Cuvântul „țuică” în diferite limbi

  Țuică zisei? Este un produs obișnuit românilor și altor nații. Și din sursa DEX ' 2009 aflăm că e o băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe, cuvântul provenind din cuvântul sârb čujka, pe care sârbii nu-l mai folosesc, în schimb îl folosesc vlahii de pe acolo, numiți de sârbi „vlași” și vom scrie noi în curând de ce. Wikționarul scrie că etimologia e necunoscută, că vecinii l-ar fi luat unul de la altul! Să nu se supere slavii? Pentru țuica asta românii au și alte cuvinte împrumutate sau „de pământ”. Și sașii s-au adaptat ușor pe aici și nu i-au zis palincă, ci tsuikĕț, indiferent ce zic unii de „popoarele vecine la est”.

          Așa că avem țuică, rachiu sau răchie (din turcescul rakı), șliboviță (din polonezul šliwowica, din sârbul šljivovica etc.), palincă (zic ungurii că îl luarăm de la ei - pálinka, dar și ei l-au luat din vechea slavonă, din  paliti – „a arde”), horincă (ca holercă tot din vechiul cuvânt slavon gorĭetĭ – „a arde”), trăscău (rachiu tare), basamac, vinars ș.a.

          Dar să vedem corespondentele expresiei „țuică (de prune)” în mai multe limbi, pe câteva grupe („o cam luarăm toți în bot,/ că slavona-i peste tot,/ la unguri, ce n-au opincă,/ tot slavonă-i cea pălincă”; dar opincă poate au dacă au păstrat-o pe aia oltenească de pe parlamentul lor, pusă de un sergent oltean hâtru în 1919, când le-am scos comunismul din cap, după ce îl scosesem și vienezilor):

          a) țuică în română, цуйка - tsuyka în rusă, čuika (arhaism) în sârbă;

          b) rachiu în română, (llokum) raki în albaneză, сливова ракия - slivova rakiya în bulgară, сливова ракија – slivova rakija în macedoneană (moștenite din turcescul otoman rāqī, acesta din arabicul عَرَقِيّ‎ - ʿaraqiyy, „de lichior”, la rândul său din عَرَق‎ - ʿaraq, „condensat”, care se referă la un lichior făcut din stafide);

          c) alcool de prune în franceză (alcool din arabicul اَلْكُحْل‎ - al-kuḥl, „fard”);

          d) acquavite di prugne („apa vieții” din prune, dar și grappa di susine sau grappa di prugne) în italiană; aguardiente de ciruela(s) în spaniolă, aiguardent de pruna în catalană („apă tare”);

          e) coñac de ameixa în galiciană, ქლიავის კონიაკი - kliavis k’oniak’i în gruzină, פלוים קאָניאַק – floym konyak în idiș, pluma coinneac în irlandeză, Plumpudding Cognac în luxemburgheză, plomme konjakk în norvegiană, conhaque de ameixa în portugheză, սալոր կոնյակը - salor konyaky în armeană (cum cuvântul comun este coniac sub diferite forme, vine de la francezul cognac, acesta de la numele latin medieval al unui oraș din Franța, Cognac, fost Comniacum, acesta de la numele Cominius + sufixul galo-roman „-acum”, Cominius fiind un nume de familie latin);

          f) Ploomiviina în estonă (ploomi + viina);

          g) Szilvapálinka în maghiară, palenka în slovacă, palincă în română (szilva + pálinka; 1) pentru szilva – de la slavi, comparați cu sliva - prună, provenit din proto-slavicul *sliv, probabil și el din proto-indo-europeanul *(s)liH-w-, pe care-l puteți compara cu latinele *līvos – „siniliu”, līvidus – „de culoare albastru sau plumburiu, siniliu, albastru; livid”, līvor – „culoare bleu”, līvēre – „a fi livid, albăstriu”, germanicele slêha, slêwа – „porumbe”, vechiul irlandez lí – „culoare, paloare”, velșul lliw – „culoare”; 2) pentru pálinka – de la slavi, vezi slovacul pálenka, din verbul páliť, din proto-slavicul *paliti, probabil din proto-indo-europeanul *pōl-eye-, acesta din rădăcina *pel- sau din rădăcina *pelh₁-; cognat cu *pòlmy – „flacără”, *pȅpelъ, *pȍpelъ – „cenușă”, lituanianul pelenaĩ – „cenușă”, plė́nis – „părticică, cenușă fină”, letonul plẽne – „cenușă albă”, vechiul prusian pelanne – „cenușă”);

          h) Sliwowitz în germană (Sliwo + Witz), șliboviță în română, slivovitz în engleză, Šljivovica în bosniacă, slivovice în cehă și în slovacă, šljivovica în croată, slivovka în slovenă, сливовиця – slyvovytsya în ucraineană, śliwowica în poloneză, шливовица – slivovitsa în rusă, шљивовица - šljivovica în sârbă (provin toate din sârbo-croatul šljȉvovica, шљи̏вовица – „șliboviță”, din šljȉva, шљи̏ва – „prună” + -ica, -ица – sufix ce formează un substantiv feminin, adesea un diminutiv; šljȉva poate deriva din proto-indo-europeanil *sliwo-, cu forma de sufix a lui *(s)ley- - „siniliu, albăstriu”, descriind culoarea fructului - prunei);

          i) plum brandy în engleză, luumubrandya în finlandeză, сливовый бренди  - slivovyy brendi în rusă, gavalı brendi în azeră, Inhar brandy în bască, brandi eirin în galeză, Plum branndaidh în galica scoțiană, δαμάσκηνο brandy - damáskino brandy în greacă, plūmju brendiju în letonă, slyvų brendžio în lituaniană, Blommebrændevin în daneză (blomme + brændevin), pruimenbrandewijn în neerlandeză (pruimen + brandewijn), brandi għanbaqar în malteză, plommon brandy în suedeză, erik brendi în turcă, البرقوق براندي – albarquq brandy în arabă,  – Bara'i bryānḍi în bengali, बेर ब्रांडी – ber braandee în hindi (pentru englezul brandy – provine din olandeză sau neerlandeză, fiind forma scurtă a lui brandywine, care provine din olandezul brandewijn -  „vin obținut prin fierbere, distilare”, din olandezul evului mediu brantwijn; echivalent cu branden –„a fierbe, a distila” +‎ -e- +‎ wijn „vin”; existența cuvântului brandy în diferite forme în cuvintele indiene sau arabe trebuie reanalizată);

          j) ברנדי שזיפים în ebraică (?), براندی آلو în persană (?);

          k) horincă în română (din holercă + palincă; și holercă ăsta, horilcă sau hurelcă,  băutură spirtoasă de orice fel, provine, na drace, tot din slavonă, rușii zicîndu-i хорюка - horiuka, iar ucrainenii горелка - gorelka);

          l) otcă în română (oltenește, ultima țuică care iese de la distilare, din slavonul о̀ток  - otok, din o + tok - flux,  acesta din slavonul točiti – a curăța; tok provine din proto-slavicul *tokъ,  din proto-baltico-slavicul *tokos, din proto-indo-europeanul *tokʷos, din *tekʷ- - „a alerga, a curge”, echivalent to tekti – „a curge, a alerga” +‎ *-ъ etc.);

          m) vinars este un rachiu (tare), adică, din  vin + ars, adică obținut prin distilare, cum am arătat mai sus (după germanul Branntwein).

Și cum prin expresii există și cuvântul lichior sub diferite forme, lichior vine din englezul evului mediu licour, acesta din anglo-normandul licour, din latinul liquor - „lichid, fluid”, din liquere – „a fi fluid sau lichid”.