luni, 1 octombrie 2018

Academicianul Ion Pop, originar din Mireşu Mare, cetăţean de onoare al Maramureşului


După ce în data de 1 octombrie 2018, odată cu deschiderea anului universitar 2018-2019 al municipiului Băia Mare, distinsului profesor universitar dr. Ion Pop de la Facultatea de Litere a Universităţii  Babeş-Bolyai Cluj Napoca, un poet excepţional şi un exemplu de urmat prin  tot ceea ce face în Literatura Română, a fost onorat cu distincţia de Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice NORD Cluj Napoca, filiala Baia Mare, urmează să i se atribuie şi titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ, în cadrul Zilelor Revistei "Nord Literar”, Ediția a XIII-a și  ”Colocviile de literatură”, Ediția a XVII-a, vineri 5 octombrie 2018. Meritat!

Program Colocvii:

Ora 10.30 ^ Decernarea titlului ”Cetăţean de onoare” al judeţului Maramureş academicianului Ion Pop
Ora 12.00 ^ Revista ”Nord Literar” - 15 ani de apariție
Ora 12:30 ^Colocviul ”Maramureșul și Marea Unire”.
 Intervenții:
                             -  Prof.univ.dr. Ion Pop
                              - Prof.univ.dr. Mircea Popa

Ora 16:00 ^ Decernarea premiilor Revistei ”Nord Literar”
  •                     Lansare de cărți și reviste
                                                                                         GDL




Da, da, da și dincolo de Da

Printre caracteristicile celui puternic se află capacitatea de a recunoaște și adevărul grăit de dușman. Liberalismul este un delir, iar ideologia LGBT, probabil, partea cea mai delirantă din tot delirul liberal. Însă prima dovadă a utilității referendumului a fost administrată chiar înainte de votare, prin faptul că s-a deschis o dezbatere potențial fecundă în jurul conceptului de „familie tradițională„.
Dacă vrem ca previzibila victorie a taberei DA să aibă și un rost pe termen lung, trebuie, într-adevăr, să ne lepădăm cât mai repede de iluzia numită „partea sănătoasă a societății„. Evident, comunitățile rural-ortodoxe de familiști conțin mai mulți oameni relativ mai sănătoși moral decât, să spunem așa, personalul unei „parade gay„. Dar într-o țară cu o natalitate atât de scăzută (dacă nu cumva vorbim de fapt despre 2 țări suprapuse: una cu o natalitate de 4,5 copii/familie, și altă aproape de zero – însă știm că nu este cazul), matematic, societatea nu mai are cum să aibă „părți sănătoase„. Antropologic vorbind, „partea sănătoasă„ a societății române de azi este țigănimea. Minoritatea LGBT este doar o avangardă a degenerării generale, practic segmentul social cel mai consecvent în aplicarea ideologiei dominante. Dacă căsătoria nu este o taină, n-are nimic de-a face cu responsabilitatea celor vii față de cei morți și de cei încă nenăscuți, dacă e doar „oficializarea iubirii„ cu niște meschine efecte juridic-administrativ-financiare, atunci chiar de ce ar fi rezervată meschinăria respectivă „heterosexualilor„? Îi urâm atât de mult? N-ar putea să aibă și cei gay parte de monstruozitatea respectivă, individualist-posesivă și finalizată în majoritatea cazurilor prin divorț?
În lumea occidentală în care România modernă (și cea „de stânga„, și cea „de dreapta„) vrea, de multe decenii, să se integreze (și, subînțeles, mai ales pentru „progresiști„: să dispară), ce fel de natalitate vedem? Valori medii submediocre, cu vârfuri doar la baza piramidei sociale și la vârful vârfului. Știind, pe de altă parte, că – oricât de „feministe„ sunt societățile respective – nu găsim multe femei printre cei mai avuți occidentali, concluzia este clară: în Occident, femeile care nasc copii o fac ori pentru că de fapt nu contează (vor fi crescuți de bone), ori (în marea majoritate a cazurilor) pentru că nu sunt capabile de nimic altceva. Aceeași concluzie referitoare la scara valorică adevărată poate fi trasă și din observarea reacțiilor obișnuite (mai nou și în România) la a.n. „nașteri precoce„ – de pildă, la mame tinere de 20 de ani, adică la niște femei care de multe ori și-au consumat deja peste 10% din viața lor nubilă, și uneori au deja de mulți ani o „viață sexuală„; să vezi atunci rictusul disprețuirii burgheze (chiar probabil și pe obrazul unor membri CpF, votanți Johannis, „creștini dar nu țigani„)! Dacă nașterea este un lux târziu rezervat femeilor „care își permit așa ceva„, după ce „s-au realizat„, atunci nu are cum să fie o menire. Iar ce înseamnă o „împlinire„ care nu este totodată și o menire? Un capriciu. Sau, cum spune consumismul în limba lui specializată: o experiență. Ai încercat bungee jumping? și LSD? și sodomia? și dansul folcloric? dar nașterea de copii, ai încercat? Dacă nașterea și creșterea de copii sunt un fel de hobby burghez liber asumat, în care prezența sexelor opuse are doar justificații biologice (argumentul-bumerang al „legii naturale„, produs de degenerarea scolastică a crezului creștin), atunci chiar e păcat de banii aruncați pe referendum, fiindcă tehnologia curând ne va oferi soluții performante la această „problemă„.
Și iată, prin urmare, încă un adevăr rostit (deși din cu totul alte intenții) de tabăra NU: ar fi păcat de referendum dacă singurul lui rezultat ar fi frustrarea celor (probabil – bazat pe experiența franceză recentă) 500 spre o mie de gay români care s-ar fi căsătorit în decursul primilor cinci ani după o eventuală legalizare a capriciului lor matrimonial. Dezbaterea deschisă de referendum însă, ne ghidează spre adevăruri cu mult mai importante, cum ar fi cel rezumat – în stilul lui inimitabil de nobilă simplitate – de prietenul meu Radu Iliescu:
„Locul femeii este la cratiță. Dacă ați sărit în aer când ați citit propoziția anterioară, înseamnă că unul dintre cel mai lungi exerciții de inginerie socială a dat roade. Acolo unde, în mintea voastră, ar trebui să fie configurația corectă a familiei tradiționale, incluzând relația dintre femeie și bărbat, dintre femeie și copii, dintre femeie și societate, se află un organ spongios perfect spălat de propagandă. Ca să pricepeți că prima afirmație nu este o ofensă adusă femeii, ci reamintirea unui paradis pierdut, trebuie să dați timpul înapoi, să reconstituiți într-un exercițiu de anamneză familia de altădată, cu ideile și mentalitățile ei, să înțelegeți ce s-a pierdut. Să pricepeți că femeia nu s-a eliberat mergând să slujească la patron, dar a pierdut astfel libertatea pe care o avea în cămin, la cratiță.„
Și eu așa susțin familia tradițională, România tradițională, Europa tradițională, Omenirea tradițională. Nu doar „heterosexualitatea„, care este numele pe care îl dăm perversiunilor noastre sexuale când vrem să ne mândrim public de ele sub pretextul că excludem din ele o parte (cea homoerotică) a spectrului din oferta porno. Duminică, desigur, se impune votul DA. Pe termen lung, însă, nu are rost să apărăm o sexualitate deviantă (și de fapt în mare parte inspirată de practici homosexuale, via reeducarea noastră porno) împotriva unei sexualități și mai deviante. Votul DA este, deci, esențial, dar nu este deloc suficient. De fapt, pe termen lung va fi inutil dacă nu e urmat de o critică nemiloasă a feminismului, a hedonismului instituțional, a individualismului sexual – într-un singur cuvânt: dacă nu criticăm și ceea ce am ajuns, din păcate, să numim greșit „familie tradițională„, deși este doar mizerabila pereche modernă, bazată pe un echilibru fragil al narcisismelor conjugate, și, prin urmare, precară, nefericită, izolantă, sterilă sau cel puțin malthusiană.
Autor: Modeste Schwartz

"...iar in jur avem trei imperii..."

Gheorghe Păun (n. 6 decembrie 1950, Cicăneşti, Argeş) este un matematician, informatician şi om de cultură român, membru al Uniunii Scriitorilor şi membru titular al Academiei Române.


“Adevărul: 
De ce spuneţi că noi, românii, am fi  mai vulnerabili decât alţii în faţa fenomenului globalizării?!  

Academicianul Gheorghe Paun: 
„Am ajuns la masa democraţiei nepregătiţi. După 45 de ani de societate închisă, nu avem informaţie, nu avem antrenament să ne prezentăm în faţa agresorilor. Suntem vulnerabili, pentru că suntem o ţară bogată. Avem prea multe tentaţii, iar în jur avem trei imperii care sunt resurecte, care de-a lungul istoriei ne-au ocupat, administrat etc. Dar principalul motiv e ăsta: suntem o ţară bogată, iar noi nu suntem pregătiţi să facem faţă acestui joc al globalizării, al manipulării.”



Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Apariţie editorială - Daniela Achim Harabagiu



A intrat la tipar volumul de poeme semnat de Hara Dana, „O altă dimensiune a sentimentelor”.
Postfaţa Romeo Ioan Roşiianu, referinţe critice şi coperta, după un tablou al autoarei, Florin Dochia.

În diferite stadii de lucru sunt volumele semnate de către: Simona Poclid, Elena Borcuti , Carmena Felicia Băinţan şi Nicolae Vălăreanu Sârbu.
                                                                                                               GDL

AMINTIRI; LACRIMI ȘI FLORI PESTE MORMINTE


                                    La mănăstirea Nicula

                            
                                                           de Paul Antoniu

Motto:  " Nu lăsa măicuță / Să pierim pe cale / Căci noi suntem fii / Lacrimilor Tale... "
                                      ( Din cântecul pelerinilor în drumul lor spre mănăstirea Nicula ).
         
 ...Ale lacrimilor din ochii și de pe obrajii Măicuței Sfinte din icoana făcătoare de minuni, miracol care timp de 26 de zile ( anul 1699 ) a uimit sute și mii de pelerini care veneau să se închine, cu o neasemuită evlavie, în fața înlăcrimatului chip din fața lor. Icoana este lucrarea preotului Luca din Iclod pictată în anul 1681. Se spune că Măicuța Sfântă din icoană plângea amarnic de mila creștinilor asupriți de către hoardele păgâne, dar erau și lacrimi prevestitoare ale cumplitelor suferințe ce s-au abătut, prin vremuri, asupra românilor din Transilvania  de care, cu tristețe și revoltă chiar, ne mai amintim când ne întărâtă unii nostalgici, căci aceștia își transmit din generație în generație asemenea blestemate nostalgii.Îmi vine în minte acum un scurt fragment din poemul-avertisment, " Ascultă străine " de Romulus Vulpescu: ..." Dar tu bine ia seama străine: În numele meu înflorit cum e iia / Mai e și mânia ! "  Și-n acest an, astriștii din Gherla ( Despărțământul  " Ioan Alexandru ", președinte - cucernicul preot Ioan Morar) ne-au invitat la cea de-a IX-a ediție ale colocviilor de la Nicula, în zilele de vineri 21 și sâmbătă 22 septembrie. Și-n acest an câțiva băimăreni ( subsemnatul cu familia și doamna Ileana Cozmuța)- mai puțini ca-n alți ani!- am răspuns, cu bucurie, Prezent! Ca de obicei, în prima zi, mai spre după amiază, la cimitirul mănăstirii a avut loc o slujbă  de pomenire pentru sufletele celor de-ACOLO , printre primele nume pomenite fiind ale celor vrednici de neuitare, Ioan Alexandru și Vasile Avram, nume de prim rang în literatura și-n cultura acestui neam, așa precum a reieșit din predica Părintelui Mitropolit Andrei, mai cu seamă când s-a referit la Ioan Alexandru, considerat, pe drept cuvânt, ca fiind cel mai important poet creștin. La sfârșitul Sfântului parastas am depus flori, am aprins lumânări și le-am stropit cu lacrimi mormintele plutitorilor prin pulberea de stele. În  următorul ceas ne-am bucurat de invitația Părintelui Mitropolit, de-a face o scurtă vizită, pe dinăuntru, la noua biserică ce se construiește sub deluțul din apropiere, pentru ca împreună să admirăm  (de pe schele uneori...) picturile, cele finisate mai ales, dar și pe cele aflate  încă în lucru. O surpriză  de proporții  noi cei prezenți am trăit în momentul în care Părintele Mitropolit ne-a dăruit fiecăruia câte un exemplar din cartea părintelui Alexandru Moraru întitulată " Domnitorul Mihai Viteazul (1593 - 1601 ), Erou al Națiunii Române și Martir al Bisericii Străbune", carte apărută la Editura Renașterea în acest An al Centenarului, cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit care semnează și prefața. Pe a doua și a treia copertă citim gânduri de preamărire ale Domnitorului Martir semnate de către academicienii Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei, și a Pr. Academician Mircea Păcurariu. A urmat apoi un program de voie până la masa de cină, marea majoritate dintre noi vrut-am să participăm, înainte de toate, la Sfânta vecernie, pe tot parcursul acesteia, Sfânta Icoană făcătoare de minuni  se afla în fața ușilor împărătești pentru a o putea adora sărutându-i chipul și închinându-ne EI cu smerenie, până seara târziu. Afară câteva credincioase, pline de evlavie, în coate și-n genunchi înconjurau bisericuța  de lemn  ( monument istoric) cea veche de mai bine de 400 de ani.
               A doua zi ( sâmbătă 22 septembrie ), după ivirea zorilor, gazde și oaspeți deopotrivă, ne-am trezit din somn la auzul celor șase clopote care, prin glasul lor, ne vesteau începutul unei zile și făceau să vuiască pădurile ce împodobeau mirific dealurile din împrejurimi. După un copios mic dejun, cinstitele gazde ne-au poftit în sala numită SFÂNTUL ȘTEFAN cel MARE, din clădirea Centrului de cercetări patristice. La intrarea în sală, spre bucuria noastră, pe masa oficială, gazdele ne-au pus la vedere câteva teancuri ce conțineau cărțile autorilor Gheorghe Pârja (" Ochii Basarabiei", apărută în acest an, sub egida Bibliotecii Județene " Petre Dulfu " - Baia Mare ) și Teodor Ardelean (" Gânduri pentru o... Bibliotecă de Idei", la Ed.Școala Ardeleană - 2017 ). Pentru ambele volume cererea a fost mult prea mare față de oferta, nu prea îndestulătoare ca să ne ajungă la toți, interesul nostru fiind la cote maxime. La intrarea în sală, oaspeții s-au bucurat la auzul unui fundal sonor cu cele mai cunoscute pricesne, în interpretarea magnifică a dragei noastre Angela Buciu, program audiat de pe un C.D. din fonoteca de aur a subsemnatului. Tot astfel s-a încheiat, în jurul amiezii,prima parte a Colocviilor... 
                   Înainte de a prezenta desfășurătorul programului părții a doua a Colocviilor, ediția a IX-a, 2018, se cuvine a-i numi pe organizatori: 
- Sfânta Mănăstire Nicula, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, părinte stareț Arhimandrit Nicolae Moldovan.
-  Societatea Astra - despărțământul " Ioan Alexandru " din Gherla, președinte Pr. Ioan Morar. Acestora, cu recunoștință, li se cuvin mulțumirile noastre pentru condițiile excelente pe care ni-i le-au oferit pe tot parcursul desfășurării lucrărilor. 
                   - Cuvântul de deschidere ne-a fost adresat de către Pr. Ioan Morar . Au urmat la cuvânt : 
- Prof. Dr. Florin Bengean:" Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire".
- Prof. Univ. Dr. Virgil Nistru Țigănuș :" Grafii ale spiritului în interpretarea Prof. Mircea Muthu ". 
- Ion Onuc Nemeș , jurnalist și Directorul Bibliotecii Județene din Sibiu  " Oameni de care Țara are nevoie : Dr. Teodor Ardelean și prof. Areta Moșu, președinta Societății Astra din Chișinău". Pe parcursul discursului, domnul Onuc Nemeș, de nenumărate ori și-a exprimat profundul regret că nici de data aceasta dl. Teodor Ardelean, confratele său, nu ne-a putut onora cu prezența la aceste Colocvii ... " tocmai Domnia Sa, eminent scriitor și filozof, ctitorul bibliotecii - catedrală din Baia Mare, OMUL de care Țara are atâta nevoie ". Și tot așa mai departe, aprecierile fără asemănare la adresa D-lui dr. Teodor Ardelean, ascultându-le, sufletele noastre, ale băimărenilor ( și nu numai...) simțeam cum dau în floare.
--- Scriitorul Nicolae Băciuț ne-a reamintit că în aceste zile s-au împlinit 100 de ani de la înveșnicirea marelui poet George Coșbuc, presărându-și discursul cu câteva poeme recitate excepțional, precum și câteva poeme din opera lui Grigore Vieru, interpretarea,                       ( recitate! ) și ale acestora fiind viu aplaudate.
--- Elevii (foști și actuali) de la Colegiul Național  " Silvania  " din Zalău și de la Centru Județean de Excelență - Sălaj,  coordonați cu mult profesionalism de către Prof. Ioana Tuduce au recitat cu aleasă simțire din opera poetică a lui Vasile Avram , un valoros  fiu al Sălajului, de-o notorietate la nivel național, precum a reieșit  cu asupra de măsură și din prezentările bio-bibliografice prezentate nouă tot de către minunații elevi de la Colegiul amintit, coordonați, desigur, tot de către Doamna Prof. Tuduce, la modul excelent și la acest capitol. Prestația lor în cadrul acestor Colocvii a fost considerat cu adevărat un regal cultural. De-o asemenea părere a fost și Doamna Felicia Avram, soția văduvă a celui omagiat de către mai mulți vorbitori în cadrul acestor Colocvii. Ca un gest de simpatie le-am dedicat elevilor de la Colegiul din Zalău (recitatorilor cu osebire...) poemul în proză " În poarta Raiului " de Geo Bogza, gestul meu fiind primit cu bucurie sinceră, în poem fiind vorba despre un dialog destul de sever, taman în poarta Raiului, dintre Sf. Petru și un...  actor ( și recitator printre alte... păcate) săvârșite în viața-i pământeană.
--- Doamna Ileana Cozmuța a citit, cu emoție în glas, un fragment din Jurnalul soțului său, gazetarul și OMUL de-o cuprinzătoare cultură, plecat dintre noi în urmă cu aproximativ doi ani. Ne-am amintit cu dor și drag de el și de prezența-i plină de cucernicie la Sfintele liturghii ( chiar și cele nocturne ), dar și de prelegerile sale de un nivel de-a dreptul academic, la toate Colocviile la care a participat. Lină să-i fie plutirea prin pulberea de stele până dincolo de ...dincolo !
 --- Unii vorbitori, precum preoții Marius Morariu, Emanuel Cășvean, Cătălin Varga, și încă vreo doi, ne-au vorbit, cu acribie, despre alți mari scriitori precum Mitropolitul Valeriu Anania ( viețuitor la Sfânta mănăstire Nicula după revenirea în țară din S.U.A. ), despre Ioan Alexandru considerat, cu dreptate, ca fiind cel mai important poet creștin din literatura acestui neam cu credință în Dumnezeu. Și pe locul lui de veci am aprins o lumânare, crucea i-am împodobit-o cu flori,  pe mormînt i-am picurat câteva lacrimi pline de dor, iar la plecare ne-am rugat pentru odihna sufletului său, promițându-i neuitarea.  
  De la masa oficială ne-a mai vorbit, în stilu-i personal, și Ion Apostol Popescu, renumit exeget al spiritualității românești din Ardeal, ș.a.
--- După ora prânzului, organizatorii ne-au poftit din nou în sala-amfiteatru, atât de frumos și inspirat numită - Sala " Sfântul Ștefan cel Mare "- din clădirea Centrului de cercetări patristice. Și iarăși, la intrare, am auzit glasul scumpei noastre Angela Buciu cântând pricesnele neauzite în prima parte. În scurta pauză dintre cele două părți ale Colocviilor am cunoscut-o pe Domna Raveca Vlașin, fostă profesoară la un liceu din Dej ( orașul liceanului ce am fost...) care mi-a citit două superbe poeme dedicate Centenarului Marii Uniri. Am rugat-o să le mai citească  și de la microfonul din sala de conferințe, chiar la începutul  celei de-a doua părți a evenimentului la care participam cu mare interes. Succesul Doamnei Vlașin a fost cu totul deosebit, autoarea copleșită fiind de emoții, dovadă fiind cele cîteva lacrimi de pe obraz.
        Am urmat eu cu un mini recital de poezie potrivit momentului ce-a cuprins trei poeme selectate din volumele Domnului Prof. Univ. Dr. Virgil Nistru Țigănuș de la Universitatea   " Dunărea de Jos " din Galați, poeme dedicate lui Ioan Alexandru, Mitropolitului Valeriu Anania și poemul " Nicula după sfinte tipare" . Am mai dat citire Treptei a cincea din "Imn Eminescului "  ( poem în acrostih cu zece trepte), celebră lucrare a Înaltului Prelat, autorul, printre altele, și a poemului dramatic " Steaua zimbrului " pe care  l-am jucat, cu mare succes pe scena Teatrului nostru, prin anii  '80, personajele principale fiind preamăriții Bogdan și Dragoș. Spectacolul, la cererea autorului a fost filmat de către un post de televiziune din S.U.A. și transmis pentru o mare comunitate de români din Detroit.  După transmisia televizată, autorul ne-a onorat cu un emoționant mesaj de mulțumire pentru întreaga echipă.
--- Am dorit neapărat ca la finalul microrecitalului meu poetic de la aceste Colocvii să dau citire și poeziei " Măicuță dragă ", un strigăt de disperare al unei copile din Chișinău care consideră că măicuța ei este România, pe noi cei de dincoace de Prut considerându-ne frații ei buni. Autoarea acestui plânset poetic este o elevă din clasa a XII-a, Lucia Stegărescu fiindu-i numele din catalog. Este considerată o eminentă printre colegii ei de la școlile cu profil umanist. Iată ce-i scrie ( printre altele ), măicuței sale numită România: " ... Te rog măicuță ia-mă acasă... / Mi-e inima însângerată / Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată / Ș-apoi eu nu mai suport / La Prut să mi se ceară pașaport..." ș.a.m.d.  Iar la final ne transmite un scurt mesaj : " Noi copii ai Tricolorului din Basarabia vă mulțumim pentru că transmiteți mesajul Unirii tuturor românilor. "
---Penultimul punct din programul acestor Colocvii de la Nicula ( ediția a IX-a ) a constat în proiecția video a documentarului, de la TVR-Cultural, " In memoriam, Valeriu Anania ".
Finalul acestui eveniment cultural, cu toții ni l-am dorit  a fi unul apoteotic, drept pentru care am proiectat celebrul concert cu ODA  BUCURIEI de Ludwig van Beetheven în interpretarea monumentală a 1o.ooo ( zece mii ) de coriști japonezi, întregul ansamblu fiind sub bagheta celebrului dirijor Yutaka Sado, evenimentul grandios având loc pe un stadion din Tokio.  La final, comentariile au fost de prisos.  Un sprijin important pentru rezolvarea  problemelor de ordin tehnic l-am primit din partea Pr. Macarie căruia îi mulțumesc frumos și pe această cale.
Într-o scurtă paranteză nu pot să nu remarc fericit, emoționantul gest al fiicei noastre, Anca Lăpușcă (pentru prima dată la Nicula), medic de familie din Arad, care ne-a însoțit  și care aproape tot timpul și l-a dedicat îngrijirii unei măicuțe acolo viețuitoare, dar cu totul neputincioasă pe care Anca noastră a însoțit-o clipă de clipă  oferindu-i sprijinul în toate cele, spre  emoționanta si sincera noastră părintească admirație.  
 În acest AN SFÂNT pentru noi toți românii  mi-e drag să Vă dau binețe, acum la final, cu urarea de la bunul meu părinte învățată: SĂ  TRĂIȚI  CÂT  TRICOLORUL !  AMIN.        

PROTEST MASS-MEDIA SUB ATACUL PUTERII

 
Semnatarii acestui protest solicită forțelor democratice din România o reacție publică la declarațiile făcute ieri de Liviu Dragnea, președintele partidului de guvernământ și al Camerei Deputaților, declarații care încalcă flagrant și amenință o valoare democratică fundamentală: independența presei.
 
Președintele partidului de guvernământ și al Camerei Deputaților a solicitat ieri Executivului un proiect de lege cu dedicație, cu scopul de a verifica finanțarea unor anumite publicații, invocând o presupusă și nereală  lipsă de transparență și ignorând faptul că statul român beneficiază deja de legislație și instituții de verificare a activității economice derulate de publicații, entități cu identitate fiscală. Considerăm aceste afirmații drept o amenințare, un act de intimidare fără precedent adresat jurnaliștilor independenți din România.
 
Atacul recent la G4 Media se adaugă unui număr alarmant de afirmații ostile venite din cercul Puterii actuale care indică dorința de control al presei independente ca Rise Project, HotNews, EpochTimes, Press One, Comisarul, Digi24, Realitatea TV ș.a. folosind ca instrument instituții ale statului.

Semnatari ONG:

Asociația Cluj Today
Asociația Profesioniştilor din Presă – Cluj
Asociația Transylvania Today
Grupul pentru Dialog Social
Freedom House România
Centrul Român de Politici Europene
Inițiativa România
EFOR
Societatea Timișoara
 
Publicații și jurnaliști ai rețeleiPressHub.ro:


Banatul Azi
Cluj Today
Express de Banat
Gazeta de Dimineață
Info Sud-Est
InRoman.ro
Jurnalul Văii Jiului
Liber în Teleorman
Revista 22
Știri din Banat
Transylvania Today
Vrancea 24
PressHub.ro
JustitieCurata.ro

INFORMARE DE PRESĂ - Agenţia de Dezvoltare N-V Transilvania

INFORMARE DE PRESĂ

Caravana ,,Vreau să fiu Antreprenor” a ajuns în Regiunea Nord-Vest


Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest prin Centrul de Informare Europe Direct Transilvania de Nord în parteneriat Fundația Romanian Business Leaders au dat startul celui de-al  11-lea sezon al conferinţelor Vreau să fiu antreprenor al căror scop principal este inspirarea tinerilor să acţioneze înspre a-și implementa propriile idei de antreprenoriat. 

Astfel, joi, 27 septembrie 2018 şi vineri, 28 septembrie 2018, Caravana Naţională Vreau să fiu Antreprenor a fost prezentă la Colegiul Tehnic “Victor Ungureanu” – Câmpia Turzii, respectiv la Colegiul Tehnic “Napoca”  - Cluj-Napoca, unde a inspirat tinerii liceeni să gândească antreprenorial alături de Bogdan Pandea (Captain Bean), Cosmin Moldovan (Carmangeria Moldovan), Călin Biriş (Senior Partner, Loopaa Marcom) şi Sorin Moldovan (Administrator VIASMO).
Evenimentul s-a adresat tinerilor ce vor să cunoască cât mai multe despre antreprenori, direct de la aceştia. Tinerii prezenți au fost curioşi ce anume ii determină pe oamenii de afaceri să rişte tot ceea ce au pentru a-și atinge obiectivele propuse, dar şi de ce au ei nevoie pentru a deveni antreprenori de succes în România. 
Reprezentanții Centrului Europe Direct Transilvania de Nord le-au propus tinerilor prezenți să încerce programele de voluntariat propuse de Corpul European de Solidaritate, experiențe care îi vor ajuta mai târziu în dezvoltarea propriilor afaceri.










Gluma zilei - Femeia adevărată



O femeie adevărată nu se bagă în apartamentul unui bărbat însurat, ea preferă şi se rezumă la un hotel, o cabană, o pensiune, etc...

Ioan Romeo ROŞIIANU premiat pentru "Cea mai bună carte de poezie a anului 2017!!!

Volumul „Scrisori de dragoste expediată” semnat de Ioan Romeo Roşiianu a luat premiul pentru „Cea mai bună carte de poezie a anului 2017”



În perioada 23 – 25 septembrie 2018 s-a desfăşurat la Bacău cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda”, deja unul dintre cele mai prestigioase de acest gen din ţară.
Ziaristul şi scriitorul băimărean Ioan Romeo Roşiianu a cîştigat premiul pentru „Cea mai bună carte de poezie a anului 2017”.
Volumul premiat este „Scrisori de dragoste expediată”, o ediţie bilingvă, româno – engleză, „Letters of Delivered Love”, a apărut la Editura „Grinta” din Cluj – Napoca, în cadrul Colecţiei „eCreator”, iar traducerea îi aparţine poetei timişorene Patricia Lidia.
Portretele din interior ale autorului sunt semnate de Ioan marchiş şi Emanuel Luca, ilustraţia lui Ioan Marchiş, iar tehnoredactarea şi coperta a fost făcută de Adalbert Solticzki.
Pentru acelaşi volum Ioan Romeo Roşiianu a primit, imediat după apariţia acestui, la ediţia de anul trecut a Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei Premiul Revistei „Familia” din Oradea.

Vă mai reamintim că în primăvara acestui an acelaşi Ioan Romeo Roşiianu a mai obţinut locul I şi Premiul pentru proză scurtă la cea de-a V-a ediţie a Festivalului Concurs de Literatură „Alexandru Macedonski”, dar şi Premiul „Centenarul Marii Uniri” la Chişinău, la prima ediţie a Uniunii Oamenilor de Creaţie, al cărui preşedinte pe Maramureş şi este.

Marți, 25 septembrie a.c., la Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău a avut loc festivitatea de decernare a premiilor celei de-a XVII - a ediții a Festivalului-Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII“. 
Juriul, alcătuit din scriitorii Mihai Cimpoi - preşedinte, Mircea Muthu, Radu Voinescu, Ioan Holban
și Victor Munteanu - membri, a acordat următoarele premii:
Pentru tinerii care nu au debutat editorial în anul 2016 şi nu au depăşit vârsta de 47 de ani:
Poezie
Premiul I
și Premiul revistei „Convorbiri literare”: Ionela-Silvia Nușfelean, Bistrița
Premiul II
și Premiul revistei „Hyperion”: Silvia Ioana Sofineti, Slobozia
Premiul III: Aurel Emilian Horea, Ilva Mică - Năsăud
Ionela Nicoleta Crăete, Târgu-Jiu

Proză
Premiul I: Nu s-a acordat 
Premiul II: Alexandra Ionela Andrecu
ț, Bistrița
Premiul III: Nu s-a acordat 
Critică literară/eseu: 
Premiile I
și II nu s-au acordat 
Premiul III: Georgeta Irina Rusu, Bacău 

Pentru tinerii care au debutat editorial în anul 2017 şi nu au depăşit vârsta de 47 de ani:
Premiile pentru poezie, proză, critică literară - eseu
și teatru nu s-au acordat.
Concurenţi cu volume publicate, care nu au depăşit vârsta de 47 de ani
Premiul pentru volumul de proză
Șmecher cu carte, Ed. „Junimea”, Iași 2017: Cristian Ghica, București
Premiile pentru proză, critică literară - eseu
și teatru nu s-au acordat.

Scriitori profesionişti, manageri - organizatori de evenimente culturale:
Premiul OPERA OMNIA pentru întreaga crea
ție literară: 
Nichita Danilov
Premiul de excelen
ță pentru contribuția la promovarea literaturii române prin Festivalul Național de Poezie Colocviile George Coșbuc: Alexandru Câțcăuan
Antologia de poezie a anului 2017: Renata Verejanu. Poetul dintre milenii, Ed. „OMCT”, Chi
șinău, 2017” 
Cartea de poezie a anului 2017: Ioan Romeo Ro
șiianu. Scrisori de dragoste expediată/Letters of Delivered Love,, Ed. „Grinta”, Cluj-Napoca
Cartea de critică literară a anului 2017: Daniel Nicolescu. Autori
și cărți la interferența veacurilor, Ed. „Alma Mater”, Bacău, 2017
Revista de literatură şi cultură a anului 2017: „Hyperion” - Boto
șani, director: Gellu Dorian

Premiile Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov” 
Juriul Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov”, alcătuit din Victor Munteanu - preşedinte, Theodor George Calcan
și Daniel Nicolescu - membri, a acordat următoarele premii:
Pentru volumul de în poezie: Dumitru Brăneanu. Poeme pentru mai târziu,
Ed. „Tipo Moldova”, 2017
Pentru cartea de proză: Caliopia Tocală. Năluca, Ed. „Timpul”, Ia
și, 2017
Pentru cartea de istorie culturală:
Mihai Buznea. Instant story, Ed. „Ateneul Scriitorilor”, Bacău, 2017 
Constantin Tudose. Obâr
șia Mioriței, moment întru perenizarea sufletului, Ed. „Magic Print”, Onești, 2017
Virgil Mocanu. Rezonan
țe, Ed. „Ateneul Scriitorilor”, Bacău, 2017
Doru Ciucescu. Condori, lame
și… cornutele bisericii și politicii din Peru, Ed. „Rovimed Publishers”, Bacău, 2017 

Premiile Asocia
ției Culturale „Familia Lecca”
Asocia
ția Culturală „Familia Leca” din București (președinte, Dumitru Lecca) a acordat următoarele premii:
Premiul de Excelen
ță pentru realizarea revistei literare și de cultură „Expres cultural” : Nicolae Panaite. 
Premiul pentru cartea de poezie a anului 2017: 
Grigore Chiper. Opera Poetică, Ed. „Paralela 45, Pite
ști, 2017




TABĂRA (INTER)NAŢIONALĂ DE LITERATURĂ „eCreator”, ediţia a II – a, Baia Mare, 3 – 8 octombrie 2018

Cea de-a doua ediţie a Taberei (Inter)naţionale ECREATOR se va desfăşura sub egida MARAMUREŞUL UNIRII în perioada 3 – 8 octombrie 2018 în Baia Mare şi în mai multe localităţi din judeţul Maramureş, unde scriitorii invitaţi vor susţine recitaluri poetice.
În comparaţie cu ediţia de anul trecut, care a fost o iniţiativă independentă ECREATOR, ediţia din acest an se va desfăşura cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş, cu care ECREATOR a încheiat un acord de cooperare pentru realizarea în comun a acestei acţiuni.
În data de 4 octombrie scriitorii prezenţi vor vizita localităţile Fărcaşa şi Ulmeni, unde vor fi organizate momente culturale, iar seara vor vizita Apa Sărată.
În data de 5 octombrie sunt prevăzute acţiuni la Baia Sprie şi Târgu Lăpuş, precum şi vizitarea Mănăstirii „Sf. Ana” Rohia.
În data de 6 octombrie este prevăzut un adevărat tur de forţă, pe traseul Baia Mare – Baia Sprie – Budeşti – Ocna Şugatag – Călineşti – Bârsana – Sighetu Marmaţiei – Săpânţa – Seini – Baia Mare urmând a fi vizitate mai multe obiective culturale sau de cult.


Ziua de 7 octombrie este alocată în întregime vizitării unor obiective din Baia Mare şi lansărilor de carte.
La finalul manifestării ECREATOR va realiza un volum cu titlul MARAMUREŞ UNIRII în care, pe lângă creaţiile scriitorilor participanţi vor fi incluse descrieri ale locaţiilor vizitate, precum şi fotografii de la vizitarea acestora, astfel încât volumul în sine devine o adevărată carte de vizită şi de prezentare a judeţului Maramureş.
Parteneri media ai acestui eveniment sunt până acum revistele „Tribuna” din Cluj - Napoca, „Urmuz” şi „Revista Nouă” din Câmpina, „Actualitatea literară” din Lugoj, „Argeşul” şi „Cafeneaua litearară” din Piteşti, „Teleormanul cultural” din Roşiorii de Vede, „Cenaclul de la Păltiniş” din Sibiu, „Luceafărul de Vest” din Timişoara, „Boema” din Galaţi, „Detectiv cultural” din Bucureşti, „NecenzuratMM”, „ŞtirileMM”, „Glasul Maramureşului”, „Gazeta de Maramureş” şi de televiziune „Maramureş TV”, toate din Baia Mare.

Fotografia zilei - Rocheriţa Irina SHAYK


Cronica şedinţei Cenaclului Ligii Scriitorilor Maramureş


 Sâmbătă, 29 septembrie, în penultima zi din acest septembrie bogat şi ruginiu, la concurenţă cu sărbătoarea băimărenilor „Castane 2018”, a avut loc prima întâlnire a membrilor LSR, filiala Maramureş, şedinţă prezidată de către poeta Carmena Felicia Băinţan.
Au răspuns „prezent” un număr destul de mic de scriitori deşi şedinţa a avut un nivel ridicat de spiritualitate şi calitate.

După cuvântul de bun venit al doamnei preşedinte i s-a dat cuvântul dr. Mihai Ganea, propietarul site-ului „Porţile Nordului” şi revistei culturale cu acelaşi nume, care a criticat unele manifestări literare care se organizează în Maramureş şi se iau bani grei pentru aceasta. A prezentat 3 cărţi ale Domniei sale: „Grota” (roman) din care a şi citit un fragment, primul volum din cele cinci câte vor fi la final, numit „Testamentul filozofic”  şi o carte apărută în Franţa „Istoria Templierilor” unde este şi dânsul cuprins, considerându-se prin acest fapt un „scriitor european”. Aminteşte faptul că o deschidere naţională o are şi poetul Ioan Romeo Roşiianu care zilele care urmează va organiza o „Tabără internaţională de literatură sub egida eCREATOR”, în perioada 3-7 octombrie 2018.

 

Scriitorul Toma Gross Rocneanu vorbeşte despre Centenarul Marii Uniri şi se arată indignat faţă de clasa politică actuală, de faptul că 40% din pământul ţării este vândut străinilor, că românii sunt mai dezbinaţi ca niciodată. Ne prezintă succint volumul 6 din cartea-foileton „Minerii Ardealului”.

Doamna prof. Elena Borcuti recită dintr-un viitor volum poeziile  „Toamna” şi „Nocturnă”.

Poeta Aurelia Oancă ne prezintă volumul de poezii pentru copii „Prin ochi de copil”, bucurându-se de faptul că la coperta volumului a contribuit nepoţica Domniei sale. Recită 3 poeme din această carte, nişte poezii deosebite.

Datorită dr. Mihai Ganea şi Virginiei Paraschiv, realizatori, s-a vizionat filmul documentar „Satul maramureşean la 100 de ani de la Marea Unire” unde am remarcat muzica autentică a unui Maramureş milenar şi vitalitatea acestor moroşeni, care-şi iubesc portul şi glia ca nimeni alţii pe meleagurile româneşti.

Se trece apoi în alt registru. Epigramista Aurelia Velea ne recită (în premieră) un poem şi ne oferă un calup de epigrame cu tentă politică, mult aplaudate!

Scriitorul Gelu Dragoş se arată mulţumit de faptul că o recenzie de-a lui a apărut în revista „Nord Literar”, este vorba despre „Înstelatul Finteuş” a colegei Angela Monica Jucan care face vorbire despre Corul bărbătesc din Finteuşu Mare, dirijor prof. Andrei Dragoş.

Poeta Carmena Felicia Băinţan ne recită din cel mai recent volum al Domniei sale 2 poezii iar poemul „Om de abur” fiind apreciat în mod deosebit de colegi!

A fost pentru prima dată la şedinţa cenaclului LSR MM dl. Nicolae Şerban din Tăuţii Măgherăuş, originar din Constanţa, care s-a arătat încântat de ceea ce a văzut la această întrunire literară şi promite că va citi într-o viitoare şedinţă poezie şi epigramă, fiind cooptat în cunoscutul club „Spinul”.

Momentul poetic este încheiat de către prof. Ioan M. Lazar din Cehu Silvaniei cu poezia patriotică „Cântec din Ardeal” iar cele aproximativ două ore din sala „Ion Burnar” a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”Baia Mare au trecut pe neobservate.

Următoarea şedinţă a LSR MM va avea loc peste două săptămâni, la aceeaşi oră şi locaţie.

 

                                                                                Gelu DRAGOŞ