La primul subiect, pe un fragment din "Scrinul
negru" al lui George Călinescu, candidaţii au avut de rezolvat mai multe
cerinţe vizând cunoştinţe de vocabular, limbă română şi gramatică.
Astfel, la punctul 1 al primului subiect, candidaţii au fost
puşi să dea câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor
"mormane " şi "uzate". Pentru rezolvarea corectă a cerinţei
sunt acordate două puncte.
La punctul 2 al primului subiect s-a cerut explicarea
rolului cratimei în secvenţa "cu câte-un gumilastic", acesta având
tot două puncte.
Tot pentru două puncte, candidaţii au avut, la punctul trei,
de făcut un enunţ în care să folosească o locuţiune sau expresie care să
conţină substantivul "umăr".
Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele cerinţe
ale subiectului 1: "Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul
dat"; "Precizează două motive literare identificate în textul
dat", "Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea
spaţială", "Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul
dat"; "Ilustează cu exemple din text două trăsături ale genului
epic".
La punctul nouă al primului subiect, candidaţii au avut de
comentat în 60-100 de cuvinte următoarea secvenţă din text: "Acesta era un
bărbat înalt, voinic cu părul cărunt, tuns mărunt şi ascuns în parte sub şapca
dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte
umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta
bocanci grei, iar pantalonii erau strânşi jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic
gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-i
degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac
gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea
greutăţilor şi de a sluji totodată ca un soi de pernă de amortizare a
izbiturilor".
La al doilea subiect de la proba de Limba şi literatura
română, cerinţa a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de
cuvinte despre importanţa alegerii unui model în viaţă.
"În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: să
respectaţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în
scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;
să ai conţinutul adecvat argumentări pe o temă dată: formularea ipotezei/a
propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii
pertinente; să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat,
normele de exprimare, de ortografie şi punctuaţie) şi limitele de spaţiu
indicate", potrivit cerinţelor subiectului al doilea.
Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900
de cuvinte (două - trei pagini) în care trebuiau prezentate tema şi viziunea
despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion
Barbu sau Lucian Blaga.
"În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele
repere: evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului
poetic studiat într-o orientare literare, într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică; prezentarea a două imagini/idei
poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul poetic
studiat; ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului
poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre
lume; susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume
se reflectă în textul poetic studiat", potrivit cerinţelor subiectului al
treilea.
În cadrul subiectului al treilea s-a precizat că pentru
conţinutul eseului vor fi acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte
pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv
câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţi de
analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare,
ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru lizibilitate şi încadrarea în
limitele de spaţii indicate.
Examenele scrise de la BACALAUREAT au început luni cu proba
la Limba şi literatura română, la care s-au înscris peste 160.000 de elevi care
au terminat în acest an clasa a XII-a şi absolvenţi care nu au promovat în
seriile anterioare.
Bacalaureatul vor continua în 2 iulie cu proba la limba şi
literatura maternă, în 3 iulie cu proba obligatorie a profilului şi în 5 iulie
cu proba la alegere a profilului şi specializării.
Rezultatele vor fi afişate pe 8 iulie, până la ora 12.00,
iar contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, până la ora 16.00. Rezultatele
finale, după rezolvarea contestaţiilor, se vor afişa în 12 iulie.
P.S.
Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului
(MECTS), în colaborare cu Universitatea „Titu Maiorescu" și Asociația
pentru Implementarea Democrației,
implementează în perioada iulie 2011 – februarie 2013 proiectul „Prevenirea
corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare".
Proiectul reprezintă
o inițiativă inovativă și de anvergură, în contextul eforturilor
anticorupție ale României din ultimii
ani, și care confirmă angajamentul
Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului în demersul de
prevenire a corupției în educație pe termen mediu și lung, prin valorizarea rolului fundamental pe care educația îl deține
în acest domeniu.
În contextul responsabilităților
României asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană, proiectul reprezintă o inițiativă proactivă a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în demersurile de prevenire a
corupției pe termen mediu și lung.
Principalele
obiective ale proiectului sunt următoarele:
Dezvoltarea unei strategii anticorupție în educație prin
utilizarea unei expertize variate: din mediul guvernamental, academic,
neguvernamental, a expertizei unui alt stat membru UE), dar și prin implicarea, în acest demers, a
tuturor factorilor cointeresați de la
nivel central și local (inspectorate școlare, instituții educaționale,
primării, reprezentanți ai altor
instituții și organisme).
Diagnoza instituțională
regională a fenomenului corupției în
educație, la nivelul învățământului preuniversitar.
Realizarea unei baze de date la nivelul MECTS cu proceduri și instrumente de monitorizare a factorilor
vulnerabili din domeniul educație,
susceptibili de a genera fapte de corupție
în rândul personalului MECTS și al
structurilor subordonate.
Perfecționarea
personalului MECTS din inspectorate școlare
și a personalului din administrația publică în domeniul prevenirii și combaterii corupției, prin instruirea a 1.400 de funcționari.
În urma implementării proiectului, vor rezulta următoarele
beneficii:
O abordare strategică, pe termen mediu și lung, a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în eforturile de prevenire a
corupției în educație
Un control optimizat asupra fenomenelor de corupție din educație
prin dezvoltarea de bune practici și
instrumente de prevenire și
monitorizare
Întărirea rolului autorităţilor centrale și locale în monitorizarea punctelor
vulnerabile în domeniul corupției în
educație
Creşterea nivelului de pregătire profesională în domeniul
anticorupției a personalului de la
nivelul MECTS și de la nivelul
organismelor sale subordonate.
GDL
