa model sovietic

1949 – S-a nascut Michael Richards, actor american

1945 – S-a nascut Vasile Diba, caiacist roman

1943 – In timpul celui de al DOilea Razboi Mondial, incepe Operatiunea Gomora, bombardarea orasului Hamburg de catre aviatia Aliata

1938 – A fost inventata cafeaua instant

1937 – A decedat Alexandru Obregia, medic roman

1934 – S-a nascut Alexandru Jula, interpret roman de muzica usoara

1924 – In Romania, Partidul National Roman din Transilvania, adopta programul in 10 puncte prin care se pregatea fuziunea cu Partidul Taranesc

1912 – In Romania, la Bucuresti, incepe constructia Catedralei Armene

1911 – In Peru, este re-descopert orasul precolumbian incas, Machu Picchu

1911 – S-a nascut Ernesto Sábato, scriitor argentinian

1908 – A decedat Aleksei Ostroumov, medic rus

1864 – In Romania, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza unifica corpul granicerilor munteni cu corpul grancierilor moldoveni, punand bazele corpului de graniceri

1852 – "Annen-Polka" op.117 de Johann Strauss are premiera in "Zum wilden Mann" din Viena

1847 – In SUA, primii membri ai Church of Jesus Christ of Latter Day Saints, mormonii, ajung in Utah, stabilindu-se in Salt Lake City de azi

1847 – Urmare a numeroase acuzatii si neintelegeri, Frédéric Chopin scrie ultima scrisoare lui George Sand utilizand formalul "dumneavoastra"

1847 – Richard March Hoe, din New York City, patenteaza masina tipografica Rotary

1828 – Concertul pentru violina nr.3 de Nicolò Paganini are premiera in Redoutensaal din Viena (compozitorul este solist)

1802 – S-a nascut Alexandre Dumas (tatal), scriitor francez

1792 – Joseph Haydn (60 ani) revine in Viena din Anglia. In drum se opreste in Bonn unde intalneste un tanar extrem de talentat, Ludwig van Beethoven (21 ani)

1791 – In Franta, Robespierre expulzeaza toti jacobinii care se opun principiilor Revolutiei Franceze

1765 – In primul turneu in Europa, familia Mozart paraseste Londra pentru a merge in Canterbury unde va sta pana la finele lunii pe domeniul lui Sir Horace Mann

1739 – A decedat Benedetto Marcello, compozitor italian

1701 – Pe continentul American, Antoine de la Mothe Cadillac fondeaza, in numele Frantei, Fort Ponchartrain (Detroit de azi)

1567 – Mary, Regina Scotiei, este inchisa si fortata sa abdice in favoarea fiului ei in varsta de 1 an, James al VI-lea

1534 – Jacques Cartier debarca in Canada si declara pamantul teritoriu francez

1484 – In Moldova, are loc batalia pentru Cetatea Alba, dintre atacatorii otomani si aparatorii moldoeni

S-a stins din viaţă poetul, prozatorul și traducătorul timișorean Anghel Dumbrăveanu

Cunoscutul poet, prozator și traducător timișorean Anghel Dumbrăveanu s-a stins din viaţă în cursul zilei de duminică, 12 mai, la Timişoara.

    Anghel Dumbrăveanu s-a născut în 21 noiembrie 1933, în localitatea Dobroteasa, din județul Olt.

        În 1953 a absolvit Școala Pedagogică. A urmat apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 a ocupat funcția de redactor, apoi a fost secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean – viitoarea revistă Orizont. A fost și redactor-șef al revistei Rostirea românească. A fost căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu.

       Într-un interval de peste patru decenii, Anghel Dumbrăveanu a scris și publicat peste 50 de volume de beletristică, printre care: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a nopții (1971), Singurătatea amiezii (Timișoara, 1973), Diligența de seară (1978), Tematica umbrei (1982), Curtea retorilor (București, 1989), Predica focului (Cluj-Napoca, 1993), Diamantul de întuneric (1997), O ireală bucurie de-a aștepta (1999), Begoniile de la mansardă (Timișoara, 2002).

        De asemenea, opera sa a fost inclusă în antologia bilingvă cuprinzând 81 de autori români, în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), – “Lumina piezișă”.

De-a lungul carierei sale, a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1973), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1982), Marele Premiu al Festivalului Internațional „Nichita Stănescu“ (1986), Premiul Internațional de Poezie „Rozeta de la Bela Voda“ la Krusevac-Iugoslavia (1998).

      Înmormântarea va avea loc marți, 14 mai, de la ora 11, în cimitirul din Calea Lipovei.

Dumnezeu să-L odihnească! Sursa Ora de Timis

                                                                                       G.D.L.

Semnificaţii istorice pentru 20 ianuarie 2013

1368 - Braşovenilor le-au fost recunoscute privilegiile comerciale în Ţara Românească

1612 - A încetat din viaţă Rudolf al II-lea de Habsburg, împărat al Imperiului Romano-German (1576-1612) (n. 18 iulie 1552)

1818 - A încetat din viaţă cărturarul iluminist Dimitrie Ţichindeal, susţinător al folosirii limbii naţionale în biserică şi în şcoală (n. 1775)

1868 - A fost semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă româno-sârb.

1880 - A apărut, la Bucureşti, sub direcţia lui Alexandru Macedonski, revista "Literatorul".

1907 - A murit chimistul rus Dmitri Mendeleev; a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele (n. 27 ian 1834)

1936 - A încetat din viaţă regele George al V-lea al Marii Britanii (3 iunie 1865)

1947 - Secretarul Departamentului de Stat al SUA a semnat Tratatul de pace cu România.

1984 - A încetat din viaţă actorul şi înotătorul american de origine română (Timişoara) Johnny Weissmuller (n. 2 iunie 1904)

1993 - Bill Clinton a depus jurământul în calitate de preşedinte al Statelor Unite ale Americii.

1993 - A încetat din viaţă actriţa americană Audrey Hepburn (n. 4 mai 1929)

1996 - Yasser Arafat este ales preşedinte al Autorităţii Palestiniene.

2001 - A încetat din viaţă Mircea Chiriţoiu, locotenent colonel, arhivist şi istoric de la Arhivele Militare Române, autor a valoroase studii şi cărţi despre trecutul nostru din ultima jumătate de veac.

2009 - Barack Obama a depus jurământul de învestire în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, devenind astfel cel de-al 44-lea preşedinte al SUA.

INDEPENDENTA - victorie de senzatie la Timisoara!

Fotbal Feminin
Liga Nationala -seria Vest

CFR Timisoara-Independenta Baia Mare  2-5 (2-3)

Au marcat pentru Independenta: Ionela Vidican(3),Dana Pauseniuc(1) si Nicoleta Iorga(1)

INDEPENDENTA: Ana Matesan-Ligia Muntean,Florica Codrea(cap),Diana Pop,Monica Filep-Dana Pauseniuc,Cristina Peride,Irina Codrea-Ionela Vidican,Nicoleta Iorga.

Au mai jucat:Alexandra Sziga,Andreea Pop,Diana Ardelean.

Antrenor: Vasile Stenicica

           In prima etapa din returul Ligii Nationale –seria Vest ,a campionatului de fotbal feminin , fetele de la Independenta Baia Mare au reusit sa obtina o rasunatoare victorie pe terenul ocupantei locului 2- CFR Timisoara.

Intr-un meci ,controlat aproape in totalitate , baimarencele au reusit sa inscrie nu mai putin de 5 goluri in deplasare, luindu-si astfel si revansa pentru infringerea suferita in tur pe teren propriu(1-3) . Fetele noastre au fost superioare la toate capitolele , impresionindasistenta in primul rind prin pregatirea fizica si tehnicitate.                    

         In afara de cele trei marcatoare ,o foarte buna evolutie a avut-o  Cristina Peride ,care a evoluat cu mult aplomb, mai ales ca a ratat o buna parte din pregatirea de iarna fiind accidentata. Cristina s-a dovedit a fi,din nou,– capul limpede de la mijlocul terenului, jucatoarea de la care au pornit majoritatea actiunilor ofensive ale echipei.Forte bine a jucat si portarita Ana Matesan,, un adevarat cerber al portii baimarene.

         Prin acesta victorie fetele au vrut sa atraga si atentia autoritatilor locale, care ar trebui sa le bage in seama si altfel decit doar prin acordarea de diploma si felicitari!

La finalul partidei fetele au declarat, la unison, ca dedica victoria antrenorului Vasile STENICICA care astazi a implinit virsta de 50 de ani !

La multi ani! si din partea noastra.

Felicitari fetelor si staff-ului tehnic!

                                                                                  Mircea Pauseniuc