Semnal editorial

 

Din ciclul „....ioi ce de informatii ne da ofiterul cu pusca de lemn din obiectivul de paza CIOARA. Dar ,,Optional",ce ...?!”

 

Distincție pentru domnul Vasile Dan Marchiș

 

Fondator sau editor tot...”VeDeM că ai rămas”...Dănuțule!!!

 

Pardon, eu sunt fondator de revistă. Editor este altceva.  Ești în plop și plopul în aer, legat de asta.  Eu sunt înregistrat în monitorul oficial prin ISSN, la Biblioteca națională, trecut pe numele meu ca fondator de revistă. Pot tipări oficial revista când doresc fără să pun pe ea egida unei edituri sau a altei unități.

 O publicație fie carte sau revistă, nu este obligatoriu să fie tipărită prin editură ci este ea din oficiu viabilă ca publicație oficială fie prin ISSN ca revistă sau prin ISBN la carte. Acest lucru probabil nu l-ai știut.

Vasile Dam MARCHIȘ

Nota noastră. Vasile Dănuț, dacă editezi o revistă, o antologie, se poate spune cu de la noi putere și că ești ”editor”, tot așa  cum unui fost deputat chiar dacă acum nu mai este în Parlamentul României  îl gratulăm cu apelativul de dl. deputat sau ministru.

În altă ordine de idei, tare sunt curios care sunt atribuțiile unui director la o revistă INTERNAȚIONALĂ de Literatură, Artă, Istorie, Religie și Tradiții ca asta a dvs?! De exemplu ce face directorul artistic?! Ori redactorul șef?! 

Până la următoarea lecție pe care o să ne-o predați, eu absolvind Facultatea de Științele Comunicării, profilul Jurnalism, vă mulțumesc în numele cititorilor mei! AVE!

GDL

Impresionant! Prestigioasa revistă "Sintagme codrene" la numărul 17!

 Numărul 17 al revistei ”Sintagme codrene”, care se deschide cu editorialul semnat de Al. Florin Țene, va fi prezentat la Cluj Napoca, în cadrul cenaclului Ligii Scriitorilor din România.  

                                   *******

CUPRINS: 

• CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ,
•  IOAN ANDREICA, 
• IOAN BABA, 
• VLAD BABICIU, 
• MIHAELA BORZEA, 
• NICOLAE BUNDURI,
•  PAULA BÂRSAN, 
• OVIDIU BÂRSAN, 
• MIHAELA CD, 
• GRIGORE COMAN,
•  LILIANA DEREVICI,
•  DOINA DRĂGUȚ,
•  MILIJAN DESPOTOVID, 
• MARIANA GRIGORE, 
• BAKY IMERI,
•  LĂCRIMIOARA IVA,
•  ADRIAN GEORGE ITOAFĂ,
•  CORNEL DOREL LAR,
•  VASILE DAN MARCHIȘ,
•  OLIMPIA MUREȘAN,
•  SIMONA MIHUȚIU, 
• GAVRIL MOISA, 
• ANA MUNTEANU DRĂGHICI,
•  MĂRIOARA NEDEA,
•  AURELIA OANCĂ,
•  LILIANA POPA,
•  MIHAI PĂCURARU,
•  CAMELIA RADULIAN, 
• PUIU RĂDUCAN,
•  ADRIAN SIMEANU, 
• NICOLETA SURDEI, 
• NEDELJKO TERZID, 
• TITINA NICA ȚENE, 
• AL. FLORIN ȚENE, 
• IONUȚ ȚENE, 
• NINA VICIRIUC,
•  CIPRIAN VESTEMEAN. 

Vasile Dan Marchiș manager fondator ”Sintagme codrene” 

Comunicat din Italia - Daniela Forcos

 

Dragi prieteni, pentru a nu lăsa loc interpretărilor greșite, vă aduc la cunoștință că din cauza unor proiecte personale și familiare, nu mai pot onora  cum se cuvine funcția de Director Cultural la publicația Sintagme Codrene .

Am avut o colaborare  frumoasă timp de doi ani, am promovat revista la câteva televiziuni și  la  evenimentele culturale Internaționale  la care am participat în tot acest timp. Doresc să mulțumesc managerului Dan Vasile Marchis și întregului Colegiu Redacțional  pentru colaborare.

Mulțumesc de asemenea tuturor autorilor din Italia și Spania care au acceptat propunerea mea de a le fi publicate operele cu traducere în limba română, ca de altfel și autorilor români cu care am colaborat în mod constructiv.

CONCRET ASTA ESTE REALITATEA

UN SCRIITOR TREBUIE EVALUAT STRICT DUPĂ SCRIERILE SALE, NU DUPĂ CONJUNCTURI/CUNOȘTINȚE DE ALTĂ NATURĂ !!!

Un anumit literat mi-a spus așa, citez:

”Un poet consacrat nu mai trebuie să publice poezii în reviste ci să se țină de scris, că au unii în vedere ce și cum despre activitatea lui etc.

Altul a spus că nu înseamnă că dacă tot publici în reviste de prestigiu ești valoros.

Eu întreb:

”Dacă nu publici nicăieri ești mai valoros?”

În altă ordine de idei, cine s-a remarcat prin publicații precum un artist/cântăreț care prin evoluția sa pe scenă a devenit un nume în folclorul românesc, nu mai trebuie să cânte în public ci să-și vadă el de evoluția lui? Adică cum, dacă își manifestă într-un fel altul activitatea fără să-i vadă nimeni creațiile, acum să se lase pe tânjeală să nu se mai arate în public, sau doar pentru că l-a lăudat X literatul sau un anumit expert în domeniu pe cunoștințe sau în alte percepții extra culturale doar de ei știute, acum poate sta ”ascuns” în camera lui fără să mai vadă nimeni nimic în public din ce scrie?

Oameni buni, toate acestea sunt făcute să protejeze cunoștințele care nu au o evoluție foarte bună, poeți care prin prestanța lor mai puțin corespunzătoare pe linie literară, prin felul cum abordează scrierile lor nu-i publică nimeni în reviste de prestigiu dar au devenit renumiți fie că prin cunoștințe au luat o vitrină de premii la diferite concursuri de literatură și astfel au fost primiți în diferite formațiuni culturale, fiind apreciați astfel doar prin conjuncturi bazate pe funcții, grade de rudenie, colegialitate, pe linie politică sau recomandări de altă natură. Cum aș spune eu către badea Gheorghe sau lelea Floarea din capătul cătunului Mărunțelu: ”Oaaa, mamaie, oaaaa tataie, ce poezii frumoase ați scris, dar nu trebuie să le publicați nicăieri că vă dau eu premiu pe ele chiar dacă nu vi le vede nimeni nicăieri scrise și astfel o să vă laude lumea că eu ”ditamai” criticul literar v-am apreciat, sigur că din start sunteți poeți consacrați. În 98% dintre cazuri așa se procedează.

Însă revistele de prestigiu care se respectă ca valori în peisajul literar românesc și nu numai, nu te publică prin faptul că tu arăți acestora maldărul de ”poptiroașe”, adică vitrina plină de distincții de tot felul, premii, diplome sau alte feluri de aprecieri primite pe cunoștințe sau pentru că tu ești fie profesor, inginer, doctor, inspector ori politician de rang înalt ci după o drastică analiză pe text în funcție de valoarea lucrărilor.

În altă ordine de idei aici nu e vorba de laudă sau fală că unde și cu cine am stat la taifas sau că unde și cu cine m-am fotografiat ci pe linie literară doresc să-mi motivez prezența că din decembrie 2021, de doar o jumătate de an eu sunt publicat cu zeci de poezii în prestigioasele reviste tipărite; ”Argeș”, ”Expres cultural”, ”Nord literar”, ”Cuvânt românesc” (Spania), ”Arte”, ”Spații culturale”, ”Caiete Silvane”, ”Surâsul Bucovinei”, ”Litere”, "Neuma", "Contact internațional" (Canada), "Poezia", ”Boema”, ”Oltart”, ”Hyperion”, ”Banchetul” etc. Iar înainte de asta cu peste 100 poezii în prestigioasele reviste: ”Familia”, ”Convorbiri literare”, ”Hyperion”, ”Alba Iulia Cultural”, ”Leviahtan”, ”Argeș”, ”Expres cultural”, ”Poezia”, ”Cuvânt românesc”,(Spania), ”Contact international” (Canada), ”Litere”, ”Feed Back”, ”Neuma”, ”Alternanțe”, (Germania), ”Caiete Silvane”, ”Revista nouă”, ”Nord literar”, ”Meridian Cultural Românesc”, ”Vatra veche”, ”Plumb”, ”Oltart”, ”Arte”, ”Portal-Măiastra”, ”Spații culturale”, ”Surâsul Bucovinei”, ”Caligraf”, ”Sintagme literare”, ”Observatorul”, (Canada), ”Banchetul”, ”Caietele Columna”, ”Mărturii culturale”, ”Urmuz”, ”Boem@”, ”Tecuciul literar-artistic”, ”Reflex”, ”Arena literară”, etc.

Dacă protejații celor sus puși pe diferite funcții și cu alte feluri de cunoștințe, care arată tot la a treia postare pe ”Facebook” diferite premii și diplome primite la diferite concursuri de poezie, să-mi arate aceștia că în care reviste de prestigiu menționate mai sus sunt publicate poeziile după care au primit premiile sau diplomele respective! Sunt sigur că nouăsprezece din douăzeci nu vor avea ce răspunde deoarece cum am spus, revistele de prestigiu nu te publică după conjuncturi extra culturale, mai ales după cum a afirmat un anumit literat că el a stat la masă de nenumărate ori cu Y redactorul șef de la o mare revistă. I-am spus că a făcut-o deoarece este pe o anumită funcție, nu pe linie literară și că nu l-a publicat niciodată cu poezii în revista respectivă dar pe mine m-a publicat în 5 numere.

Evident că unii merg pe percepția că dacă X criticul literar i-a lăudat prin 6-7 recenzii făcute la cărțile lor, chiar dacă prin neputința acestora de a nu putea publica în revistele de prestigiu menționate, au astfel tăria să spună că sunt ”personalități” înaintea celor care pot publica prin stil literar aparte și originalitate în reviste consacrate pe plan național și chiar internațional.

VASILE DAN MARCHIŞ

Revista de cultură "Sintagme codrene" la numărul 14!

 A apărut nr. 14/IULIE - AUGUST - SEPTEMBRIE 2022 a revistei "SINTAGME CODRENE", revistă de literatură, artă, istorie, religie şi tradiţii - fondată de către poetul Vasile Dan Marchiş din Asuajul de Sus.

Colectivul redacţional propune subiecte şi materiale interesante iar editorialul acestui număr intitulat "Câteva latinisme fosilizate în graiul arhaic maramureşean" este semnat de către prof. univ. dr. Nicolae Iuga.

În cuprins:

Constanța Abălașei Donosă, Maria Anastasiu, dr. Valeria Bilț, Paula Bârsan, Ionica Bandrabur, Nuțu Bota, Dana Ioana Băicoianu, Daniela Căprar, Florin Caprar, Cristian Ovidiu Dinică, Gabriela Dobre, dr. Terezia Filip, Alexandra Firiţă, Daniela Forcoș, Gelu Dragoș, Nina Gonța, Ioan Ganga Pahon, Lăcrimioara Iva, dr. Nicolae Iuga, Angela-Monica Jucan, Cornel Dorel Lar, Daniel Luca, Rosa Di Martino, Vasile Dan Marchiș, Olimpia Mureșan, Camelia Ioniţă Mikesch, Iacob Oniga, Vali Orțan, Ionuț Pande, Mihai Păcuraru, Liliana Popa, Aura Popa, Victoria Maria Pripon, Georgeta Rada, Marin Rada, Emil Iulian Sude, Nicoleta Surdei, Nicolae Toma, Maria Vaida, Ciprian Vestemean, ş.a.

                                                                                                              C.L.

Revista SINTAGME CODRENE. MERGEM ÎNAINTE

Printr-un colectiv de coordonare și colaboratori de valoare și de încredere care prețuiesc

revista ”Sintagme codrene”, este în pregătire nr. dublu 12-13/aprilie-mai-iunie 2022, al

acestei publicații care va apărea la sfârșitul lunii mai. Sigur că am primit pe mail sau în

alte sisteme electronice materiale foarte multe într-un flux peste așteptări, de la diferiți literați.

În acest sens cei care nu spus că vor trimite materiale până acum însă nu au trimis, dar care

vor trimite de acum înainte vor fi publicați în numărul 14 sau în altele care urmează să le tipărim.

Excepție se face că mai primim materiale pentru numărul următor (până la sfârșitul acestei luni)

strict de la cei aflați în colegiul de coordonare al revistei și de la colaboratorii permanenți.

*******************************************************************

      SINTAGME CODRENE

***********************************************************************

    REVISTĂ EUROPEANĂ DE LITERATURĂ, ARTĂ,

ISTORIE, RELIGIE ȘI TRADIȚII

Nr. 12     APRILIE-MAI-IUNIE     2022            

ISSN: 2734-6307

MANAGER FONDATOR: VASILE DAN MARCHIȘ

   DIRECTOR EXECUTIV: OLIMPIA MUREȘAN

   DIRECTOR CULTURAL: DANIELA FORCOS

 ȘEFI DEPARTAMENT PUBLICAȚII (Internațional):

ALEXANDRA FIRITA

MIHAELA CD

ȘEFI DEPARTAMENT PUBLICAȚII (România):

CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ

LILIANA POPA

VALERIA BILȚ

Colaboratori permanenți:

Nicolae Bunduri

Florica R. Cândea

Johnny Ciatlos Deak

Oana Frențescu

Mariana Grigore

Geo Galetaru

Lăcrimioara Iva

Angela-Monica Jucan

Ion Potolea

Dan Șalapa

Nina Viciriuc

Cuprins(provizoriu)

Constanța Abălașei Donosă, Valeria Bilț, Nicolae Bunduri, Mihaela CD,

Johnny Ciatlos Deak, Florica R.Cândea, Laura C. Munteanu, Alexandru Cazacu,

Daniela Forcos, Alexandra Firita, Mariana Grigore, Maria Gîrbe, Geo Galetaru,

Ioan, Holban, Lăcrimioara Iva, Corina A. Ienășel, Adrian George Itoafă,

Angela-Monica Jucan, Olimpia Mureșan, Vasile Dan Marchiș, Mirela Necula,

Liliana Popa, Ion Potolea, Ică Sălișteanu, Dan Șalapa.

VASILE DAN MARCHIȘ

Vasile Dan Marchiş: "Mergem înainte!"

 MERGEM ÎNAINTE

Printr-un colectiv de coordonare și colaboratori de încredere care prețuiesc revista ”Sintagme codrene”, este în pregătire nr. dublu 12-13/aprilie-mai-iunie 2022, al acestei publicații care va apărea la sfârșitul lunii mai. Sigur că așteptăm încă materiale de la cei care au promis că vor trimite și de asemenea de la alții care cultivă cu adevărat prin har creator literatura. Inspirație fructuoasă vă doresc la toți!

Momentan am selectat din materialele trimise, lucrări de la următorii:

Nicolae Bunduri, Nuțu Bota, Mihaela CD, Johnny Ciatlos Deak , Alexandru Cazacu, Daniela Forcos, Alexandra Firita, Mariana Grigore, Maria Gîrbe, Ioan Holban, Lăcrimioara Iva, Adrian George Itoafă, Olimpia Mureșan, Mirela Necula, Liliana Popa, Ion Potolea, Ică Sălișteanu, Dan Șalapa.

VeDeM

POETUL VASILE DAN MARCHIŞ LA CEAS ANIVERSAR - 55 de ani. La mulţi ani binecuvântaţi!

 

Întâmplarea mi-a adus în față „Casa mea, România Mare: Antologia Centenarului Marii Uniri (1918-2018)”, volum apărut la Cluj-Napoca, sub egida Ligii Scriitorilor din România și a Editurii Napoca Nova. Lucrarea cuprinde creații ale scriitorilor români din țară și diasporă. Mai întâi m-am dus la cuprinsul antologiei cu gândul să (mă) verific ce nume voi (re)cunoaște.

 M-am oprit la Vasile Dan Marchiș, pentru că se află la ceas aniversar – 55 de ani de viață. S-a născut la data de 3 decembrie 1966 în comuna Asuajul de Sus (MM). Dar nu e singurul motiv aniversar. În acest decembrie se-mplinesc 17 ani de când Vasile Dan Marchiș s-a aflat printre premianții Festivalului Național de Literatură „Vasile Lucaciu” de la Cicîrlău. Ediția a XIV-a a festivalului din 2004 s-a desfășurat în zilele de 3-5 decembrie.

 Peste 80 de concurenți, din majoritatea județelor țării și diaspora, s-au înscris atunci pentru festival cu peste 100 de lucrări trimise.  Din juriu au făcut parte: Ioan Moldovan, redactor-șef al revistei „Familia” de la Oradea – președintele juriului, poetul Dan Mircea Cipariu, prozatorul Constantin Stan, scriitorul Augustin Cozmuța, redactor-șef la „Graiul Maramureșului”, scriitorii maramureșeni Nicolae Scheianu, Ion Burnar, Alexa Gavril Bâle, Ion Bogdan.  Prozatorul Ioan Groșan, și el membru al juriului, a rostit atunci: „Cicîrlăul – un sat mai mare ca...Bucureștiul”.

 Pentru Vasile Dan Marchiș, premiul a constat în tipărirea unui volum de poezii: „La ediția din 2004 a Festivalului național de literatură – Cicîrlău, recunoscut în toate mediile literare din țară, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș a acordat un Premiu pentru poezie menit să încurajeze tinerele talente [...] poeților Mircea Crișan [...] și Vasile Dan Marchiș [...]. Cu publicarea celor două cărți ale lor – «Cristale de nuc și cerneluri amare» de Mircea Crișan și «Microepistolele tristeții» de Vasile Dan Marchiș – editura «Ethnologica» a C.J.C.P.C.T. deschide seria «Lirica», alături de celelalte două serii ale editurii, «Cultura tradițională» și «Însemne»” („În loc de postfață”, în vol. «Microepistolele tristeții», Editura «Ethnologica», 2005, p. 73). Iar despre creațiile poetului aflat atunci la debutul editorial se scrie în postfață: „Un poet aflat la prima carte, îndrăzneț în demersul său liric, stăpân al unei sintaxe sigure și destul de personalizate, atent la spectacolul lumii și la minunile și urâțeniile ei pieritoare, reflexiv și tenace”.

 Aș putea spune că nu-l cunosc pe Vasile Dan Marchiș. Am schimbat doar câteva cuvinte. Dar cred că pentru el poezia este totul și voi spune precum Nichita Stănescu: „Poezia nu este numai artă. Ea este însăși viața, însuși sufletul vieții. Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant”.

 Și mai sper că-i este un ajutător tovarăș de viață cum a fost pentru Ioan Es. Pop: „Poezia m-a ferit

de multe dintre răutățile acestei lumi” („Ioan Es. Pop în dialog cu Cristian Pătrășconiu”, în „România literară”, nr. 43/2021).

 „Luându-mi aripile” – zice poetul Vasile Dan Marchiș în 2006 în poezia „Singura copie” –, „Domnul m-a retrogradat / la statutul de om”. În prefața primului volum, Ion Burnar își exprimă optimismul astfel: ”(…)Citite cu atenție, versurile sale atrag atenția prin prospețime, conving prin sinceritate, fragmente memorabile se găsesc în mai toate poemele sale”. La poetul Andrei Novac, de exemplu, „Aerul era închis la culoare”.

 Zestrea editorială a lui Vasile Dan Marchiș a sporit cu alte volume de versuri: „Verbe exilate” (Editura Scriptorium, 2006), „Zodii contrafăcute” (Editura Eurotip, 2007), „Zodii de rezervă” (Editura Amanda Edit, 2015), „Meditațiile bucuriei” (Editura Amanda Edit Verlag, 2018). ”Zodii de rezervă 2” (Editura Amanda Edit Verlag, 2019) Este prezent cu versuri în „O antologie a poeziei maramureșene : de la poezia populară până la poezia contemporană (2009)” (realizată de Nicolae Păuna Scheianu, Editura Ethnologica, 2010); antologia bilingvă româno-albaneză „Anotimpul Iubirii”; „Antologia – Poetica: Cenaclul Poetic Schenk” (https://www.athesiabuch.it/item/21280188); „Casa mea, România Mare: Antologia Centenarului Marii Uniri (1918-2018)” (Cluj-Napoca, Editura Napoca Nova, 2018).

 Este fondator al revistei „Izvoare codrene” și al revistei de literatură, artă, istorie, religie și tradiții „Sintagme codrene”. Vasile Dan Marchiș este membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș.

 Să-i fie aniversarea spre bine, spre un viitor spornic, „Până când?”: „Corzile au răgușit doinind /Inima pulsează cugetând / Ochii plâng / Mâna face semne: Până când? // Iubirea răspunde: până sunt” (din vol. „Microepistolele tristeții”, p. 35).

 După lectura versurilor acestui poet, așa mi se pare că – în „Rost”-ul lui Marchiș: „Cu perfecțiunea mă întrec / Cu ea îmi petrec / Cu perfecțiunea nu mă joc / Deci fac minuni // Când fantezia mi-a venit...” (din vol. „Microepistolele tristeții”, p. 69).

La mulți ani!

                                                                  bibliotecar Maria GÂRBE

***************************************************************************

CURRICULUM VITAE VASILE DAN MARCHIȘ

  Născut la 3 decembrie, 1966 în comuna Asuaju de Sus, Maramureș. Și-a petrecut copilăria și diferite perioade din viață în comuna natală.

 Studii medii la:

·        Școala Generală cu clasele I-VIII, Asuaju de Sus

·        Grupul Școlar Auto, Baia Sprie

·        Liceul Industrial nr. 1 Baia Mare

·        Școala Comercială ( 2 ani) profil: Bucătar –patiser București

ACTIVITATE LITERARĂ: A debutat cu versuri în cotidianul Graiul Maramureșului, în anul 2000. Este publicat cu versuri în revistele: ”Familia”, ”Convorbiri literare”, ”Hyperion”, ”Alba Iulia Cultural”, ”Leviahtan”, ”Argeș”, ”Cuvânt românesc”,(Spania), ”Litere”, ”Feed Back”,”Neuma”, ”Alternanțe”,(Germania), ”Caiete Silvane”, ”Revista nouă”, ”Nord literar”, ”Meridian Cultural Românesc”, ”Vatra veche”, ”Plumb”, ”Portal-Măiastra”, ”Spații culturale”, ”Surâsul Bucovinei”, ”Caligraf”, ”Sintagme literare”, ”Banchetul”, ”Caietele Columna”, ”Mărturii culturale”, ”Urmuz”, ”Boem@”, ”Sintagme codrene”, ”Tecuciul literar-artistic”, ”Mărturii maramureșene”, ”Bogdania”, ”Reflex”, ”Arena literară”, ”Helis”, ”Metafora”, ”ECreator”, ”Pro Unione”, ”Ofranda literară”, ”Constelații diamantine”, ”Boem@”, ”Moldova literară”, etc

Este prezent cu versuri în unele antologii, dintre care amintim:

·        Antologia – Poetica Cenaclul Poetic Schenk, alcătuită de scriitorul și traducătorul Christian W.Schenk;

·        Anotimpul Iubirii, a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, alcătuită de Baki Ymeri;

·        „Casa mea, România Mare: Antologia Centenarului Marii Uniri (1918-2018)”, volum apărut la Cluj-Napoca, sub egida Ligii Scriitorilor din România și a Editurii Napoca Nova.

·        O Antologie a Poeziei maramureșene de la poezia populară până în 2009, realizată de Nicolae Scheianu;

·         Fondator al revistei Sintagme codrene;

·         Membru al Ligii Scriitorilor din România.

Cărți publicate:

·        Microepistolele tristeții, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2005;

·         Verbe exilate, editura Scriptorium, 2006;

·        Zodii contrafăcute, Editura Eurotip, Baia Mare, 2008;

·        Zodii de rezervă, Editura Amanda Edit Verlag, București, 2015;

·        Meditațiile Bucuriei, Editura Amanda Edit, București, 2018;

·        Zodii de rezervă 2, Editura Amanda Edit, București, 2019.

Distincții:

·        Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș, la

·        Festivalul Național de literatură, Cicîrlău,Maramureș 2004;

·        Premiul cotidianului „Informația zilei de Maramureș” la Festivalul Național de Poezie Vișeu de Sus, 2009;

·        Diploma de excelență din partea Primăriei orașului Ulmeni pentru activitatea scriitoricească și contribuția la promovarea culturii și spiritualității românești, în cadrul zilelor orașului, în anii 2015 și 2019.

 

 

O ANTOLOGIE PORNITĂ DIN ”ȚARA CODRULUI”, ÎN PRIMA DECADĂ A ANULUI VIITOR

 

Sub egida revistei Sintagme codrene, va fi alcătuită: ”Antologia de Poezie Sintagme codrene”, care va cuprinde pe unii poeți publicați în cele 9 numere ale revistei amintite și de asemenea care vor fi încadrați cu versuri în numărul 10 aniversar.

Voi include în publicație strict pe autorii care își vor da acordul în acest sens ca să nu se facă polemici legat de asta. Este respectul meu pentru cei care au avut și au o contribuție în scris pentru ca revista ”Sintagme codrene” să aibă un drum prielnic printre colaboratori/cititori și să poată fi publicată în cât mai multe numere.

Nu va fi meritul meu în această privință decât să zicem cel mult pe linie de tehnoredactare deoarece nu voi include în această lucrare versuri din creația mea, Știu că vă veți întreba de ce nu voi apărea în această lucrare nici măcar în calitate de coautor. Simplu. Eu nu fac concurență cu nimeni pe linie de publicații, că dacă era cazul să apar în diferite antologii trebuia să pun un ”euro palet” pe care să aranjez la metru cub pe el antologiile în care puteam fi publicat, ca astfel să le pot muta doar cu stivuitorul dintr-un loc în altul. Dar nu vă mirați de asta, că sunt publicat într-o sumedenie de antologii până acum și nu este cazul să le menționez aici ci doar că fac o ”înștiințare” că sunt publicat cu peste 100 poezii în prestigioasele reviste: ”Familia”, ”Convorbiri literare”, ”Hyperion”, ”Alba Iulia Cultural”, ”Leviahtan”, ”Argeș”,, ”Litere”, ”Feed Back”, ”Neuma”, ”Caiete Silvane”, ”Revista nouă”, ”Nord literar”, ”Meridian Cultural Românesc”, ”Vatra veche”, ”Plumb”, ”Portal-Măiastra”, ”Spații culturale”, ”Surâsul Bucovinei”, ”Caligraf”, ”Banchetul”, ”Mărturii culturale”, ”Boem@”, ”Tecuciul literar-artistic”, ”Reflex”, ”Helis” etc, ceea ce majoritatea ”antologatorilor” nu au reușit să publice în unele reviste dintre cele menționate mai sus sau poate nici măcar în una dintre ele. Mă refer la poezie. Baftă vă doresc la toți!

Vasile Dan Marchiș: fondatorul revistei Sintagme codrene

SINTAGME CODRENE. NR. 8-9/2021. ÎN INTERESUL COLABORATORILOR/PRIETENILOR NOȘTRI

 

Structurarea numărului următor al revistei ”Sintagme codrene” este pe ultima sută de metri.

Având în vedere volumul mare de materiale primite de la colaboratori prin mail sau

în alte sisteme electronice, vom încadra în același cuprins nr. 8-9 ale

revistei Sintagme codrene, suplimentând astfel numărul paginilor până la 150, A4

Sigur că vom încadra și pe colaboratorilor noștri care au spus că vor trimite materiale,

dar încă nu le-au trimis.

Mai jos este distribuția (provizorie) cu autorii incluși în revistă.

**********************************************************

SINTAGME CODRENE

*******************************************************.

REVISTĂ EUROPEANĂ DE LITERATURĂ,

ARTĂ, ISTORIE, RELIGIE ȘI TRADIȚII

Nr.8-9 2021

ISSN: 2734-6307

MANAGER FONDATOR: VASILE DAN MARCHIȘ

DIRECTOR EXECUTIV: OLIMPIA MUREȘAN

DIRECTOR CULTURAL: DANIELA FORCOS

ȘEFI DEPARTAMENT PUBLICAȚII (Internațional):

ALEXANDRA FIRITA

MIHAELA CD

ȘEFI DEPARTAMENT PUBLICAȚII (România):

CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ

LILIANA POPA

Colaboratori/numărul 8

Cezarina Adamescu, Ottilia Ardeleanu, Paul Beldi Ladislau, Nuțu Bota,

Johnny Ciatloș Deac, Doina Drăguț, Răzvan Ducan, Teodor Dume,

Gelu Dragoș, Terezia Filip, Maria Filipoiu, Oana Frențescu, Dana Fodor Mateescu,

Nina Gonța, Mariana Grigore, Ioana Poenaru, Ioan Ganga Pahon, Vasile Hatos,

Angela-Monica Jucan, Liliana Liciu, Dan Ioan Marta, Dragoș Niculescu,

Ionuț Pande, Paula Romanescu, Emil-Iulian Sude.

mail: vasileimarchis49@yahoo.com

VeDeM

COMUNICAT

 

STIMAȚI PRIETENIş

În luna viitoare (august) va fi tipărit numărul 7 al revistei
”Sintagme codrene”
În cuprinsul publicației vor fi prezenți:
Constanța Abălașei Donosă, Ana Ardeleanu, Valeria Bilț, Gabriela Ana Bălan, Ion Bădoi, Paul Beldi Ladislau, Daniel Corbu, Mihaela CD, Marinela Capsa, Ana Dobre, Răzvan Ducan, Gelu Dragoș, Bartolomeo-theo Di Giovani, Daniela Forcos, Alexandra Firita, Maria Filipoiu, Oana Frențescu, Nicolae Goja, Francesco Gemito, Adrian George Itoafă, Angela-Monica Jucan, Maria Filipoiu, Vasile Lechințan, Olimpia Mureșan, Massimo Massa, Vasile Dan Marchiș, Cristian Neagu, Liliana Popa, Florentin Palaghia, Coca Popescu, Mihai Păcuraru, Ioan Ganga Pahon, Florentina Sache, Al. Florin Țene, Daniela Vîlceanu.

**********************************************

Fondatorul revistei Sintagme codrene: Vasile Dan Marchiș 

Director executiv: Olimpia Mureşan

Director cultural:Daniela Forcos

Șefi departament publicații (Internațional):

 

Alexandra Firita 

Mihaela CD

----------------

Șef departament publicații (România)

Constanța Abălașei Donosă

Comunicat Sintagme Codrene

 

În luna viitoare va fi tipărit numărul 7 al revistei ”Sintagme codrene”, un număr cu totul special.

În cuprinsul publicației vor fi prezenți:

Ana Ardeleanu, Valeria Bilț, Gabriela Ana Bălan, Vlad Babiciu, Mihaela CD, Răzvan Ducan, Daniela Forcos, Alexandra Firita, Maria Filipoiu, Nicolae Goja, Mihaela Ienutas, Adrian George Itoafă, Angela-Monica Jucan, Maria Filipoiu, Vasile Lechințan, Olimpia Mureșan, Vasile Dan Marchiș, Coca Popescu, Mihai Păcuraru, Ioan Ganga Pahon, Daniela Vîlceanu.

Urmează să ne mai parvină și alte materiale de la unii colaboratori mai vechi sau mai noi.

Fondator ”Sintagme codrene”: Vasile Dan Marchiș

VeDeM

NOTE DE LECTURĂ

„SINTAGME CODRENE”- REVISTĂ DE TRADIȚII, LITERATURĂ ,ARTĂ , ISTORIE, RELIGIE, TRADIȚII ȘI CULTURĂ

Apărută în Transilvania această revistă Sintagme Codrene din care a apărut și nr.5 având ca manager fondator pe poetul Vasile Dan Marchiș a reușit să strângă în jurul ei valoroși creatori de frumos artistic-din care amintim scriitorii: Vasile Lechințan, Ionuț Caragea, Teodor Dume, Daniela Forcos, Baki Ymeri, Angela Monica Jucan, Daniela Vâlceanu, Ioan Andreica, Daniel Luca, Puiu Răducan, Gelu Dragoș , Andreea Botiș și nu în ultimul rând apreciatul român, profesor, teolog și scriitor Constantin Necula-și mulți alții-oameni de cultură de la noi.

Teodor Dume scrie despre volumul de versuri semnat de Daniel Luca Croitorul de noapte pornind de la ideea că în simplitate se află măreția sentimentelor exprimate-în articolul „Daniel Luca-un soft, o investiție pe termen lung”-astfel„ facilitățile create pentru a putea intra în stările poetului sunt multiple și depind de abilitățile acelora care încearcă să le recepteze…folosește în exprimare latura aforistică, destinată în principiu esenței…nu este o luptă inegală, nici cu sinele, nici cu timpul și nici cu Dumnezeu…poetul prin poezia lui e un fel de soft care furnizează din interior toate elementele de bază care prin asociere scanează și citește viața fără a deprima sufletul într-un fel sau altul.”

Ionuț Caragea imaginează în poezia Cod roșu de furtună în suflet o conversație cu el însuși-a sufletului aflat în Marea Singurătății: „tu știi că sufletul meu/ trage de sforile sângelui/ să bată clopotul inimii?/ tu știi că sângele meu/ e râul ce se varsă/ în Marea Singurătății?/ tu știi că cerșesc amintiri/ pe strada copilăriei pierdute? /tu știi că lacrima mea este singurul cer ce încearcă/ forma inimii?/tu știi că inima mea/ este și vie și moartă/ pe jumătate înșelată/ de propriul ecou?/tu știi că inima mea/e sala de așteptare pentru/ toate trenurile iubirii?/ tu știi că cele mai rezistente aripi/ către Dumnezeu/ sunt genunchii?/tu știi că inima mea e o stâncă vie?/ tu știi că-mi pot dona sângele / chiar și unei statui?/ tu știi că timpul e mut/ dar sângele meu îi dă glas?/ tu știi că inima mea/ e așchia înfiptă în toracele timpului?/ tu știi că-mi pun inima-n praștie/ pentru a dărâma zidul/ dintre oameni și veșnicie?/tu știi că sculptează/ chipul lui Dumnezeu/ în inima de piatră a lumii?” sunt versuri care creionează soarta omului în relația lui cu ceilalți.

Gelu Dragoș abordează ca și alte dăți în poezie tema iubirii ducând viața la superlativul ei-„ești o leoaică singură în tot ce faci/ și îi iubești pe toți ce te ating cu drag…/ eu te iubesc acum când vine vremea grea/ și inima-mi pulsează sânge doar cum vrea ea…/ lacrimile mele limpezi sunt mai pline și cristaline/ doar de drag, iubire și dragoste pentru tine…- poezia Viața la superlativ; singurătatea pietrei (ce înmagazinează energia) e asemănată cu singurătatea omului în timpul pandemiei Covid 19: „câtă spaimă în oameni/ de singurătate și moarte/ în umbra binelui ei, oamenii/ își ridică ziduri de piatră/ morțile se repetă ciclic/ cuvintele respiră covid 19…”poezia Singurătatea pietrei.

Vasile Lechințan realizează un Jurnal din anii ciumei 19- în care încearcă să răspundă la întrebarea: A fost Transilvania un principat maghiar sau întotdeauna o țară românească? Se aduc prețioase argumente istorice din documente autentice ale vremilor apuse și nu numai spunând că : „aspectul sau caracterul etnic al unei țări este dat de limba folosită curent de populație, în general, respectiv de majoritatea etnică a locuitorilor acestei țări…”În toată istoria Transilvaniei comunitățile secuiască, maghiară și săsească învățau limba română fără a fi obligați. Sufletul mare al generației superbe de conducători ai României Mari a avut ca deviză generoasă de la Alba Iulia că nu trebuie să ne transformăm din asupriți în asupritori; pe tot teritoriul Transilvaniei avem toponimice vechi românești( deși unii au schimbat sau au adăugat alte denumiri de localități sau denumiri de persoane)cu toate acestea filonul geto-dac și latin s-a păstrat neschimbat; preotul și pedagogul Ștefan Ludwig Roth scria că nu e vorba de a ne război cu trecutul, dar avem dreptul să-l analizăm să fim conștienți de aspectele reale ale unui trecut întunecat, care are și astăzi urmări negative asupra noastră…

Angela-Monica Jucan scrie eseul realist Opincă țintată cu stele-unde se punctează momente istorice importante din viața românilor transilvăneni în paralel cu apariția și perpetuarea existenței corului de la Finteuș-Maramureș. Această localitate prin corul ei este cunoscută nu numai în țară, ci și peste hotare-ceea ce ne face mândri pe toți maramureșenii că trăim într-o țară binecuvântată de Domnul pe pământ. Așa cum ziceam-acea „opincă țintată cu stele” cum o denumește Angela-Monica Jucan-cea care a stat pe Parlamentul de la Budapesta –se regăsește în sufletul oamenilor și în cântecele interpretate de coriștii din Finteuș. Ei, coriștii-alături de dirijorii corului au trăit evenimentele istorice de-a lungul timpului cântând: Deșteaptă-te, Române!-Pe-al nostru steag, Hora Unirii, Treceți, batalioane române, Carpații!-„valorificând astfel talanții dați de Dumnezeu și dând drumul simțământului național.”-astfel evoluția corului s-a împletit cu realitatea istorică trăită.

Constantin Necula(n.1970,Brașov-)preot ortodox, profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă Sibiu vorbește despre volumul lui Dumitru Ichim intitulat Tu știi că te iubesc-150 de sonete prefațate și ilustrate de Savatie Baștovoi în de nemurire în care articolul O minunată carte de sonete-declarație de nemurire- preotul Dumitru Ichim „este mirele nins, dar care nu încetează să se mire de iubita sa nici dincolo de moarte.”

O recenzie la poezia lui Dumitru Ichim scrie și Florica Pățan care constată că „ realul și imaginarul sugerat metaforic se întrepătrund în poetica lui Dumitru Ichim într-un mod delicat, dar cu forță imagistică realizând arhitecturi lirice vizionare.”-realizează și un portret ce-l caracterizează pe poet: „homo religiossus în convingeri, modern și versatil în expresivitate, pozitiv în abordare, înțelept și uneori ludic, umoristic în exprimare.”-(probabil că acești poeți sunt gheparzii prezentului-(mă gândesc la semnificația „ghepardului” din romanul cu același titlu de Giuseppe di Lampedusa, mai ales la replica din roman la trecerea dintr-un timp istoric în altul-„Noi suntem gheparzii”) , dar și ai viitorului.

Alexandra Firita cu gândul la un ianuarie eminescian citează în articolul Gânduri răzlețe dintr-o înserare de ianuarie din aprecierile poetului Nichita Stănescu-„Eminescu se miră inminunat că ar fi putut să creadă că ar putea muri vreodată. Atâta vreme cât noi suntem, el este.”-urmează versuri tot spre cinstirea patriei române înnobilată de versul eminescian. Versurile următoare celor închinate lui Eminescu se traduc poeziile italianului Marco Tomasi-făcându-ne să zburăm cu gândirea la universalitatea versului genial al poetului din Ipotești. Regăsindu-se în noi, românii de pretutindeni-gândirea eminesciană e o reflectare-identică și diferită în același timp, cântată și regăsită în alt loc, are un sens doar dacă singur o regăsești și o redai vieții prin mișcarea de ducere și întoarcere în tine-existând și-n toți-așa cum sugerează versurile Barbarei Albergati din Italia traduse de Alexandra Firița.

Ioan Draga scrie un grupaj de versuri și eseuri lirice care se încadrează în tema iubirii eterne, poetul realizează portretul iubitei în cuvinte meșteșugite cu Parfum de gânduri: „S-așterni la rădăcina dorului, iubirea/ Udată cu visul sărutului mut/ În umbra-ți trupului plânge privirea/ Claustrată în timpul ascunsului trecut…Mă așez pe țărmul stelei Melody și ascult cântul infinitului ce trezește în mine corzi necântate pe note muzicale stelare…Acum pe țărmul stelei Jasmine o liniște deplină mi-a cuprins inima…Pe țărmul stelei Estelle, o pace deplină îmi cuprinde inima…Sufletul tău, Estella este plin de eleganță, iar eu doresc să îți pictez chipul pe bolta întinsă a cerului meu de suflet, în culorile fericirii, Aici lângă tine mă simt legănat de brațele eternității.”

Georgeta Tudora în articolul Ochii de pe cruci… redă atmosfera dintr-un cimitir care este al ei, unde-și dorm somnul de veci părinții, bunicii, rudele, cunoscuții; este o casă a amintirilor ce nu pot fi șterse niciodată-„s-au înmulțit crucile, dar păstrează acea liniște eternă, mireasma de ceară, tămâie și flori, biserica situată în mijlocul cimitirului este impunătoare, cu turla până către nori, își trage clopotele duios și rar, respectând sărbătorile din calendar.” Ar zice Blaga-dorul este un organ de cunoaștere a infinitului; prezentul tace sau vorbește, numai trecutul cântă, de aici farmecul amintirii. Regretul autoarei se manifestă la ideea că acea casă părintească din satul Gîrbești nu a fost transformată în muzeu-având atât de multe obiecte vechi, tradiționale.

„Nicăieri, parcă, nu-s oameni mai frumoși, mai evlavioși ca la mine acasă, în satul cu verdeață, cu oameni treziți de dimineață și stoluri de păsări ce cântă odată cu soborul, alinându-mi parcă dorul…”Aceasta e poezia locurilor sfinte, natale!

Cunoscând limba italiană prin studiu filologic- mi-a făcut o mare plăcere relatarea în italiană a interviului luat doctorului și poetului Vincenzo Galluzzi de către scriitoarea Daniela Forcoș din care răzbate compasiunea și dragostea față de suferința umană a intervievatului. Grija poetului V. Galuzzi pentru sănătatea oamenilor e exprimată în următoarele versuri din poezia Suferința: „O întâlnesc în fiecare dimineață/ prietena mea Suferința/ în chipul resemnat al unui bătrân uitat/ în chipul pierdut al unui copil maltratat/ în sălile aglomerate ale spitalului meu/ O întâlnesc în fiecare dimineață/ prietena mea Suferința/ o măgulesc cu cuvinte, o amăgesc cu un zâmbet/ La sfârșitul zilei, ea pleacă odată cu mine,/ lăsând un strop de pace, în sălile pline și triste,/ ale spitalului meu.”

Vasile Dan Marchiș pune în discuție problema religiei și a postului în articolul La ce religie se cade să rămânem-se pare că religia cea mai bună este aceea care ți se potrivește-cum ar zice un mare filozof; despre post se ajunge la concluzia că e nevoie nu numai de un post alimentar-ci și de un post spiritual, un post de meditație în care omul să-și dea seama și să se retragă de la fapte rele, să facă fapte de milostenie pentru semenul său.

Atmosfera specifică poetului Vasile Dan Marchiș e de neliniște și de convorbire cu muza poetică-în poezia Exercițiu suprem- apare cuvântul cheie care să respecte ritmul interior(înotător sau scriitor, mare, val)-în marea învolburată-„e un război hidrologic”-între geografie și istorie„-marea trecere „-te înalță și te coboară –cum ar zice Blaga; Vasile Dan Marchiș scrie „pe o mare de hârtie lichidă„(afirmație care ne duce cu gândul la începuturile existenței și la importanța apei pentru viață, dar și la vremurile când oamenii nu erau prețuiți la adevărata lor valoare(„pentru cei ce n-au eliberat cenușa eroilor în adâncurile ei); Onorul mării în fața soarelui răsărind/ mi-e dat să-l simt/ pentru cei ce nu de rău de mare/sau de dorul ei au murit/ ci de sete…”

Puiu Răducan printr-un semnal de alarmă în articolul La cei care au învățat carte mă gândesc”, doar constată o situație din societatea românească-spunând că-n epoca Ceaușescu s-a învățat carte într-adevăr și că societatea nouă-neocomunistă –își bate joc de învățământ, dar nu se dă un răspuns la ce ar trebui să facă contemporanii-acum- și aici în România?!

Constanța Abălașei Donosă-artistă în imagine, pictură și cuvânt-aduce un elogiu simplității în prezentarea personalității criticului literar care este Cezarina Adamescu; am cunoscut-o și eu pe C. Adamescu cu ocazia scrierii unei recenzii la o carte de-a mea scrisă în colaborare cu preotul Ilie Bucur din Sărmaș-Mureș. Într-adevăr- această scriitoare e plină „de har, talent, iubirea de semeni în care mult crede, și cărora le rostește numele cu pioșenie ca într-o rugăciune…cum povestea despre casa copilăriei care se afla undeva în centrul vechi al orașului Galați…îi place să fie singură în liniștea sufletului ei, răsfățându-se cu muzica lui Ciprian Porumbescu, Enescu, Mozart”-și multe alte amintiri relatate în articolul Cezarina Adamescu, și șoapta cuvintelor ei.

Mihaela CD-s-a născut în România, dar trăiește în Canada împreună cu familia, a început să scrie poezie după un șoc emoțional când și-a pierdut tatăl pe care îl iubea foarte mult, acum este scriitoare, artist, redactor, membru al Uniunii Scriitorilor din Canada, fondatoarea revistei on line „Poezii pentru sufletul meu„-revistă de artă, literatură și cultură a românilor de pretutindeni-revistă virtuală citită în peste o sută de țări din întreaga lumeț, publică numeroase poezii în reviste și antologii din România, are numeroase proiecte personale și în colaborare-fiind apreciată atât în România cât și peste hotare. Poezia-Nu mă-ntreba: „Nu mă-ntreba de ce-am tăcut/ Nici de mai am vreo supărare/ Nici vorba ce-atât m-a durut/ N-o înturna pe-a sa cărare/ Nu mă-ntreba de nimic acum/ Nici de-s vie ori sunt moartă. Nu-ntinde miere peste scrum/ Lasă-ți cuvintele la poartă…/ Nu mă-ntreba…”transmite un puternic sentiment de regret și tristețe.

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, ASOCIAȚIA SCRIITORILOR, BAIA MARE, Maramureș, Ulmeni, mai, 2021

 

 

 

 

A IEȘIT DE SUB TIPAR NUMĂRUL 5 AL REVISTEI SINTAGME CODRENE

 În cuprins:

VASILE LECHINȚAN: A fost Transilvania un “principat maghiar”

sau întotdeauna o ţară românească?............ ...................................2

ANGELA MONICA JUCAN: CARTEA E CEVA ÎN AMERICA........ ...9

VALERIA BILȚ: O cercetare științifico-fabulatorie a povestirii.

Decalogul metatextual la Mircea Nedelciu.......................................13

OLIMPIA MUREȘAN: Semnal editorial –

„ISTORIA REALĂ A ARDEALULUI ” de COSTEL NEA..........…....23

CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ:

Dragoste și tutun la Dunăre ………................................................27

CORONAVIRUS PESTE FLORILE DE MĂR

de TUDORIȚA TARNIȚĂ.................................................................30

DANIEL LUCA: Iubirea ca o evadare……………………………… 32

Arta vieții.........................................................................................34

Aproape de Dumnezeu...................................................................36

TEODOR DUME: ”VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT”

editura Pim Iași, 2016....................................................................39

DANIEL MARIȘ:

DESPRE: URME DE SÂNGE PE UMBRA TRUPULUI,

DE TEODOR DUME …………………………………...................... 41

DANIEL MARIAN:

DESPRE: URME DE SÂNGE PE UMBRA TRUPULUI,

DE TEODOR DUME …………………………….......................… 42

DANIELA CD: SUSTINE SCRIITORUL ROMÂN!

Cultura se pǎstrează prin scriiturǎ! ............................……....…….44

VICTOR MANOLE:Despre cartea Uneori elefanţii zboară...............46

LĂCRIMIOARA IVA: Ancorarea la iubire……………......………….…51

GELU DRAGOȘ:

Mariana Moga nu este o „negustoare de iluzii”

ci o prozatoare de largă respiraţie................................……….....….53

DANIELA VÎLCEANU: DIAGNOSTIC MULTIPLU- INDIFERENȚĂ, EGOISM……………………….........................................................…56

ȘTEFANIA RUSSO:Biografie. Poezii……………..............………….58

LORENZO SPURIO:Biografie. Poezii……………………................…62

ALEXANDRU GHIȚA SAȘA:Biografie.Poezii...............………….......66

PUIU RĂDUCAN:Ce mai fuge timpul!

Dragobetele pe malul Dunării.....................…………………….......…68

ANGELA MONICA JUCAN:Răvaș peste vămi. Lui Adrian Pop,

nobil – de spiță și de spirit – de Copalnic-Mănăștur...............…..….71

GABRIELA GENȚIANA GROZA:Haiku.Tanka……….........................72

IRINA ALEXANDRESCU: Și-l dădui de sufleeeeet!……………....…..73

VALERIA BILȚ: Fotografia unui vis, Iacob Oniga…………...........…..75

OLIMPIA MUREȘAN:

ROMANUL „TICĂLOȘII” SCRIS DE SCRIITORUL IOAN ASTALUS....81

CORINA DAȘOVEANU:Fragment din romanul în lucru: ”Apele”..........86

POEZII:

IOAN DRAGOȘ………………........................................................…..88

VALERIA BILȚ…………….......................................................…....…..90

DANIELA FORCOS…………......................................................……94

ȘTEFANIA SIANI………….......................................................………96

PEPPE CASSESE………….....................................................…….100

DUMITRU ICHIM………………....................................................….105

TEODOR DUME……………….....................................................….108

OANA FRENȚESCU………….......................................................….110

OLGUȚA LUNCAȘU TRIFAN….....................................................…113

ANDREEA FINICHIU………………….............................................…115

MIRELA COCHECI…………………...............................................….117

GELU DRAGOȘ JR,…………………….......................................……121

VIOLETA ANDREI STOICESCU….....................................................123

RODICA CERNEA………………………........................................…..125

IOAN GANGA PAHON………….........................................................127

GEORGETA TUDORA………………..........................................…….129

VLAD BABICIU………………….......................................................…130

VASILE DAN MARCHIȘ…….....................................................…..….132

ALEXANDRA FIRITA:TRADUCERI….................................................135

Cu ilustrații de Constanța Abălașei Donosă

VeDeM