de Andreia GHIB BOTIȘ și Radu BOTIȘ
miercuri, 16 noiembrie 2022
A apărut un nou număr al revistei de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene”
de Andreia GHIB BOTIȘ și Radu BOTIȘ
marți, 11 octombrie 2022
Revista de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene” – dăruită cititorilor
Revista de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene” (anul IV, nr. 10-11/2022)
Truditori și ostenitori, colectivul de coordonare,
ne-au surprins din nou. Rostesc acest lucru, în cunoștință de cauză, pentru că
am citit și am în colecția personală, fiecare număr din această impresionantă
revistă, mulțumind Dreptului Dumnezeu pentru că ne-a intersectat pașii, cu
fondatorul acesteia, scriitorul Radu Botiș. Încă un mare și din suflet
mulțumesc îl rostesc pentru includerea cu materiale în fiecare număr al
revistei, fapt ce mă onorează și mă obligă, deopotrivă. Observ că, mereu,
revista primește consistență și își păstrează valoarea literară, dovadă că
există literatură de valoare, este apreciată și promovată, prin toate mijloacele
posibile (ziare, cărți, reviste, scris sau virtual).
În cuprinsul celor 220 de pagini apar scriitori din
țară și din străinătate. Scriitoarea Ionica Bandrabur (Slănic-Moldova),
semnează editorialul, numindu-și-l „Amprenta condeiului pe albul hârtiei
(Mărturii maramureșene)”, unde afirmă: „Citind cu atenție din ultimele scrieri
se observă cu ușurință situațiile în care omul se zbate astăzi în societate
pentru supraviețuirea împotriva josnicelor evenimente, create ca jocuri ale
minților bolnave. Observăm originalitatea lucrărilor și puterea sentimentelor
liber exprimate. Este bine de notat: poezia patriotică este ridicată la rangul
unei confesiuni, scrisă cu durere în suflet și dragoste față de țară”, (p. 7).
Urmează, „Roadele mântuirii…”, un cuvânt de gir
semnat de Radu Botiș, pentru volumul „Mântuirea universală și personală”
(recomandată de revista Mărturii maramureșene), autor fiind Sorina Mihaela
Botiș, unde Domnia Sa afirmă: „Nevoie de mântuire a omenirii din robia răului a
fost simțită de toate popoarele. dorința de răscumpărare a sufletelor și
jertfele, semn al acestei dorințe și mijloc de împăcare, le întâlnim la toate
religiile”, (p.9).
La secțiunea Poezie – cei care semnează – cuprinși
de profunzime, cu mesaje puternice, se simte originalitatea și autenticitatea.
Iată, câteva nume de referință pentru această rubrică: Elisabeta Boțan, Dumitru
Buțoi, Nicolae Silade, Ioan Pavel Azap, Elena Armenescu, Ana Urmă, Eugen
Cojocaru – inclusiv un Medalion literar, Radu Botiș, Carmena Băințan, Marin
Dumitrescu, Cornel Lar, Claudiu Liviu Onișoară, Olimpia Mureșan, Gelu Dragoș,
Maria Filipoiu, Olga Văduva (Grigorov), Puiu Răducan sau Smaranda Cazan
Livescu.
Luminița Cornea (Graure) semnează articolul
„Maramureșul în inima mea”, Cleopatra Lorințiu, scrie despre „Plantele
abandonului”, iar prof. Olimpia Mureșan, semnează un semnal editorial despre
volumul „În brațele luminii…”, autori Radu Botiș & Gentiana Muhaxhiri.
Un articol laborios și foarte frumos întocmit de
către membri din colectivul de redacție și Ioan Andrei Botiș este: „Din istoria
locului nost. Castelul Blomberg, Gârdani, Maramureș”, cu un Scurt istoric al
familiei von Blomberg, Castelul Blomberg și incinta – evoluția istorică,
articol documentat, cu poze, schițe de hartă, blazonul castelului… un articol
ce se va continua în numerele viitoare ale revistei.
Editorul Ioan Romeo Roșiianu semnează articolul
„Nevoia de Divinitate și refugiul în tine însuți”, protos dr. Maxim Iuliu
Marius Morariu, ne dăruiește câteva „Gânduri dedicate unei frumoase
aniversări”, cu referire la părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru – călugăr de
vocație, iar Mihaela CD – Uniunea Scriitorilor din Canada TWUC, ne surprinde
extrem de plăcut cu „Iubirea se află în noi și așteaptă să fie descoperită”.
La secțiunea In memoriam, aflăm date interesante
despre Adrian Popescu, un articol semnat de Ana Cristina Popescu, numit „Astăzi
a nins încă odată”, iar Marius Wagner Bucur scrie despre „Famagusta
<<Biserici gemene>> ale Templierilor și Ioaniților. Poeta și
scriitoarea Mariana Moga semnează câteva date monografice despre „Viscri –
satul cu aer medieval”. Personal, aduc mulțumiri repetate, pentru includerea
unor materiale semnate – mă refer la semnalarea unor apariții editoriale,
articol numit „Mulțumesc, pentru toate darurile de suflet de la un minunat om
cu suflet – Radu Botiș”, (p.98-107), iar din Atlanta, USA, citim despre
Smaranda Cazan Livescu – într-un „Portret de român”. Ștefan Popa ne surprinde
plăcut cu recenzia editorială a volumului Sorinel Mihaela Botiș – „Mântuirea
universală și personală”, numind această recenzie: „Din robia morții la
libertatea vieții”. Am avut bucuria să îl cunosc personal, cu ceva vreme în
urmă, iar între noi s-a împământenit o prietenie sinceră, o colaborare minunată
– mă bucur pentru așa oameni deosebiți.
Secțiunea „Meridiane literare”, îi are ca „actori”
pe John Gomez (Bucaramanga, Columbia), Asuncion Caballero (Badajoz, Spania),
Johnny Ciatlos Deak (senior editor – Canada), Maria Tomița Corini (Republica
Moldova).
Despre „Familia de dascăli Valeria și Vasile Oros
din Someș-Uileac”, ne vorbește cu sinceritate și evidentă emoție Radu Botiș,
prestigioși și valoroși dascăli ai școlii românești cărora li se cuvine înmiit
respect. Semnatarul acestui articol își numește articolul „Cu gândul la cei
care ne-au îndrumat cândva pașii…”, în fapt un Laudatio meritat despre viața,
tinerețea și dăruirea celor doi dascăli. Să vă bucurați de sănătate și să fiți
fericiți alături de cei dragi, adaug și eu, cu gând și recunoștință.
Mirela Penu – (un om extraordinar, în fapt, o
familie extraordinară), scrie despre „Lacrima”, Viorica Ancuța Cârcu, ne oferă
câteva „Reflecții”, iar scriitoarea Vasilica Mitrea – președinta Ligii
Scriitorilor Dobrogeni, membră a UZPR – semnează „La casa Bogatului”.
Felicitări, dragi prieteni dragi – dor de voi! Stâmpăr dorul de voi citindu-vă!
Gelu Dragoș alăturat poeziilor publicate mai semnează și articolul „AL. Florin
Țene sau dragostea față de cultură română”.
Ionuț Țene – face referire la romanul „Isus”, autor
Eugen Cojocaru – „un roman cinematografic și o provocare teologică”, tot Gelu
Dragoș semnalează apariția editorială a revistei „Din vatra satului”, aflată în
al XIV-lea an de la înființare și peste 35 de numere (cel puțin 2 apariții
într-un an! Doamne ajută, la cât mai multe și mai valoroase asemenea realizări
– spre cinste și bucurie!), iar Vasile Tivadar scrie despre „Nucleara nu-i
soluție, este doar un suicid planetar!”.
Buna prietenă Aurelia Rînjea, scrie despre „Dor de
viață”, iar pr. Ilie Bucur în colaborare cu Olimpia Mureșan ne transmit câțiva
„Picuri de înțelepciune”.
În secțiunea „Așezările din Maramureș de-a lungul
istoriei – lucrări monografice”, ne este prezentată de Biblioteca Județeană
„Petre Dulfu, Baia Mare, prin recomandarea săptămânii – „Ulmeni – studiu
monografic”, autori Mircea Botiș & Radu Botiș. Pentru că am citit acest
studiu și știu cuprinsul acestuia, repet felicitările către autorii implicați
în acest proiect – (re)descoperirea comorilor din lada de zestre a satului
românesc, articol urmat de „Personalități locale – oameni de cultură din orașul
Ulmeni și satele aparținătoare” – unde sunt amintiți Florian Ulmeanu, Florica
Bud, Radu Ulmeanu, Radu Botiș (toți din Ulmeni), Emil Gavriș, Vasile Morar,
Vasiliu Gavriș și Ioan Meteș Morar Chelințanu (toți din Chelința), Petre Dulfu
și Iulian Sălăjan (amândoi din Tohat), din Mânău – Teodor Topan, din
Someș-Uileac – Milian Oros și Traian Oros, iar din Vicea sunt amintiți – Viorel
Mureșan și Vianu Mureșan.
Despre „Lansarea numerelor 8-9 ale revistei Mărturii
maramureșene”, scrie lt. col. (rz.) Liviu Aurel Pârjol – o activitate
desfășurată la sediul ANCMRR din M.A.I., Filiala „Pintea Viteazu”, Maramureș.
„Lecția de poezie a Răsăritului”, ne este oferită
Gabriella Costescu, iar Grigore Leșe, scrie un articol despre „Ucenicia în
cultura tradițională sau despre cum ducem mai departe tradiția” – un articol
sensibil ce ar trebui să fie citit de cât mai mulți. Alexandru Ruja, scrie
despre cum „Meșteșugul supraviețuiește! Dranițe se mai fac, dar s-au scumpit”,
iar despre proiectul „Eminescu, un vis în așteptare!”, (desfășurat sub egida
UZPR Filiala Timiș, coordonat de Dumitru Buțoi), fac eu semnalarea, ca și
participant de festivitatea de premiere – Radu Botiș, fiind unul dintre
premianții acestui festival la secțiunea poezie și Angelica Vele (tot
maramureșeancă de-a noastră!), premiul la poezia religioasă.
La secțiunea Remember – revista „Slova creștină”,
izvor de lumină, semnează prof. dr. Elena Trifan, pentru ca la final să aflăm
vești despre cele mai noi apariții editoriale sosite pe adresa redacției
revistei „Mărturii maramureșene”.
În linii mari așa arată sumarul acestei minunate
reviste. Cu mult, cu puțin, eu felicit această apariție, mă onorează și sunt
bucuros să fiu și eu unul dintre colaboratori.
Felicitări, colectivului de redacție, cei care au
votat includerea materialelor! Felicitări, tuturor participanților incluși! Vivat!
Crescat! Floreat! Vivat revista „Mărturii maramureșene”…
de
Vasile BELE,
LSR,
Cluj-Napoca
marți, 25 mai 2021
Semnal editorial - "Vip seniorii", anul IV, nr. 5, februarie 2021
,,Suntem români și punctum!", iar ,,Împreună scriem istoria clipei!", sunt dragii mei, sintagme-aforisme, ,,izvorâte", din revista ,,Vip seniorii", primită de la Timișoara, prin grija prietenului Dumitru (Mitică) Buțoi. Da! Cu enormă bucurie, am primit această revistă (anul IV, nr. 5, februarie 2021, ediție națională), ISSN 2601-7679, ISSN-L 2601-7679, 24 p., o revistă editată de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest", Timișoara, cu un editorial semnat de către Mitică Buțoi, numit Eroii din linia întâi.
joi, 26 noiembrie 2020
A apărut revista de cultură şi atitudine „Teleormanul cultural”, anul IV, nr. 5 (14), 15 octombrie 2020
Cu bucurie semnalăm apariţia unui nou număr al revistei de cultură şi atitudine „Teleormanul cultural”, anul IV, nr. 5 (14), 15 octombrie 2020. Şi acest număr este consistent, variat, valoros prin materialele selectate cu grijă de către colectivul redacţional format din: redactor-șef: Cristian Gabriel Moraru; redactor-șef adjunct: Iulian Bitoleanu; secretar de redacție: Ioan Romeo Roșiianu; redactori: Nicolae Dina (Alexandria), Domnița Neaga, Victor Gabriel Osăceanu, Nicolae Sin (Roșiorii de Vede); redactori asociați: Mihai Merticaru (Piatra-Neamț), Emina Căpălnășan (Timișoara), Nelu Vasile (Turburea, Gorj); colaboratori: Daniela Achim Harabagiu (Alexandria), Liviu Surugiu (București), Dumitru Ciocan-Sin, Eugenia Dumitriu, Liviu Nanu, Ion Scarlat (Roșiorii de Vede), Tudor Matreșu (Turnu Măgurele).
Editorialul este semnat de către Cristian Gabriel
Moraru şi se numeşte „Omul cultural”, din care citez următoarea idee: „...dacă
este să vorbim în termeni animalieri, este important să facem disocierea între
cultura de tip maimuţă, nefolositoare, manelistă, diletantă, haotică, imitativă, servilă, care n-a creat niciodată
capodopere fundamentale, şi cultura de tip leu sau cultura leonină, definibilă
prin ordine, cerebralitate, nobleţe, putere de inovaţie şi harismă, care a
produs întotdeauna valori perene şi creaţii emergente care ies precum stâncile
din apa mării.”
În cadrul rubricii „Recenzii literare” Viorel
Ploieşteanu scrie despre „Poezia antipandemică a lui Emanuel Pope”; la
„InfoArt” Hara Dana scrie despre „Pictura murală la Alexandria”, mai exact
despre artista plastică Wanda Hutira, care a studiat Artele la Universitatea
din Cluj Napoca şi este originară din Baia Mare; cu poezie apar Cristian
Gabriel Moraru, regretatul Romulus Toma, Mărioara Vişan, Cristian Florin Diniţă
(debut literar); la rubrica „Epica” semnează Constantin Salcia „Drumuri şi
răscruci” (roman autobiografic inedit); „Cronica lingvistică” îi aparţine
Eminei Căpălnăşan cu articolul „Curiozităţi alimentare orăşeneşti”; Mihai
Merticaru scrie „Un unionist înflăcărat” despre scriitorul basarabean Vlad
Vlas; la rubrica „Note de lectură” Elena Buică are un articol intitulat „Am
fost şi eu în Arcadia alături de poeta Domniţa Neaga”; Victor Gabriel Osăceanu
vorbeşte despre „Ion Gheorghe Duca, personalitate de seamă în fruntea
diplomaţiei româneşti”; la rubrica „Recenzii literare” Daniela Achim Harabagiu
consemnează şi aprofundează romanul „Franjuri de mătase” a Eugeniei Dumitriu
iar Nicolae Dina face o recenzie poetului Ioan Romeo Roşiianu „Scrisori
deschise trupului tău”, din care citez: „...epistola în versuri a fost dată
uitării, astfel încât, publicarea, la începutul anilor 2000, a volumului Scrisori deschise trupului TĂU, urmat,
în timp, de altele având în titlu denumirea speciei pe care Ioan Romeo Roșiianu
o reinventează, se constituie într-un ciclu tematic remarcabil, realizat într-o
manieră poetică strict personală, transformând scrisoarea într-un text
ficțional original, înscris prin excelență în lirica de reflecție filosofică
asupra vieții sub toate aspectele ei, asupra existenței umane din toate
timpurile. În fiecare poem-scrisoare al acestor volume, poetul-expeditor pare
a-și fi asumat de bună voie starea de solitudine într-o vreme în care universul
său interior este bântuit de amintiri, de oameni și de faptele lor, de locuri
și întâmplări care i-au umplut viața, i-au fericit-o ori i-au amărât-o
deopotrivă, de regrete ori de speranțe, de tristețe ori bucurie, textul
devenind un monolog liric de mare forță expresivă, care, deși are, ca
destinatar, iubita (vocativul aflat la începutul fiecăruia), se adresează, în
egală măsură, tuturor cititorilor care își regăsesc gândurile și sentimentele comune
cu ale poetului. Desigur că aceste scrisori au la origine iubirea, sentimentul
profund trăit cu adevărat în orice timp și în orice spațiu, devenind o imagine
nu numai a simțurilor, cât, mai ales, a sensibilității, iar cuvântul este
modalitatea de a o eterniza în lumea Absolutului” dar şi despre cel mai recent
volum „Scrisori către Izoleta”; mai semnează şi alţi scriitori, în special cei
din sudul ţării iar următorul număr va fi dedicat regretatului poet Nicolae
Vălăreanu Sârbu, care pe 11 septembrie 2020 a trecut Styx-ul, dar va rămâne în
memoria noastră prin opera poetică lăsată, prin prietenia şi bunătatea lui de
care am avut parte în timpul vieţii.
Gelu Dragoş




