A fi luat în seamă

 

                                                                                                    de Gheorghe Pârja

În jocul politic al țărilor, de când sunt țări pe pământ, a fost și este o întrecere surdă, uneori mai zgomotoasă, pentru a câștiga un loc în față în amfiteatrul mondial. Apoi, cei puternici caută să pună pe etaje inferioare statele mici, dar și cele mijlocii. Pentru această ierarhizare, după interesele celor mari, se folosesc felurite mijloace. De la cele diplomatice, mai rar, la umilire, jefuire, ori război. Jocul cu moartea este preferat de cei care își afișează aroganța în istorie, vor să arate că sunt puternici, sunt dornici de avuția altora. Războiul din Ucraina este o pildă tragică în acest sens. România a avut, din păcate, parte de umiliri în istorie, dar și de înfățișări demne de toată admirația.

Ce a fost Marea Unire a Românilor? Tocmai aura unei mari împliniri. După cum vedem, starea actuală a Europei, și a lumii, este o zbatere pentru supremația celor puternici asupra țărilor care își doresc viața demnă în corul națiunilor. Noi, românii, suntem atenți cum ne iau în seamă Europa și în lume. De asta depinde sănătatea noastră națională, vocea noastră în actualitatea extrem de mișcătoare. Mie mi-a reținut atenția formula 3+1, adică vizita președintelui României, Klaus Iohannis, alături de trei dintre greii Europei: președintele Franței și premierii Germaniei și Italiei. Eu nu am căzut în sfera ironiilor în legătură cu această alcătuire diplomatică. Nu mă alătur celor care se mai întreabă: ce căuta președintele nostru în această formație? Cred că este un semnal important.

România reprezintă în momentul de față un reper, un punct de interes pentru Uniunea Europeană și pentru NATO, în contextul războiului ruso-ucrainean. A fost și un mesaj pentru flancul estic, geografie devenită vulnerabilă. România are parte de amenințări din partea Federației Ruse, unele dintre ele grosolane. De acest tratament umilitor, din partea Rusiei, au parte și Polonia și Țările Baltice. E adevărat că România s-a implicat, din prima zi, în condamnarea invaziei rusești, afirmându-și adeziunea cu Ucraina. A aplicat un tratament omenos refugiaților, fiind în mare parte un sentiment venit din partea populației. Admirabilă solidaritate s-a văzut și la Vama Sighetul Marmației, dar și în toată țara.

Fotografia cu cei patru lideri europeni, așezați în jurul președintelui Ucrainei, conține tocmai voința de a nu lăsa invadatorii să aibă câștig de cauză. Ima­ginea a enervat Moscova și în ziua întâlnirii a trimis câteva rachete în plus spre Ucraina. Putin a acuzat Vestul că trăiește printre fantomele trecutului, uitând că și țarul Petru cel Mare, cu care se compară Putin, tot unui trecut aparține. Iar pentru lumea de astăzi, proiectul lui este profund anacronic. Cei trei lideri europeni, spre deosebire de Iohannis, au avut o experiență directă cu Putin. Președintele Franței, deși a văzut ruinele de la Irpin, întors acasă, a afirmat că dorește să continue dialogul cu Putin. Se spune că are peste 100 de ore de convorbiri telefonice cu el. Când a fost la Moscova, liderul francez a fost ținut la distanță, la celebra masă albă de 30 de metri.

Și cancelarul Germaniei a pledat pentru continuarea discuțiilor. Premierul italian, Mario Draghi, a renunțat la orice dialog cu Kremlinul, când a constatat că este pierdere de vreme. În acest balans diplomatic a fost invitată și România să ia parte. A fost luată în seamă. Nu ca o putere zonală, ci ca o țară situată în vecinătatea conflictului, făcând parte din structurile euro-atlantice. Tâlcurile războiului sunt dincolo de ceea ce vedem noi în presă. Lucrurile sunt încurcate, sfârșitul războiului nu este aproape. Acest conflict a ramificat interesele celor implicați. Crimele și dramele continuă, iar lumea pare că s-a obișnuit cu războiul, nu prea mai reacționează. Este preocupată lumea de crizele care au intrat în cetate.

Energia, alimentele, apa au devenit teme care ne preocupă. Pe acest panou sumbru trebuie să ne luăm serios în seamă. Nimeni nu-ți dă pâinea de pe masă când el este foarte flămând. Dar să nu uităm faptul că pierderea războiului de către Ucraina, pentru mulți din preajmă va fi un mare preț.

Guvernanţi! Români, să luăm modelul german!

 

Cât costă coşul de Paşte în capitală

 Preţul unui coş cu alimente pentru sărbătorile pascale din acest an se ridică la aproximativ 160 de lei, acesta incluzând tot ce ar consuma românii la o masă de Paşte: miel, legume, băuturi spirtoase, sucuri, cozonac, pască şi iepuraşi de ciocolată pentru cei mici.

Prin urmare, un kilogram de miel poate fi cumpărat la 27 de lei, iar cei care nu consumă carne de miel pot opta pentru cea de porc, care are preţuri între 13 şi 15 lei/kg, pulpă porc - 13 lei, spată - 15 lei, cotlet porc fără os - 16 lei sau pulpe de pui la 13 lei/kg, aripi de pui la 11 lei/kg, ori vită care are preţ de pornire de la 33 lei/kg. Carnea tocată amestec de vită cu porc costă 17 lei/kg.

Alte produse alimentare care fac parte din coşul de Paşte sunt: ulei – aproximativ 4 lei, unt pachet 200 grame – între 6 şi 15 lei, margarină 500 gr – 4 lei, făină 2.5 lei, zahăr 2.50 lei, ouă 10 buc – 6-11 lei, ouă 30 buc 15 lei, caşcaval 3.50 lei 100 de grame, brânză de vaci 200 gr 4 lei, lapte – 5 lei litrul, vopsea ouă 40 bani plicul sau ofertă cutie patru culori – roşu, verde, galben şi albastru, pentru 60 de ouă costă 6.80 lei, cafea 500 gr – între 13 şi 17 lei, cozonac între 4 – 20 lei, pască, cu brânză şi stafide, 650 gr – 18 lei, pască cu cremă de ciocolată, 600 gr – 22 lei.

Referitor la băuturi pentru masa de familie din perioada sărbătorilor pascale, acestea au următoarele preţuri: vinul de 750 ml variază între 13 şi 60 lei, o sticlă cu apă la 2 litri are preţ de pornire de la 3 lei, berea la bax de şase doze între 15 şi 19 lei, iar sucurile la sticlă de 2 litri costă aproximativ 6 lei.

Hypermarketurile au şi oferte pentru cei mici. Astfel, un coş dulciuri de 260 de grame, care include un iepuraş de ciocolată, două prăjituri şi cutie banane de vanilie trase în ciocolată costă 19 lei. Un alt pachet care include un iepuraş de ciocolată şi trei ouă de ciocolată costă 7.52 lei.

Referitor la legume, acestea au următoarele preţuri: legătura de ceapă verde costă 2 lei, cea de ridichi tot 2 lei, roşii 5 lei/kg, ardei roşu 11 lei/kg, ardei gras 9.50 lei, cartofi albi noi - 2.99 lei/kg, cartofi roşii - 1.39 lei/kg, usturoi uscat 250 de grame - 9.49 lei, ceapă uscată – 1.79 lei/kg sau pungă de 2 kg la 3.33 lei/kg, morcovi cu frunze o legătură cu cinci bucăţi costă 2.59 lei/kg - sfeclă roşie 1.69 lei/kg, ţelină – 2.79 lei bucata, păstârnac 3.49 lei/kg.