Voiculescu, Niculae, Copos şi Becali, printre condamnaţii care s-au dedicat scrisului în detenţie

Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos, Gigi Becali şi Cătălin Voicu se numără printre condamnaţii celebri care s-au ocupat susţinut de scrierea de cărţi în penitenciar, dovadă multiplele titluri publicate, valorând fiecare o lună de detenţie în minus.

Titlurile lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de deţinuţi în perioada 2013 - 2015 au fost furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) Ministerului Justiţiei, care le-a dat publicităţii.

Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deţinuţi au scris şi publicat cărţi în ultimii doi ani.

 LISTA COMPLETĂ A LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE SCRISE ÎN PENITENCIAR:

 Dan Voiculescu a scris, în mai puţin de un an şi jumătate, 10 cărţi: "Omenirea, încotro?", "Dezvoltarea economică durabilă", "A patra cale", "Efecte de antrenare a investiţiilor străine în economia românească 1990-2014", "Economia românească", "Investiţii străine directe - vector al dezvoltării economice", "Managementul riscului în accesarea şi gestionarea fondurilor europene", "Clasa de mijloc - teoria şi practica antreprenorială", "Consideraţii asupra teoriei lui Maslow - Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale" şi "Teoria valorii - Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale".

Omul de afaceri Dinel Staicu, încarcerat de un an şi trei luni, a scris tot 10 cărţi: "Reforma bancară şi fiscală", "Creditul social fiscalizat", "Piaţa de capital fiscalizat", "Foreign policy", "Raportul de cauzalitate dintre creditare şi criza economico-financiară", "Ascensiunea şi prăbuşirea băncilor în contextul globalizării", "Noul bon fiscal - etalon", "Barterul fiscal", "Economia fiscală de piaţă", "Economie şi idei fiscale de autodefinire a epocii moderne".

Cel mai bogat român în topul Forbes Ioan Niculae a scris de când e în închisoare cinci cărţi despre domeniul de activitate: "Bioetanolul, combustibilul viitorului", "Biodieselul motorina ecologică", "Valorificarea energetică a biomasei", "Orientări moderne în producţia vegetală", "Tehnologii moderne de producere a utilizare a alcoolului metilic". Închis în aprilie 2015, Ioan Niculae elaborase cele cinci lucrări înainte de sfârşitul lunii august, având o medie de o carte scrisă la 29 de zile, ceea ce l-a făcut pe avocatul său să-l asemene cu Balzac.

În perioada la care datele de la ANP fac referire (2013 - 2015), Adrian Năstase figurează numai cu titlul "Cele două Românii". El a mai scris anterior două lucrări în penitenciar.

Fostul senator Cătălin Voicu s-a dedicat în penitenciar elaborării unor lucrări de drept: "Ordinea publică în statul de drept", "Respectarea dreptului omului în procesul penal", "Securitatea naţională concept constituţional şi legal", "Examinarea doctrinei şi jurisprudenţei privind apărarea securităţii naţionale", "Prevenirea actelor de terorism şi protecţia libertăţilor publice" şi "Îndreptar de drept constituţional".

Mai mulţi foşti miniştrii condamnaţi relevă în lucrările lor din închisoare arii de cunoaştere şi interes dintre cele mai diverse.

Miron Mitrea a scris "Amintiri… Subiective. Moment de istorie imediată" şi "Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994", Relu Fenechiu semnează "Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi" şi "Ingineria avanasată soluţie strategică pentru o dezvoltare durabilă a regiunii de nord-est", fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy are în portofoliu "Un oraş de pe Mureş - drumuri prin timp", "Managementul campaniei electorale" şi "Uniunea Europeana în era digitală - opţiuni şi proiecte", iar fostul ministru al Economiei Ioan Codruţ Şereş a tratat "Contractul colectiv de muncă - aspecte practice".

Sorin Roşca Stănescu a scris despre politică, dar mai ales despre presă: "Criza financiară a presei scrise în România", "Un sfert de secol de presă postcomunistă" şi "Analiza vieţii politice în România".

Dan Diaconescu a scris şi el cinci cărţi, majoritatea în domeniul jurnalismului: "Tehnici ştiinţifice de realizare a interviului modern", "Talk-show-ul", "Ştirea - concept, evoluţie şi modalităţi ştiinţifice de realizare", "Televiziunea - Menire socială, dezvoltarea ştiintifică şi comunitară la editura Aius printed", dar şi "Mecanica ruperii materialelor compozite".

Şi fostul finanţator al FC Argeş Cornel Penescu s-a aplecat tot asupra presei, semnând: "Managementul mass-media. Şedinţa de redacţie în presa locală", "Jurnalismul de investigaţie şi particularităţile sale în presa locală", "Presa online din Argeş - paşi timizi spre o presă modernă", "Comunicarea în spaţiul public. Relaţia dintre jurnalişti şi specialişti în relaţiile publice" şi "Dinamica genurilor presei în jurnalismul românesc actual

Finanţatorul clubului Steaua Gigi Becali a scris în închisoare, unde a petrecut aproape doi ani, cinci cărţi pe mai multe teme: "Muntele Atos, patria ortodoxiei", "Steaua şi Becali", "Becali şi politica. Începuturile", "Iubirea milostivă şi mântuitoare", "Becali Parlamentul Europei şi Parlamentul României".

Fostul manager al clubului, Mihai Stoica, a publicat la rândul său patru lucrări, toate în domeniu: "Ultimii 11 ani. Participarea echipelor româneşti de club în competiţiile continentale 2004-2015", "Competiţia", "FIFA world cup - Brazilia. Statistici. Analize. Concluzii" şi "Uefa Europa League. În căutarea identităţii".

Tot patru lucrări de specialitate semnează şi Gheorghe Popescu - "Fotbal pentru viitori fotbalişti profesionişti", "Consideraţii privind optimizarea strategiei de promovare a jocului de fotbal la nivel şcolar", "Abordări teoretice şi practico-metodice ale predării jocului de fotbal în centrele de copii şi juniori din perspectivă interdisciplinară", "Personalitatea sportivului, condiţie obligatorie pentru succesul în sport".

Gheorghe Copos are şi el cinci lucrări din perioada de detenţie: "Alianţe matrimoniale în politica ale principilor români din Ţara Românească şi Moldova", faţă de care a fost formulată o plângere de plagiat, Universitatea din Bucureşti solicitând o analiză, "Turismul ca vector de interculturalitate", "Franciza vs. management în industria hotelieră", "Tăşnadul medieval" şi "Turismul european durabil şi provocările lui".

Un alt om de fotbal condamnat în dosarul Transferurilor, Gheorghe Nețoiu, a scris în schimb numai despre agricultură: "Finanţarea agriculturii româneşti înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană", "Evoluţia exploataţiilor agricole în România între riscuri şi performanţe economice", "Economia agricolă a Olteniei - prezent şi viitor" şi "Performanţe economice în creşterea bovinelor şi ovinelor în România".

Fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), doctorul Gheorghe Mencinicopschi, a scris în penitenciar: "Cereale glutenice şi boala celiacă sau când grâul poate să ne îmbolnăvească", "Alimentaţia şi patogeneza bolilor cardiovasculare", "Carenţele nutriţionale şi bolile cronice deficite nutriţionale induse de medicamente", "Bolile informaţionale. Patogeneza genetico-epigenetică biologia - biomedicina informaţional cutantică" şi "Calitatea alimentului - o nouă abordare".

Fostul primar al Craiovei Antonie Solomon semnează şi el trei cărţi din detenţie: "Consideraţii privind comerţul exterior al României în a doua jumătate a sec. XX", "Principii europene în administraţia publică" şi "Politica comercială a României ca ţară membră a Uniunii Europene".

Fostul prefect de Iaşi Radu Prisăcaru a scris după gratii două cărţi: "Limba Engleză pentru infirmieri - English for cares" şi "Internet marketing în 10 paşi - comunicare şi promovare online".

Foştii procurori Tomiţă Neagu şi Maximilian Bălăşecu au scris şi ei cărţi după gratii. Primul dintre ei a scris "Investigarea Ştiinţifică a Infracţiunilor de omor" şi "Cercetarea criminalistică a urmelor de sânge", iar cel de-al doilea s-a arătat interesat în special de tema liberării condiţionate, lucrările sale purtând titlurile: "Liberarea Condiţionată, condiţii de acordare şi efecte", "Criminalitatea organizată sau pluralitatea constituită de infractori", "Reabilitarea - cauza care înlatură consecinţa condamnării in reglementarea noului Cod Penal" şi "Liberarea condiţionată reglementarea noului Cod Penal şi a L 254/2013".

Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, "pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmeaza: (...) f) în cazul elaborarii de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovatie brevetate". Mediafax

Fraţii Becali şi Cristi Borcea, trai pe vătrai la Poarta Albă

Hai Dinamo! Vivat Puşcărie!

Trimisul special al Bursei Zvonurilor pe Litoral a auzit mai multe discuţii între diverşi constănţeni de azi, fără legătură unii cu alţii, despre nişte faze care se-ntâmplă la puşcăria Poarta Albă cu fraţii Ioan (Giovanni) şi Victor Becali, plus Cristi ŞAKIRRA Borcea.

Deci, se vorbeşte prin Constanţa că ăştia o duc împărăteşte la pârnaie. Stau doar 3 în cameră, separat de restul puşcăriaşilor, trag chiolhanuri, iar Borcea, mai bolnăvior de felul lui, e mai mult decât pe bune cu o angajată în halat alb a penitenciarului românesc. Propun să-i trimitem puţin in Siberia. Oamenii nu puneau mâna în foc pentru ce povesteau, dar se mirau cum de nu a ajuns tărăşenia în presa de CanCan până acum?! Bursa Zvonurilor speră ca toţi deţinuţii din România s-o ducă cel puţin la fel de bine ca Meme Stoica, fraţii Becali şi Gică Popescu. Administraţia Penitenciarelor, se aude?!

Sursa ziarul „Puterea” şi “puterea presei”!

                                                                      Cristi SOMEŞAN

Justiţia din România este oarbă! Dar până când?!

Tribunalul Bucureşti a amânat, azi, 20 martie 2012 pentru 3 aprilie decizia în dosarul transferurilor de jucători, în care sunt acuzaţi: Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea. Instanţa Tribunalului Bucureşti anunţase în 21 februarie că se va pronunţa în acest caz în 6 martie,însă atunci a amânat verdictul pentru 20 martie. Marţi, instanţa a amânat din nou pronunţarea unei soluţii în acest dosar, pentru 3 aprilie. La ultimul termen de judecată, din 21 februarie, au fost prezenţi toţi cei opt inculpaţi, agenţii de fotbalişti Ioan şi Victor Becali, acţionatul majoritar al FC Rapid, George Copos, preşedintele executiv al FC Dinamo, Cristi Borcea, preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, fostul acţionar dinamovist Gigi Neţoiu, fostul impresar Gică Popescu şi fostul preşedinte al cluburilor Oţelul Galati şi Steaua, Mihai Stoica.

Procurorul de sedinta, Cristian Anghel, a cerut instantei condamnarea tuturor inculpatilor la pedepse cu executare, acestea variind intre minimum pedepsei, pentru Gheorghe Popescu si Jean Padureanu, si maximum acesteia pentru Ioan si Victor Becali.

Procurorul Cristian Anghel a solicitat instantei, in concluzia finala, dispunerea condamnarii cu executare in regim de detentie a tuturor celor opt inculpati in dosarul transferurilor de jucatori. Pentru George Copos, Anghel a solicitat condamnarea cu executare in regim de detentie orientata catre jumatatea maxima a pedepsei pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave si evaziune fiscala. In cazul lui Mihai Stoica, procurorul a solicitat condamnarea cu executare in regim de detentie peste minimum pedepsei pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, evaziune fiscala si spalare de bani.

Pentru ceilalti sase inculpati solicitarile procurorului au fost urmatoarele:
Cristian Borcea - condamnarea cu executare in regim de detentie catre jumatatea maxima a pedepsei pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, evaziune fiscala si spalare de bani.
Ioan Becali - condamnarea cu executare in regim de detentie orientata catre maximum pedepsei pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave si evaziune fiscala.
Victor Becali - condamnarea cu executare in regim de detentie orientata catre maximum pedepsei pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave si evaziune fiscala.
Jean Padureanu - condamnarea cu executare in regim de detentie orientata catre minimum pedepsei pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave si evaziune fiscala.
Gheorghe Netoiu - condamnarea cu executare in regim de detentie peste minimum pedepsei specificat de lege pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, evaziune fiscala si spalare de bani.
Gheorghe Popescu - condamnarea cu executare in regim de detentie peste minimum pedepsei specificat de lege pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave si evaziune fiscala.

Presedintele executiv al FC Dinamo, Cristian Borcea, operat pe cord in urma cu o saptamana, a declarat ca nu are niciun fel de emotii pentru sentinta ce urmeaza sa fie data de Tribunalul Bucuresti in dosarul transferurilor de jucatori, deoarece stie ca este nevinovat. "Nu am niciun fel de emotii pentru maine, pentru ca stiu ca sunt nevinovat. Oricum este un proces care va mai dura vreo trei ani, pentru ca urmeaza apelul, iar apoi dosarul va merge la inalta Curte de Casatie si Justitie", a spus Borcea, luni, la externarea din Spitalul de Urgenta Floreasca.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis in judecata, in 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Padureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Netoiu, Cristian Borcea, in legatura cu efectuarea de tranzactii ilegale la transferurile unor fotbalisti catre cluburi din strainatate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari in dauna statului si de peste 10 milioane de dolari in dauna a patru cluburi de fotbal. In rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalisti romani efectuate de la cluburile Dinamo Bucuresti, Rapid Bucuresti, Gloria Bistrita si Otelul Galati catre cluburi din strainatate, in perioada 1999 - 2005.

Este vorba despre transferurile jucatorilor Cristian Dulca - realizat in ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucuresti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Otelul Galati la Pohang Steelers, realizat in martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat in iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistrita la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucuresti (imprumutat la FC Arges Dacia Pitesti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat in ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucuresti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucuresti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sanmartean - din august 2003, de la Gloria Bistrita la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucuresti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucuresti la Guoan Beijing, in Republica Populara Chineza, realizat in luna iunie 2004 si Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucuresti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.

Naţionala României îşi caută încă propria identitate

Am urmărit interviul pe care l-a dat Dumitru Dragomir la un post TV. Era acelaşi Mitică pe care îl cunoaştem de ani de zile: şmecher, alunecos, mincinos, ipocrit. Cu umorul lui îndoielnic ştie să ia apărarea prietenilor săi de afaceri (dubioase), amicului Mircea Sandu zis şi „naşul”şi patronilor de cluburi care posedă valize. Pe unul dintre ei l-a caracterizat foarte bine colegul Mircea Grumaz: „În război, se spune, cel mai eficace duşman este cel care stă în mijlocul taberei adverse, care distruge din interior. Şi Steaua are un tip care se află în interiorul grupării şi care distruge cu gura tot ce alţii încearcă să facă cu piciorul sau cu creierul. Principiul "eu te-am făcut, eu te omor" este literă de lege pentru latifundiarul pe care suporterii Stelei îl doresc enorm de departe de club. Omul ăsta se pricepe la orice: la fotbal, la politică, la brânză, la chiloţii Danielei Crudu, la nucile de cocos albastre, la reparat Maybachul cu levierul, la înjurat ziarişti, la deszăpezire, la construirea de biserici. Iar priceperea lui creşte proporţional cu dorinţa unor posturi TV de a-l băga în seamă”. Şi Doamne, ca el încep să fie tot mai mulţi numai dacă mă gândesc la Cristi Borcea, Nicolae de la Astra, Iancu de la Timişoara, Porumboiu de la Vaslui! Iar Mircea Sandu, „preşedintele pe viaţă a F.R.F.” indiferent dacă are sau nu rezultate, indiferent că face sau nu face nimic pentru baza de jos a fotbalului – tinerii, Mirciulică tolerează asfel de fapte pentru că ori este prea ocupat cu hotelurile sale de pe litoral ori cu pregătitul grătarelor, cu familia şi „famiglia” ori pur şi simplu a ajuns la vârsta la care e depăşit şi ar trebui să lase tinerii cu energie pentru conducerea unei federaţii asupra căreia planează multe lucruri necurate. Dar vorba aceea „câinii latră, caravana trece!” Nu-i posibil „naşule”să pui un antrenor la naţională şi să nu-i ceri performanţă până în 2016! Suntem de râsul lumii şi din acest punct de vedere nu numai a performanţei sportive. Şi asemeni lui Pavlovici de la Rapid care nu a ştiut ce a făcut mult lăudata Steaua în manşa a doua cu Twente, nici microbiştii români nu prea vor să vadă meciul României cu Uruguay, cu toate că sud-americanii au venit cu vedetele Forlan, Cavani, Suarez. Cu o zi înainte de partidă s-au vândut cu ceva mai mult de 2000 bilete!?! Din nou e de râsu-plânsu! Spun asta pentru că românii nu uită cum şi-au bătut joc de ei „federalii” în frunte cu acelaşi Mircea Sandu la mult trâmbiţatul meci cu Argentina care trebuia să se joace la inaugurarea stadionului care are copertină dar nu se închide - „Naţional Arena”. Suporterii s-au săturat de minciunile acestei găşti, de lipsa de obiective imediate, concrete şi plauzibile pentru naţională, s-au săturat de o naţională alcătuită din peste 50 de jucători care par a fi aduşi de „Piţi Virilul” pentru a bifa câte o selecţie în CV spre beneficiul impresarilor!

Meciul de miercuri 29 februarie 2012 le dă şansa lui Piţurcă şi mai tinerilor fotbalişti pentru un nou început. Numai de ei depinde dacă îl vor rata sau nu, însă cu atitudini de genul lui Adrian Mutu la aeroport sunt slabe speranţe. Cât despre recordul de goluri înscrise la naţională de Hagi şi pe care Mutu este aproape să-l egaleze va fi uitat repede fiindcă  „Ady Briliantul”le-a marcat cu naţionale obscure şi în calificări ratate nu asemeni lui Hagi cu Argentina lui Maradona sau Columbia lui Valderama într-un Campionat Mondial de povestit nepoţilor!

Dacă nu pierdem cu uruguayenii eu cred că noul echipament al naţionalei va fi de vină şi Cel de Sus care nu doreşte să-i supere pe pensionarii României, copiii şi femeile ei care au posibilitatea să meargă la meci cu doar 5 lei. De fapt am auzit că mai mulţi suporteri stelişti au de gând să se deghizeze pentru a vedea partida...

                                                                                                Gelu DRAGOŞ