Țuică zisei? Este un produs obișnuit românilor și altor nații. Și din sursa DEX ' 2009 aflăm că e o băutură
alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe,
cuvântul provenind din cuvântul sârb čujka, pe care sârbii nu-l mai folosesc,
în schimb îl folosesc vlahii de pe acolo, numiți
de sârbi „vlași” și vom scrie noi în curând de ce. Wikționarul scrie că etimologia e necunoscută,
că vecinii l-ar fi luat unul de la altul! Să nu se supere slavii? Pentru țuica asta românii au și alte cuvinte împrumutate sau „de pământ”. Și sașii
s-au adaptat ușor pe aici și nu i-au zis palincă, ci tsuikĕț, indiferent ce zic unii de „popoarele
vecine la est”.
Așa că avem țuică,
rachiu sau răchie (din turcescul rakı), șliboviță (din polonezul šliwowica, din sârbul
šljivovica etc.), palincă (zic ungurii că îl luarăm de la ei - pálinka, dar și ei l-au luat din vechea slavonă, din paliti – „a arde”), horincă (ca holercă tot
din vechiul cuvânt slavon gorĭetĭ – „a arde”), trăscău (rachiu tare), basamac,
vinars ș.a.
Dar să vedem
corespondentele expresiei „țuică (de
prune)” în mai multe limbi, pe câteva grupe („o cam luarăm toți în bot,/ că slavona-i peste tot,/ la
unguri, ce n-au opincă,/ tot slavonă-i cea pălincă”; dar opincă poate au dacă
au păstrat-o pe aia oltenească de pe parlamentul lor, pusă de un sergent oltean
hâtru în 1919, când le-am scos comunismul din cap, după ce îl scosesem și vienezilor):
a) țuică în română, цуйка - tsuyka în rusă,
čuika (arhaism) în sârbă;
b) rachiu în
română, (llokum) raki în albaneză, сливова ракия - slivova rakiya în bulgară,
сливова ракија – slivova rakija în macedoneană (moștenite din turcescul otoman rāqī, acesta din arabicul عَرَقِيّ
- ʿaraqiyy, „de lichior”, la rândul său din عَرَق - ʿaraq, „condensat”, care
se referă la un lichior făcut din stafide);
c) alcool de
prune în franceză (alcool din arabicul اَلْكُحْل - al-kuḥl, „fard”);
d) acquavite
di prugne („apa vieții” din prune, dar și grappa di susine sau grappa di prugne) în
italiană; aguardiente de ciruela(s) în spaniolă, aiguardent de pruna în
catalană („apă tare”);
e) coñac de
ameixa în galiciană, ქლიავის კონიაკი - kliavis k’oniak’i în gruzină, פלוים קאָניאַק – floym
konyak în idiș, pluma coinneac în
irlandeză, Plumpudding Cognac în luxemburgheză, plomme konjakk în norvegiană,
conhaque de ameixa în portugheză, սալոր կոնյակը - salor konyaky în armeană (cum cuvântul comun este
coniac sub diferite forme, vine de la francezul cognac, acesta de la numele
latin medieval al unui oraș din Franța, Cognac, fost Comniacum, acesta de la
numele Cominius + sufixul galo-roman „-acum”, Cominius fiind un nume de familie
latin);
f)
Ploomiviina în estonă (ploomi + viina);
g)
Szilvapálinka în maghiară, palenka în slovacă, palincă în română (szilva +
pálinka; 1) pentru szilva – de la slavi, comparați
cu sliva - prună, provenit din proto-slavicul *sliv, probabil și el din proto-indo-europeanul *(s)liH-w-,
pe care-l puteți compara cu latinele *līvos
– „siniliu”, līvidus – „de culoare albastru sau plumburiu, siniliu, albastru;
livid”, līvor – „culoare bleu”, līvēre – „a fi livid, albăstriu”, germanicele
slêha, slêwа – „porumbe”, vechiul irlandez lí – „culoare, paloare”, velșul lliw – „culoare”; 2) pentru pálinka – de
la slavi, vezi slovacul pálenka, din verbul páliť, din proto-slavicul *paliti,
probabil din proto-indo-europeanul *pōl-eye-, acesta din rădăcina *pel- sau din
rădăcina *pelh₁-; cognat cu *pòlmy – „flacără”, *pȅpelъ, *pȍpelъ
– „cenușă”, lituanianul pelenaĩ – „cenușă”, plė́nis – „părticică, cenușă fină”, letonul plẽne – „cenușă albă”, vechiul prusian pelanne – „cenușă”);
h) Sliwowitz
în germană (Sliwo + Witz), șliboviță în română, slivovitz în engleză,
Šljivovica în bosniacă, slivovice în cehă și
în slovacă, šljivovica în croată, slivovka în slovenă, сливовиця – slyvovytsya
în ucraineană, śliwowica în poloneză, шливовица – slivovitsa în rusă, шљивовица
- šljivovica în sârbă (provin toate din sârbo-croatul šljȉvovica, шљи̏вовица – „șliboviță”, din šljȉva,
шљи̏ва – „prună” + -ica, -ица – sufix
ce formează un substantiv feminin, adesea un diminutiv; šljȉva poate deriva din
proto-indo-europeanil *sliwo-, cu forma de sufix a lui *(s)ley- - „siniliu,
albăstriu”, descriind culoarea fructului - prunei);
i) plum
brandy în engleză, luumubrandya în finlandeză, сливовый бренди - slivovyy brendi în rusă, gavalı brendi în
azeră, Inhar brandy în bască, brandi eirin în galeză, Plum branndaidh în galica
scoțiană, δαμάσκηνο brandy - damáskino
brandy în greacă, plūmju brendiju în letonă, slyvų brendžio în lituaniană,
Blommebrændevin în daneză (blomme + brændevin), pruimenbrandewijn în
neerlandeză (pruimen + brandewijn), brandi għanbaqar în malteză, plommon brandy
în suedeză, erik brendi în turcă, البرقوق براندي – albarquq brandy în arabă, – Bara'i bryānḍi în bengali,
बेर ब्रांडी
– ber braandee în hindi (pentru englezul brandy – provine din olandeză sau
neerlandeză, fiind forma scurtă a lui brandywine, care provine din olandezul
brandewijn - „vin obținut prin fierbere, distilare”, din
olandezul evului mediu brantwijn; echivalent cu branden –„a fierbe, a distila”
+ -e- + wijn „vin”; existența
cuvântului brandy în diferite forme în cuvintele indiene sau arabe trebuie
reanalizată);
j) ברנדי
שזיפים în ebraică (?), براندی آلو în persană (?);
k) horincă
în română (din holercă + palincă; și
holercă ăsta, horilcă sau hurelcă,
băutură spirtoasă de orice fel, provine, na drace, tot din slavonă, rușii zicîndu-i хорюка - horiuka, iar
ucrainenii горелка - gorelka);
l) otcă în
română (oltenește, ultima țuică care iese de la distilare, din slavonul
о̀ток - otok, din o + tok - flux, acesta din slavonul točiti – a curăța; tok provine din proto-slavicul
*tokъ, din proto-baltico-slavicul
*tokos, din proto-indo-europeanul *tokʷos,
din *tekʷ- - „a alerga,
a curge”, echivalent to tekti – „a curge, a alerga” + *-ъ etc.);
m) vinars
este un rachiu (tare), adică, din vin +
ars, adică obținut prin distilare, cum
am arătat mai sus (după germanul Branntwein).
Și cum prin expresii
există și cuvântul lichior sub diferite
forme, lichior vine din englezul evului mediu licour, acesta din
anglo-normandul licour, din latinul liquor - „lichid, fluid”, din liquere – „a
fi fluid sau lichid”.
