duminică, 28 aprilie 2019
Hristos a înviat!
Predica la Învierea Domnului
Frati crestini,
Invierea Domnului nostru Iisus Hristos, totdeauna, pune
problema luminii. Acum se vorbeste de lumina lui Hristos, acum toti crestinii
sunt chemati de a veni sa primeasca lumina: "Veniti de luati lumina".
Iar prin cantarile bisericesti suntem indemnati "ca luminati sa
praznuim" acest praznic al luminii. "Ziua Invierii sa ne luminam
popoare" e indemnul parintesc al Bisericii. Acum fiecare crestin e un
purtator de lumina, un faclier al lui Hristos.
Lumina bucuriilor e in suflete, ea straluceste in cugetele
milioanelor de crestini si-nvaluie intreaga lor fiinta in vesmantul luminilor.
Intreaga fire e pregatita pentru aceasta sarbatorire a
luminii. Acum soarele biruitor scalda in lumina si imbratiseaza cu caldura
intreaga fire, pe care o impodobeste in chip atat de minunat.
Pe drept putem spune ca sarbatoarea Invierii e sarbatoarea
luminii. In aceste clipe praznuim triumful luminii asupra intunericului,
victoria vietii asupra mortii. Dupa cum spune si cantarea bisericeasca:
"acum toate s-au umplut de lumina: si cerul si pamantul si cele
dedesubt".
Fratilor, aceasta revarsare de lumina, de stralucita bucurie
si de viata fericita, desigur ca ne vine de la cineva. Noi nu o aveam si nici
nu puteam sa ne-o oferim singuri, ci numai suspinam dupa ea. Intru inceput au
avut-o primii oameni de la Dumnezeu, dar au pierdut-o, fiind departati din
cauza pacatului, de langa Acel ce este lumina si stralucire fara de patima.
"Dumnezeu e lumina si in El nu este intuneric" (I
Ioan I, 5) ne spune sfantul apostol Ioan, care, in avantul lui vulturesc, s-a
inaltat pana la cele mai de taine infatisari ale dumnezeirii. El e lumina cea
neinserata, pe care Il proslavesc veacurile cele fara de hotar. Dumnezeu e
spirit stralucitor, care se invaluie in vesmant luminos si catre care ochii
omului nu pot privi. Cine se apropie de aceasta lumina stralucitoare, ajunge si
el la randul lui lumina, catre care nu poti sa privesti. Moise, dupa ce s-a
coborat de pe muntele Sinai, isi infasura fata cu un voal, intru atata-i
stralucea fata, pentru care evreii nu puteau privi la el.
Si cum ca Dumnezeu este lumina, aceasta o credem si o
marturisim si noi, ori de cate ori rostim crezul, spunand despre Domnul nostru
Iisus Hristos ca este "lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu
adevarat".
Fratilor, dar Dumnezeu nu este numai lumina si stralucire in
dumnezeirea Sa, ci El e si creatorul luminii. Biblia ne spune ca, pe cand
"intunericul era deasupra adancurilor, si Duhul lui Dumnezeu se purta
deasupra apelor, a zis Dumnezeu: Sa fie lumina: si a fost lumina. Si a vazut
Dumnezeu ca lumina este buna si a despartit lumina de intuneric". (Facerea
I 2-4). Numai unul care este el insusi lumina, poate sa creeze lumina, caci noi
stim ca lumina din lumina e tot ceea ce avem. Iara noi nu putem da altuia decat
ceea ce avem. Ne este doar prea bine cunoscuta inteleapta zicere, care pe baza
de experienta rezuma aceasta constatare: din nimic nu iese nimic. Inceputul,
creatorul luminii in univers e Insusi Parintele luminilor, Dumnezeu.
Orice crestin si orice pamantean, care a citit Biblia sau a
auzit de cele cuprinse in ea de la altii, a aflat ca Dumnezeu a creat mai intai
lumina. In prima zi a creatiei a facut lumina. Fratilor, oare aceasta nu ne
vorbeste noua de ceva mai mult, decat cele ce v-am spus pana acum? Desigur ca
da. Dumnezeu nu numai ca este lumina, si a creat lumina, dar si iubeste in chip
deosebit lumina. Si aceasta o putem vedea si prin aceasta intaietate de care se
bucura lumina in ordinea creatiei. Mai intai a facut lumina si apoi tot ceea ce
impodobeste acest univers. Si, dupa ce a creat acest minunat cosmos, pregatit
pentru regele creaturii, l-a facut si pe om. Nici nu se putea o ordine mai
fireasca decat aceasta, ca regele universului sa intre deodata in palatul si
imparatia sa.
Cu totii stim ca omului, spre deosebire de intreaga
creatura, Dumnezeu i-a suflat viata din viata Sa. Din spiritul lui Dumnezeu s-a
dat si omului viata prin suflare, la creatie. Sufletul, viata noastra, este
scanteie din spiritul divin. Noi stim ca "Dumnezeu e spirit". Iar
noi, atat suntem regi ai firii, intrucat avem viata, avem acest spirit
dumnezeiesc. Caci din momentul in care zboara de la noi aceasta suflare
dumnezeiasca, trupul se da firii. Moartea pentru noi este o pedeapsa, data
pentru pacat. Viata e o binecuvantare. Sufletul viu stapaneste firea, ii da
stralucire, si o infatiseaza in toate frumusetile ei.
Viata prin excelenta o intrupeaza Acela care ne-a dat-o,
Dumnezeu. Iar atunci cand am pierdut-o prin pacat, tot Dumnezeu ne-o da iarasi
prin Invierea Sa. Pana la Invierea lui Hristos, odata cu trupul si sufletul era
pierdut, fiind dat muncilor vesnice, in intunericul pedepselor. Cu venirea si
Invierea Domnului nostru Iisus Hristos, noi am redobandit viata cea vesnica pe
care sa o petrecem cu Parintele luminilor. Pentru noi Mantuitorul este numit
"Cuvantul vietii". El e soarele sufletelor noastre. El e lumina
vietii. E insasi viata.
Omul fara Dumnezeu haladuieste in intuneric si in imperiul
mortii. Ceea ce este cerul si soarele pentru pamant, aceea e Dumnezeu pentru
sufletul omenesc. Proba o avem in viata omenirii dinainte de venirea
Mantuitorului si in acea din zilele noastre. Ori de cate ori nu dam ascultare
invataturilor lui Dumnezeu, de atatea ori pacatuim. Pacatul nu este socotit
decat ca o pata care acopera sufletul nostru. Si avand in vedere aceste
indepartari de la voia lui Dumnezeu, noi spunem de omenirea dinainte de Domnul
nostru Iisus Hristos, ca ea a orbecait in noaptea pacatelor.
Aceste pete ale pacatului, noi crestinii le stergem prin
Taina Sf. Botez. Baia botezului da din nou albeata si stralucirea nevinovatiei
sufletesti. Si ca o marturie a acestei luminari sufletesti noi imbracam pe cei
de curand botezati in crizma albelor infasari. Iar cine isi pateaza din nou cu
pacate acest vesmant sufletesc, nu-si poate sterge aceste pete decat prin Sf.
Taina a Marturisirii.
Pentru noi, crestinii, pacatul e indepartarea de Dumnezeu, e
indepartarea de lumina vietii.
Iata pentru ce lupta Sf. noastra Biserica, ca oricare
pamantean sa fie un fiu al luminii, pentru ca numai astfel poate sa fie un
adevarat fiu al Parintelui din ceruri, care e viata cea adevarata.
Iata, pentru ce indemnul nostru de orice clipa este ca noi
crestinii sa umblam in lumina, ca niste fii ai luminii.
A umbla in lumina inseamna a fi cu Hristos, a carui
stralucita lumina a Invierii Lui o sarbatorim astazi. Aceasta ne-o spune Insusi
Domnul nostru Iisus Hristos: "Eu sunt lumina lumii. Cel Ce-Mi urmeaza Mie,
nu va umbla prin intuneric, ci va avea lumina vietii." (Ioan VIII 12).
A fi cu Hristos inseamna a fi implinitor al invataturii Lui.
"De veti ramanea in cuvantul Meu, cu adevarat imi sunteti ucenici, si veti
cunoaste adevarul... si de veti pazi cuvantul Meu, in veac nu veti vedea
moartea". (Ioan VIII 31 si 51), caci, "cuvintele care vi le graiesc
Eu, sunt Duh si viata", (Ioan VI 63). Invatatura lui Hristos e painea
vietii. Cine are invatatura Fiului lui Dumnezeu se sfinteste si se lumineaza.
Un urmator al lui Hristos e un crestin luminat, plin de
bunatate si impodobit cu stralucitoare virtuti. El e bucuria si fericirea unei
societati. Orice face, ca pentru Domnul face. In orice, e calauzit de binele si
fericirea aproapelui si de slava lui Dumnezeu.
Crestinul fiind fiu al luminii, toate le lucreaza pe fata.
La dansul nu-i nimic de taina, care sa urmareasca nimicirea societatii.
Potrivit invataturii Mantuitorului, ei toate le fac la lumina, caci n-au de ce
se rusina. "Caci tot cel ce face fapte rele uraste lumina si nu vine la
lumina, ca sa nu i se vadeasca faptele lui, pentru ca sunt rele. Iar cel ce
face adevarul vine la lumina, ca sa se vadeasca faptele sale, pentru ca in
Dumnezeu sunt lucrate." (Ioan III 20-21)
Indemnul pe care il face Sf. noastra Biserica prin Sf.
Apostol Pavel, e ca "sa ne purtam cuviincios, ca ziua, nu dedandu-ne la
ospete si betii, la petreceri si desfranari, la certuri si la intrigi."
(Rom. XIII 13).
Si crestinul, odata descatusat si slobozit sufleteste din
atatea patimi, care-i tintuiau fiinta de ceea ce este josnic si trecator, numai
atunci isi inalta fruntea catre cele de sus si-si da zbor sufletului catre
Dumnezeu din Ceruri. Spiritul fiindu-ne liber de pacatele care-l omoara,
nazuieste cu multi sorti de izbanda pe caile luminilor idealurilor dumnezeiesti.
La crestin sufletul e mai de pret decat intreaga lume, caci
el marturiseste cu Sf. Carte: "Ce va folosi omului de va dobandi lumea
toata, dar isi va pierde sufletul sau?" (Mat. XVI 26).
Aceasta traire in spirit e trairea in lumina. E mijlocul de
creare a tuturor valorilor lumii acesteia atat culturale cat si ale
civilizatiei. Crestinul e un om luminat, e un om iubitor si creator de cultura
si civilizatie. Proba o avem ca in fruntea culturii si a civilizatiei omenesti
totdeauna stau popoarele crestine, iar cand este vorba sa se civilizeze si sa
fie luminate popoarele pagane, prin crestinism se face.
Lumina lui Hristos, strabatand intunericul indepartatelor
nopti sufletesti in care dormiteaza paganatatea, a adus viata, cultura,
civilizatie, acolo unde fratii se mancau unii pe altii. Iar acolo unde
necrestinii se folosesc de cultura si stiinta fara constiinta morala a
raspunderilor crestinesti, s-a ajuns la o salbaticie de nedescris: omoara
oameni, distrug toate operele si institutiile de cultura, nimicesc tot ceea ce
inalta acele popoare. Ei bine, pentru tot sufletul echilibrat, nu poate fi o
izbavire a acestor popoare decat tot prin lumina invataturii lui Hristos.
Crestinismul nu distruge, ci el zideste. El nu omoara, ci din contra, calauza
lui e deviza Mantuitorului: "ca mai multa viata sa dea, caci pentru aceea
a venit in lume".
Fratilor, calea, adevarul si viata pentru intreaga omenire
nu e decat in Domnul nostru Iisus Hristos. Lumina si fericirea nu o putem avea
din deplin decat de de la Cel Ce ne-a creat. El ne si poate da intreaga
fericire dupa care suspinam. El ne poate da si lumina stralucirilor, fiind El
Insusi lumina.
Noua nu ne ramane decat sa marturisim, dimpreuna cu
psalmistul, care a zis: "Prin lumina Ta, Doamne, vom vedea lumina".
Iar daca vom fi ispititi sa ne departam de Domnul, sa zicem
si noi ca Sfantul Apostol Petru: "Doamne, la cine sa ne ducem? Cuvintele
vietii vesnice Tu le ai, si noi am crezut si am cunoscut ca Tu esti Hristosul,
Fiul Dumnezeului celui viu" (Ioan VI 68-69).
Si prin Tine ne-a rasarit noua viata si ne-am facut fii ai
invierii noastre, atat in veacul de acum, cat si in cel fara de hotar, pe care
cu nestramutata credinta il asteptam. Amin.
Parintele
Vasile Vasilache
Blestemele actorilor care au jucat rolul lui Iisus. Ce s-a intamplat cu ei dupa terminarea filmarilor
Blestemele actorilor
care au jucat rolul lui Iisus. Au fost trei interpretari emblematice, si anume
ale lui Diogo Morgado, Robert Powell si Jim Cavieze. Pentru fiecare dintre ei a
fost o experienta inedita, unica, care intr-un fel sau altul le-a marcat viata,
fiind impresionati de tot ce au trait pe platourile de filmare.
Actorul britanic Robert Powell spune ca a fost rolul vietii
sale, cum avea sa marturiseasca de multe ori, in anii anteriori. L-a marcat
atat de mult, incat ajunsese sa creada ca este intr-adevar Iisus Hristos.
Mai mult, nu multi stiu ca Robert Powell era un ateu convins
atunci cand a acceptat rolul din filmul Iisus din Nazaret. Productia a fost
realizata la cererea speciala a Papei Paul al VI-lea. Actorul a fost marcat in totalitate
de rolul sau.
Criticii au fost de parere ca blestemul s-ar mai fi
manifestat asupra acestuia si din cauza ca nu a mai avut un rol atat de
insemnat dupa ce a aparut in filmul lui Franco Zeffirelli.
Robert Powell a povestit ca exista o scena din filmul „Iisus
din Nazaret” care inca il bantuie si in prezent. Este vorba despre momentul in
care se afla rastignit pe cruce.
„Eram alaturi de echipa de filmare si de ceilalti actori.
Erau cu totii foarte emotionati si unii dintre ei plangeau, iar eu imi auzeam
vocea ca pe un ecou printre acei munti. Cred ca aceasta scena este cel mai bine
scrisa din istorie”, a marturisit actorul care l-a jucat pe Iisus, potrivit
Telegraph.co.uk.
Actorul Diogo Morgado
a interpretat rolul lui Iisus in „Son of God” („Fiul lui Dumnezeu”) in 2014,
fiind una din cele mai recente productii ce are la baza povestea Mantuitorului.
Insa s-au creat multe controverse dupa ce filmul a fost
lansat, pentru ca multi oamenii erau de parere ca Diogo arata mult prea bine
pentru a interpreta acest rol.
In urma cu ceva timp, actorul a declarat ca inca este
bantuit de anumite scene din film si ca au fost momente in care s-a detasat de
rol, concentrandu-se pe a-si analiza profund viata.
„Pentru scena răstignirii, am trecut prin momente foarte
grele. Am stat ore întregi pe cruce. Am filmat acea scenă în trei zile. A fost
de-a dreptul chinuitor. La un moment dat, în timp ce mă aflam pe cruce, mă
uitam în jurul meu, la toţi oamenii care lucrau, şi, pentru o secundă, mi-am
văzut toată viaţa trecând prin faţa ochilor. E un sentiment foarte puternic
când înţelegi ce rol joci şi ce personaj important reprezinţi. Dacă scopul unui
actor este să spună cea mai frumoasă poveste, atunci niciuna nu este mai
măreaţă decât cea a lui Iisus Hristos. Este cea mai frumoasă poveste de
dragoste, felul în care atinge inimile întregii omeniri, este un privilegiu
pentru un actor să facă un asemenea rol.
A fost o călătorie personală şi spirituală şi m-a atins
profund, într-o manieră pe care încă mă chinui să o înţeleg. Încă mă simt
bulversat, nu am putut să depăşesc acea scenă, încă mă bântuie” a spus actorul,
potrivit Libertatea.
Actorul Jim Caviezel
a jucat in productia „The Passion of the Christ” („Patimile lui Hristos”) in
2004, regizat de Mel Gibson, reusind sa impresioneze pe toata lumea cu felul in
care a interpretat rolul lui Iisus.
Insa a avut parte numai de ghinioane in timpul filmarilor,
multe persoane spunand ca este „blestemul” rolului. Acesta a fost lovit de un
fulger, si-a dislocat umarul si chiar a fost biciut din greseala, din cauza
caruia s-a ales cu o rana destul de serioasa.
In plus, actorul a sustinut ca pe toata perioada filmarilor
a simtit ca este insotit permanent de o prezenta puternica: „Pe toată durata
filmărilor am simţit că o prezenţă puternică mă însoţeşte. Din interiorul meu
venea o rugă. ‘Nu vreau ca oamenii să mă vadă pe mine. Vreau să-l vadă pe
Iisus’. A fost lucrul pe care mi l-am dorit mai mult decât orice, să aibă un
efect asupra oamenilor pentru ca aceştia să ia în cele din urmă decizia: să-L
urmeze sau nu” a spus acesta, potrivit sursei citate.
CANCAN.RO
sâmbătă, 27 aprilie 2019
SĂRBĂTORI PASCALE ÎN LINIȘTE ȘI PACE!
Vă doresc să aveţi
un ”Paşte Fericit!”, alături de cei
dragi.Cu preţuire, Florica Bud
PRAVDA: RUSIA a reușit să intre în CONTACT cu o CIVILIZAȚIE EXTRATERESTRĂ
Pravda.ru susține că jurnaliștii
săi au vorbit, în urmă cu mai multe luni, cu un fost ofițer din Miniserul de Interne, un locotenent-general în rezervă,
doctor și membru al Academiei de Științe
Naturale Alexey Savin.
Acesta a spus că un grup de cercetători a luat contact cu o
altă civilizație în anii ’80.
Vasily Yeremenko, un alt general, care a lucrat în KGB și a supervizat cercetarea sovietică în aviație, a spus că au fost adunate numeroase
dovezi despre obiectele zburătoare neidentificate. Lansatoarele de rachete
aveau instrucțiuni speciale în caz că
detectau OZN-uri.
Potrivit surselor, OZN-urile apăreau de cele mai multe ori
în zonele unde rușii testau echipamente
militare și arme.
”Putem spune că ne-am dat seama cum să atragem OZN-urile la
baza din Vladimirokva. Am crescut foarte mult numărul de zboruri militare. Când
intensitatea activității noastre creștea, apăreau și
obiectele neidentificate”, a spus unul dintre generali.
La început, rușii nu
au putut identifica fenomenul. Credeau că obiectele pot fi de origine japoneză
sau americană.
”Problema OZN-urilor este azi atât de obscură pentru că mulți cercetători nu o iau deloc în serios. Piloții au văzut aceste obiecte, dar refuză să
vorbească public despre asta”, a adăugat Vasily Yeremenko.
Proiectul sovieticilor era să descopere resursele ascunse
ale intelectului uman. Scopul era să găsească un fel în care să activeze
creierul uman pentru realizarea unor sarcini incredibile. Studiile au fost
conduse de Natalya Bekhtereva, un academician specializat în probleme
neurologice.
”În timpul procesului de cercetare s-a ajuns la concluzia că
un om este o un sistem energetic și
informațional care primește informații
din exterior. În acest fel un om poate manifesta abilități paranormale”, a precizat Alexey Savin.
Trei grupuri au participat la proiect: unul format din
cercetători, unul format din militari și
unul din femei. Cel din urmă a făcut cele mai mari progrese.
”Au vrut să intre în contact cu reprezentanții altor civilizații. Au reușit”, a
adăugat acesta, care susține că totul
se făcea cu ajutorul creierului, acesta fiind ”reglat” pe o anumită frecvență, ca un radio. În timpul experimentelor nu
au fost folosite droguri sau hipnoze.
Șase participanți au primit șansa
de a face contact fizic cu extratereștrii,
mai scrie Pravda, în timp ce doi au ajuns chiar pe o navă a acestora. Savin susțin că extratereștrii nu erau prea dornici să împartă informațiile pe care le dețin.
Singurul lucru asupra căruia au căzut de acord oamenii și extratereștrii
a fost despre colaborarea pentru tratarea unor boli.
”Civilizația noastră
este prea tânără pentru ca ei să fie interesați
de un dialog. Noi putem să ne facem rău prin acțiunile
noastre prostești, astfel că ne
păzesc”, a adăugat generalul.
Grupul a fost dezactivat în 1993. Există foarte puține dovezi despre acest proiect în arhivele
Ministerului Apărării.
”De curând, am încercat să repetăm experimentul și am reușit.
Este important să continuăm să vorbim cu extratereștrii mai ales în situația
în care suntem, când condițiile meteo
se schimbă, iar apa de băut este tot mai puțină”,
a mai spus Alexey Savin.
Sorin Breazu, Sursa: EVZ
Întrebările la care nu a răspuns niciodată Klaus Werner Iohannis: De la protocoalele secrete, la revocarea lui Augustin Lazăr sau a Laurei Codruţa Kovesi!
2 aprilie 2018
Solicitare adresată preşedintelui Klaus Iohannis pentru a
avea o poziţie publică cu privire la sesizarea Mediafax legată de posibile
infracţiuni comise prin semnarea şi punerea în aplicare a Protocolului
SRI-Parchetul General, cu următoarele suspiciuni: uzurparea funcţiei, abuzul în
serviciu, compromiterea intereselor justiţiei, delapidare, deturnare de
fonduri.
8 mai 2018 solicitarea către CSAT
O poziţie publică referitoare la acuzaţiile lui Dumitru Iliescu,
fost şef al SPP, care spunea că MONSAT a fost folosit pentru interceptări fără
mandat emis de judecator, în baza hotărârii CSAT din 18 mai 2005.
9 iulie 2018
Solicitare referitoriare la motivul pentru care preşedintele
Klaus Iohannis a decis să-şi delege purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ca să
facă anunţul revocării Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al
DNA.
19 august 2018
Întrebări adresate preşedintelui Klaus Iohannis cu privire
la: plângerea penală depusă de Liviu Pleşoianu care l-a acuzat pe şeful
statului de incitare la ura şi discriminare, despre raportul ministrului de
Interne Carmen Dan legat de protestele din 10 august, reacţie la scrisoarea
premierului Viorica Dăncilă adresată preşedintelui CE Jean Claude Junker şi
prim-vicepreşedintelui CE Frans Timmermans.
2 noiembrie 2018
Solicitare legată de confirmarea vizitei preşedintelui Klaus
Iohannis la Londra, pe 14 noiembrie şi întâlnirea cu premierul britanic Theresa
May.
15 noiembrie 2018
Solicitare adresată preşedintelui Klaus Iohannis pentru a
avea o poziţie publică cu privire la afirmaţiile apărute pe surse occidentale,
citate de presa israeliană, potrivit cărora cancelarul Germaniei, Angela
Merkel, i-a cerut sefului statului să blocheze planul Guvernului de la
Bucureşti de a transfera sediul ambasadei în Israel de la Tel Aviv la
Ierusalim.
2 februarie 2019
Solicitare adresată preşedintelui Klaus Iohannis pentru a
avea o poziţie publică cu privire la afirmaţiile omologului rus, Vladimir
Putin, legate de faptul că SUA încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare
prin instalarea sistemelor balistice
în România.
8 aprilie 2019
Solicitare adresată preşedintelui Klaus Iohannis pentru a
avea o poziţie publică cu privire la revocare procurorului general Augustin
Lazăr, după acuzaţiile legate de refuzul eliberării de la Aiud a disidentului
anticomunist Iulius Filip.
Menţionăm că toate solicitările au fost făcute în baza Legii
544/2001- privind liberul acces la informaţiile de interes public, în contextul
interesului generat de temele menţionate. Potrivit legii, autorităţile şi
instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea
informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult
30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea,
complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării.
MEDIAFAX
Hristos a Înviat!
Cu prilejul
sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitari, dorindu-Vă
aceeași bucurie pe care au avut-o
femeile mironosițe, când L-au văzut pe
Domnul Inviat și pacea pe care El a
dat-o Sfinților Apostoli, venind în
mijlocul lor.
Aflându-ne în aceste momente de sfântă
prăznuire a Învierii din morți a
Mântuitorului, să alegem viața, ci nu
moartea. Să alungăm din noi întunericul păcatelor, înviind la o viață pătrunsă de duhul sfințeniei, bunătății,
credincioșiei și al dragostei față de
semenii noștri.
Fie ca
lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat.
Fie ca
această zi din an să ne aducă fiecăruia
dintre noi puterea jertfei în credință, înțelegere
și mărturisire, dragoste frățească și
mai ales fie ca această zi să ne
deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea
mică a căii spre mântuire.
Hristos a înviat!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Bogdan Tomoiagă: ” Noua Lege a Turismului aduce descentralizarea structurilor publice cu atribuții în turism
Guvernul a adoptat, miercuri, proiectul legii turismului,
printre cele mai importante prevederi ale actului normativ numărându-se
interdicția impusă site-urilor sau
platformelor dedicate închirierii de
spații de cazare de a nu promova anunțurile pentru structuri neînregistrate sau neclasificate, dar și o serie de măsuri de descentralizare,
precum transferul în competența
autorităților locale a clasificării
unităților de cazare, a omologării
pârtiilor și traseelor turistice sau a
autorizării plajelor. Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului pentru
dezbatere și adoptare.
În România există,
astăzi, mult mai mulți turiști decât cei raportați de către Institutul Național
de Statistică
În prezent Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea
și desfășurarea
activității de turism în România, act
normativ în vigoare de peste 20 de ani, modificat succesiv de 13 ori, nu mai
asigură obiectivele enumerate anterior. Adoptarea legii turismului răspunde
obiectivului de consolidare și
unificare a cadrului legal pentru turism, astfel ca acesta să asigure o bună
aplicabilitate și să garanteze
standarde ridicate în furnizarea serviciilor specifice turismului. Acum, pe
lângă faptul că acest act normativ unifică prevederi legale sub aceeași cupolă, actualizează reglementările cu
starea de fapt actuală și susține dinamicitatea acestui domeniu, aduce o
serie de noțiuni noi și extrem de importante.
”Voi începe cu
SIEATR, acest sistem informatic de evidență
a activității de turism din România. În
prezent, reglementările în vigoare privind obligativitatea înregistrării
persoanelor la utilizarea serviciilor turistice de cazare nu reflectă circulația reală a turiștilor în unitățile de
cazare. Trebuie spus, de la început, că acest sistem propus prin noua lege nu
se referă la datele cu caracter personal, ci la colectarea și analiza datelor de identificare a
operatorilor din turism, precum și a
indicatorilor statistici privind activitățile
de turism. Totodată, asigură și
respectă standardele legale de securitate și
confidențialitate pentru protejarea
datelor în vigoare. Sunt absolut convins că, în România, există astăzi mult mai
mulți turiști decât cei raportați
de către Institutul Național de
Statistică și asta pentru că
metodologia de numărare și statistică a
acestora este destul de ineficientă și
învechită. Un exemplu simplu ar fi acela că, România a numărat, în 2018, în jur
de 2,8 milioane de turiști străini, în
condițiile în care la frontieră, unde
numărătoarea se face foarte riguros, a înregistrat peste 12 milioane de
nerezidenți care au intrat pe
teritoriul țării noastre, în anul 2018.
Bulgarii, spre exemplu, raportează, pentru 2018, peste 7 milioane de turiști străini și
au numărat la frontiere în jur de 8 milioane de nerezidenți”, a arătat secretarul de stat în
Ministerul Turismului, Bogdan Tomoiagă.
O altă prevedere
din noua Lege a Turismului stabilește
regulile de înființare a Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD). Aceste entități reprezintă o formulă de parteneriat între
autoritățile publice locale și mediul privat, cu ajutorul căreia cei
implicați vor stabili care sunt
prioritățile de promovare, cum vor fi
cheltuite taxele speciale de promovare instituite de autorități publice locale către hotelieri sau alți operatori economici în turism. Este
important ca, atât mediul privat cât și
autoritățile publice să discute despre
toate mecanismele care pot conduce la atragerea unui număr cât mai mare de turiști. Trebuie precizat faptul că, atât masa de
discuții cât și fondurile necesare dezvoltării imaginii și promovării destinațiilor sunt furnizate și
puse în valoare prin intermediul acestor organizații.
Descentralizarea structurilor publice cu atribuții
în turism este, de asemenea, un lucru nou, iar Ministerul Turismului este prima
entitate guvernamentală care face acest pas.
”Descentralizarea
înseamnă că, în competența consiliilor
județene trec, dinspre minister, atribuțiile de clasificare/ înregistrare a
structurilor de primire turistică și a
operatorilor din turism, emiterea brevetelor de turism, atestarea ghizilor,
omologarea pârtiilor, a traseelor turistice, autorizarea plajelor, avizarea
documentațiilor tehnice pentru
amplasamentul de funcționalitate a
construcțiilor care au în obiectul de
activitate primirea turistică. Rămân
în competența Ministerului Turismului
atestarea de noi stațiuni turistice,
licențierea agențiilor de turism și
acreditarea centrelor de informare turistică. Acesta este un pas important
pentru relaxarea și dinamizarea
dezvoltării investițiilor și a destinațiilor
și datorită faptului că antreprenorii
nu vor avea de bătut drumul capitalei pentru eliberarea de documente, dar și pentru că toate activitățile vor primi un impuls semnificativ în ceea
ce privește timpul mult mai redus de
întocmire a formalităților legale”, a
conchis Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în MT.
PSD
MM
SÂMBĂTA MARE. Toţi creştinii trebuie să facă aceste lucruri pentru spor şi sănătate. De ce nu se doarme în noaptea de Înviere!
Potrivit tradiţiei, aceasta este ultima zi de pregătire a
Paştilor, când se sacrifică mielul iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte
a mâncărurilor tradiţionale şi definitivează curăţenia. Se spune că nu este
bine să dormi în Sâmbătă Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile Domnul
poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele pe care ţi le pui se vor împlini.
De ce nu trebuie sub
nicio formă să dormiţi în această noapte
Ultima zi a Săptămânii Patimilor, cunoscută drept Sâmbata
Mare, este ziua în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a
Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru fiind
chemat din stricăciune a fost mutat spre viaţa veşnică. Sâmbăta cea mare este
deci ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în
iad şi cheamă la înviere întreaga umanitate.
În Sâmbăta Mare, gospodinele fac ultimele pregătiri pentru
masa de Paşti. Vopsesc ouăle, în cazul în care nu au făcut acest lucru în Joia
Mare, pregătesc cozonacii şi pasca, drobul şi friptura de miel. Deretică prin
casă şi pregătesc pentru întreaga familie hainele curate pe care le vor îmbrăca
la slujba de Înviere.
Lumina Învierii
Seara lumea porneşte în linişte spre biserică, pe drum se
vorbeşte în şoaptă, iar la slujba de Înviere toată lumea stă şi ascultă cu mare
evlavie. La miezul nopții, preotul
cheamă credincioșii să ia lumină,
spunând: “veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi
transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în
mână.
După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul
morţilor familiei şi aprind şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să
ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de
Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor.
La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă
în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Aceasta simbolizează Lumina
Învierii Domnului Hristos.
Obiceiuri, tradiţii
şi superstiţii în Sâmbăta Mare
Sâmbăta Mare sau Sâmbăta Paştelui este marcată de superstiţii, tradiţii şi obiceiuri ce
încununează străduinţele creştinilor din timpul Postului Paştelui, marcând
încheierea unui ciclu al morţii şi sacrificiului, şi inaugurând o vreme a
renaşterii, învierii şi a reînvigorării speranţei şi împlinirii întru Dumnezeu.
– În Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor
şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de
Paşti. Se sacrifică mieii.
– Pentru ca toţi membrii familiei să fie sănătoşi în
decursul întregului an, oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se
îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos.
– De Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o
camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.
– Începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de
doliu. În ziua de Învinere se schimbă hainele cu altele noi, albe.
– Se spune că “dacă vrei să ţi se împlinească cele mai
arzătoare dorinţe, nu trebuie să dormi cu niciun chip în noaptea de Sâmbăta
Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile, Domnul nu poate vedea
înlăuntrul fiinţei tale şi nu-ţi poate dărui ce-ţi doreşti.
– Dacă te împiedici în timp ce te îndrepţi către slujba de
Înviere, se spune că vei avea un an greu şi plin de încercări.
– Atunci când se trag clopotele la slujba de Înviere, este
bine să ţii un fier între dinţi, astfel încat să fii ferit de dureri de măsele
întreg anul.
– Ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor,
îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează
cojile grăbesc căsătoria.
– Sâmbătă seara, înainte de slujba de înviere, în special la
ţară, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, ce urmează să fie dus la biserică,
pentru a fi sfinţite de preot. În coş, fiecare gospodină pune un ştergar nou, o
lumânare albă aprinsă, ouă, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină,
o ramură de busuioc, un miel figurină din aluat copt şi vin.
Noaptea de sâmbătă
spre duminică se deschid cerurile
Se spune că sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele
rudelor decedate vin la casa unde au locuit înainte de plecarea în
eternitate.Sursa:RomaniaTV.net
„Udătoriu din Şurdeşti” – ediţia a XXII-a, 29 aprilie 2019
Invitaţi sunt artiştii: Vlăduţa Lupău, Ioan Dordoi, Felix
Gălan, Marinel Petreuş şi Daniel Pop, Iuliana Demian, Duo Regal şi Antonio
Cadar, acompaniaţi de formaţia lui Ovidiu Cosma. De asemenea, la eveniment vor
participa: Ansamblul folcloric Vasile Lucaciu Şişeşti; Grupurile folclorice de
copii din Dumbrăviţa, Copalnic Mănăştur şi Tăuţii Măgherăuş; Ansamblul
folcloric Săcălăşeni.
C.L.
PF Daniel: „Paștele nu este ceva, este Cineva. Hristos este conținutul mistic al sărbătorii”
Preafericirea Sa a pus în balanță masa intimă de Paști
a evreilor cu Cina cea de Taină din Joia Mare. La Cina „de taină” sau
„mistică”, Mântuitorul instituie un Nou legământ cu umanitatea: se aduce pe
Sine jertfă pentru păcatul și păcatele
lumii, „pentru păcatul neascultării protopărinților
Adam și Eva din care derivă toate
păcatele oamenilor – neascultarea de Dumnezeu.
„Hristos Domnul este cel în care Paștele iudaic se împlinește
și se depășește. Este o anumită
asemănare și în același timp o schimbare radicală. Niciun evreu,
niciodată nu și-a putut închipui că
pâinea pe care o binecuvintează devine trupul lui sau vinul din cupa pe care o
binecuvânta la sfârșitul mesei de Paște devine sângele lui. Aceasta este noutatea
radicală”, a spus Patriarhul României.
„Nu se mai serbează pomenirea eliberării poporului evreu din
robia Egiptului, ci se serbează Paștele
cel Nou, eliberarea oamenilor din robia păcatului, a iadului și a morții.
Nu se mai serbează trecerea prin Marea Roșie,
ci trecerea prin jertfa de sânge a lui Hristos. Și
nu se mai invocă venirea lui Mesia pentru că El a venit”, a subliniat Părintele
Patriarh.
„Paștele cel Nou nu
este ceva, este Cineva. Este Hristos Însuși”,
a insistat Patriarhul Daniel, amintind cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Paștele nostru Hristos s-a jertfit pentru noi”.
„Deci Hristos este conținutul
mistic, tainic al Sfintelor Paști”, a
evidențiat Patriarhul României.
Părintele Patriarh a spus că instituirea Sfintei Euharistii
sau Cina cea de Taină arată „iubirea deplină până la sfârșit a lui Hristos”.
„Cina cea de Taină este iubirea smerită și milostivă mai tare decât păcatul, mai tare
decât ura și violența celor care L-au răstignit pe Hristos, mai
tare decât orice putere lumească, este iubirea Lui smerită și în același
timp atotputernică”.
„Această iubire jertfelnică se dăruiește ucenicilor atunci când Hristos îi împărtășește
cu Trupul și Sângele Lui”, a indicat
Patriarhul. De ce face aceasta? „Pentru ca El să devină viața vieții
lor”.
„Deci noi ne împărtășim
cu Ceva, cu Trupul și Sângele Domnului,
dar rămânem în Cineva. În persoana Lui suntem cuprinși și El devine interior
nouă. Nu mai este un vizavi, ci viața
vieții noastre”, a concluzionat
Preafericirea Sa.
Patriarhul României a oficiat joi, 25 aprilie 2019, împreună
cu membrii Sfântului Sinod, Vecernia unită cu Liturghia Sfântului Vasile cel
Mare în cadrul căreia a avut loc sfințirea
Marelui Mir.
În acest context, Preafericirea Sa a vorbit în Catedrala
Patriarhală și despre însemnătatea şi
întrebuinţarea Sfântului şi Marelui Mir „temelia şi izvorul sfinţirii vieţii
Bisericii”.
C.L.
Consilierii județeni au aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al Județului Maramureș pe anul 2019
Cel mai important
proiect adoptat pentru Maramureș și pentru maramureșeni a fost cel privind bugetul de venituri și cheltuieli al județului pe anul 2019, un buget îndrăzneț, un buget care are în vedere continuarea investițiilor începute, dar și demararea unor proiecte noi. Astfel, în 2019, pe lângă faptul
că aproximativ 200 de kilometri de drumuri județene
vor intra în reabilitare, vor fi gândite proiecte pentru reabilitarea altor
aproximativ 200 de kilometri de drum județean.
Totodată, au fost aprobate Ghidurile solicitantului pentru
finanţarea nerambursabilă din bugetul judeţului a programelor, proiectelor şi
acțiunilor în domeniile cultură,
religie, tineret și sport, sumele
aprobate fiind mult mai consistente decât cele din 2018. Mai mulți bani s-au alocat și instituțiilor aflate
în subordinea Consiliului Județean
Maramureș, dar și tuturor celor care au arătat că își doresc să reabiliteze clădirile pe care le au în
administrare.
Președintele Consiliului Județean Maramureș,
Gabriel Zetea a subliniat că, în 2019, fondul de rezervă a fost stabilit la
suma de trei milioane de lei. Din acești
bani, în urma unui parteneriat care se va încheia cu Inspectoratul Școlar Județean
Maramureș se dorește ca, până la începutul anului școlar 2019 – 2020, toate unitățile școlare
din Maramureș să aibă toalete funcționale în clădirile în care se desfășoară cursurile și să fie desființate
grupurile sanitare din curțile școlilor.
Ședința
a început prin votul dat în unanimitate pentru cele două proiecte de hotărâre
care au privit acordarea titlului de Cetăţean de Onoare Înaltpreasfințitului Părinte Iosif Pop, Mitropolitul
Ortodox Român al Europei Occidentale și
Meridionale și Preafericitului Părinte
Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop
Major al Bisericii Române Unite cu Roma,
Greco-Catolică.
Aleșii județeni
au votat pentru aprobarea principalilor indicatori tehnico-economici în cazul a
patru drumuri județene
Aleșii județeni au votat și
pentru utilizarea excedentului anual al bugetului Judeţului Maramureş, rezultat
la încheierea exerciţiului bugetar, pe anul 2018, dar și pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a
sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile comunale, pe
anul 2019. Totodată, s-a aprobat Bugetul de venituri şi cheltuieli la Regia
Autonomă „Aeroportul Internaţional Maramureş”, pe anul 2019. Șeful administrației județene, Gabriel
Zetea a precizat că, Aeroportul primește
cei mai mulți bani pentru investiții, pentru a putea să achiziționeze toată aparatura necesară care să
permită aterizarea oricăror aeronave în Maramureș,
urmând să fie realizat și gardul
perimetral necesar.
S-a aprobat și Programul cultural prioritar al Judeţului
Maramureş, pe anul 2019, semestrul I, dar și
implementarea în parteneriat a proiectelor „Educaţia incluzivă – treaptă spre
viitor: de la școala prietenoasă la
comunitatea deschisă” și „Deschiderea
şi funcţionarea în teritoriu a filialei S.T.C. a Programului de Cooperare
Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020”. Proiectul
„Împreună vom reuşi! - Salvarea copiilor cu risc de abandon şcolar prin educație incluzivă” va fi depus spre finanțare.
În cadrul ședinței
s-au adoptat și principalii indicatori
tehnico-economici pentru obiectivele de investiții
„Reabilitare DJ 188, Vișeul de Jos
(DN18) – Bocicoel - Bogdan Vodă (DJ186)”, „Reabilitare DJ 186, Sector Vadu Izei
– Oncești – Nănești - Bârsana (DJ185)”, „Reabilitare DJ 182B, Sector Baia Mare
(Int. Strada Europa) - Satu Nou de Jos – Cătălina – Săcălășeni – Coaș
(Int. DJ 182C)” și „Reabilitare traseu
de drumuri interjudețene DJ193, Sector
(Ardusat, Int. DJ 108A - limită Județ
Satu Mare) – DJ 108A, Sector (Int. DJ193 - limită Judeţ Sălaj) Tronson DJ 108A,
Sector (limită Județ Sălaj – Int. DJ
108D)”.
Nu în ultimul rând
s-a aprobat Organigrama și Statul de
funcţii la Complexul Astronomic Baia Mare, dar și
proiectul privind reorganizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiționale
Maramureş.
CJMM
Semnificaţiile istorice ale zilei 27 aprilie
395: Împăratul Arcadius s-a căsătorit cu Aelia Eudoxia,
fiica generalului Flavius Bauto. Ea a devenit una dintre cele mai puternice
împărătese romane ale Antichității
târzii.
1521: Bătălia de la Mactan: Exploratorul Ferdinand Magellan
este ucis de băștinașii din Filipine conduși de Lapu-Lapu.
1667: Poetul John Milton, sărac și orb, este nevoit să vândă drepturile de autor pentru poemul
Paradisul pierdut. Suma primită: 10£.
1865: În SUA, nava cu aburi Sultana, purtând 2.300 de
pasageri a explodat și s-a scufundat în
Mississippi omorând 1.700 de oameni.
1883: Papa Leon al XIII-lea înființează Arhidieceza de București.
1909: Sultanul otoman Abdul-Hamid al II-lea este înlăturat
de mișcarea "Junilor Turci" și este succedat de fratele său, Mehmed al
V-lea.
1922: În Valea Jiului are loc o explozie provocată în mina
de cărbune Aurelia, care a dus la decesul a 82 de mineri și rănirea altor 14.
1931: George Enescu a terminat orchestrația operei „Oedip”, creație pe care a dedicat–o Mariei
Rosetti–Tescanu.
1941: Al doilea război mondial: Trupele germane intră în
Atena.
1944: Palatul de la Mogoșoaia
este închiriat Ambasadei Elveției la
București.
1945: Al Doilea Război Mondial: Benito Mussolini este
arestat de partizanii italieni la Dongo, în timp ce încerca să scape deghizat
ca un soldat german.
1992: Este proclamată Republica Federală Iugoslavia, care
cuprinde Serbia și Muntenegru.
1994: Au avut loc primele alegeri multirasiale din Africa de
Sud.
2002: Echipa masculină de seniori a României a devenit
campioană europeană la gimnastică, cu ocazia desfășurării celui de–al 25–lea Campionat European.
2002: Filosoful Andrei Pleşu, fondator și rector al Institutului de studii avansate
New Europe College din București, a
primit premiul „Joseph–Bech" pe anul 2001.
2005: Cel mai mare avion construit vreodată, Airbus A380, a
efectuat primul său zbor de pe aeroportul din Toulouse, Franța.
2014: Ziua celor patru Papi - Papii Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea sunt declarați sfinți
de Papa Francisc în prima canonizare papală din 1954. La ceremonie a participat
și Papa Benedict al XVI-lea.
vineri, 26 aprilie 2019
Gânduri de bine transmise de sărbătorile pascale de la Consiliul Judeţean Maramureş
Sărbătorile Pascale reprezintă un prilej de bucurie și armonie în lumea creștină, momentul în care, uitând de greutățile și
neînțelegerile vieții de zi cu zi, suntem datori să fim mai
buni și mai înțelegători. Celebrând cel mai important
eveniment al anului, sacrificiul lui Iisus Hristos, lumea creștină se raportează la valorile spirituale
fundamentale ale credinței,
cele care ne dau speranţa mântuirii şi vieţii veşnice.
Cu prilejul sărbătoririi jertfei Mântuitorul Nostru să ne întoarcem cu
încredere și speranță spre semenii noștri, cinstind prin obiceiurile noastre tradiționale viața,
munca și unitatea noastră în credința față
de Dumnezeu.
Maramureșenilor
de toate confesiunile le doresc sărbători fericite, în pace, liniște si bunăstare, alături de familiile și membrii comunităților din care fac parte.
Paște fericit și Hristos a Înviat!
Gabriel Valer Zetea
Preşedintele
Consiliului Judeţean Maramureş
Senatorul Severica Covaciu intervine pentru fermieri. Subvenţiile APIA se vor acorda şi în cazul culturilor distruse de mistreţi sau a animalelor ucise de sălbăticiuni
În urma unei propuneri legislative, iniţiate de senatorul
maramureşean Severica Covaciu, fermierii români ar putea beneficia de un mare
ajutor din partea statului. Proiectul prevede ca subvenţiile acordate
agricultorilor prin APIA să fie încasate de aceştia, chiar şi atunci când
culturile sau efectivele de animale le sunt afectate de atacurile animalelor
sălbatice.
„Toată viaţa am făcut agricultură şi ştiu cât de greu se trăieşte
muncind pământul. Roadele nu vin de-a gata, iar de multe ori, un sezon întreg
poate fi compromis de factori ce nu depind de fermieri. În astfel de cazuri,
pierderile agricultorilor se compensează cu subvenţiile primite prin Agenţia de
Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Dar nu întotdeauna. Pentru că legea are
anumite lacune, iar acestea trebuie eliminate, iar fermierii să nu fie nevoiţi
a da banii înapoi statului, deşi culturile ori efectivele de animale le-au fost
grav afectate. Conform modificării legislative propuse de mine, agricultorii
pot beneficia de subvenţiile APIA chiar şi în cazul atacurilor venite din
partea animalelor sălbatice, care le-au distrus culturile sau le-au ucis
efectivele de ovine, bovine etc. Cred că este o modificare ce se impune, pentru
că tot mai dese sunt cazurile de culturi agricole distruse total de porcii
mistreţi ori atacurile urşilor sau lupilor asupra turmelor de oi sau vaci. Sunt
convinsă că şi ceilalţi colegi parlamentari vor vedea lucrurile în felul acesta
şi vor vota propunerea de modificare a legii, care în prezent enumeră cazurile
de forţă majoră în care se acordă subvenţia APIA, când producţia este afectată”,
afirmă senatorul Severica Covaciu.
În forma actuală, legea prevede următoarele situaţii în care
subvenţiile încasate prin APIA nu trebuie returnate statului.
a) decesul beneficiarului;
b) incapacitatea profesională pe termen lung a
beneficiarului;
c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic
exploatația agricolă;
d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă;
e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
f) exproprierea întregii exploatații agricole sau a unei mari părți
a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data
depunerii cererii.
Propunerea de modificare a ordonanţei subvenţiilor aduce
încă un punct:
“g) distrugerea culturilor agricole, silvice şi animalelor
aflate pe exploatațiile agricole de
către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, astfel cum sunt
definite prin Legea 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie
2006, cu modificările și completările
ulterioare.”
În prezent, iniţiativa legislativă este înregistrată la
Senat, urmând a primi avizele de specialitate şi a intra în dezbaterea din
cadrul comisiilor.
MaraMedia
Reţetă de Paşti. Miel umplut
- 1/2 miel (bucatarul meu foloseste o jumatate de miel de la care retine insa pulpa posterioara pentru viitoare fripturi, gratare etc.)
- 3 legaturi de ceapa verde
- 1 legatura mare patrunjel verde
- 1/2 kg ficat de pui
- maruntaiele mielului (inima, ficat, rinichi, plamani)
- 8 oua fierte
- 5 oua crude
- 1/4 paine inmuiata
- sare, piper, boia
- 2 linguri de untura
- aprox. 500 ml vin alb
Metoda:
- se curata mielul si se sterge usor cu o carpa umezita cu
apa, interior- exterior, curatindu-se de tot sangele;
- se desprinde cu mana pielea de coaste si de pulpa
superioara facandu-de cat mai mult loc pt umplutura, fara a se rupe pielea; nu
se foloseste cutitul pentru a nu se taia carnea de pe sira spinarii sau a se
strapunge pielea;
- se sareaza partile de carne, coastele si gatul; se lasa
pana este gata de umplut;
- maruntaiele mielului impreuna cu ficatul de pui si
aproximativ 200 gr grasime cruda ce se curata de pe miel se pun la fiert in apa
cu sare si se lasa aprox. 2 ore la foc mic; e nevoie de apa cat sa acopere bine
continutul cratitei; in cazul in care mielul nu are grasimea necesara pt fiert
aceasta va fi compensata cu 2 linguri de untura de porc; daca nu aveti nici
untura se adauga ulei de floarea soarelui - 50 ml;
- dupa ce au fiert se lasa la racit si se toaca (in masina
de tocat) adaugandu-se si miezul de paine inmuiat si stors;
- se fierb 8 oua timp de 10 minute, apoi se curata si se
taie cubulete;
- se toaca partea verde a cepelor (cozile) - cat mai marunt,
impreuna cu patrunjelul; se amesteca apoi cu organele tocate si se adauga cele 5 oua crude care vor lega
compozitia; se adauga dupa gust numai sare
si piper; toate acestea se framanta bine dar in acelasi timp cu finete pentru
ca albusurile de ou sa ramana cubulete;
- se trece la umplerea mielului indesandu-se bine umplutura
astfel incat sa incapa toata, dupa care se coase mielul (puteti folosi ata de
cusut de culoare neagra (sa se vada mai usor) - cu firul in 4);
- se aseaza mielul in tava, se presara cu boia si se unge
mielul cu ulei/untura astfel incat boiaua sa adere la piele si mielul sa aiba o
culoare caramizie; se aseaza peste miel praporul (in cazul in care n-ati uitat
sa-l cereti macelarului); in locurile unde nu a ajuns praporul se aseaza felii
foarte subtiri se slanina afumata care trebuie sa acopere aceste locuri; se
poate lasa asa, intr-un loc rece, cel
mult 4 ore inainte de a fi pus in cuptor;
- se incinge cuptorul pe mediu;
- in momentul in care se pune mielul la cuptor se toarna in
tava o cana de apa, 2 linguri de ulei si 2 cani de vin alb; se coace
aproximativ o ora, dupa care se da focul mic si se mai lasa cam 45 de minute;
apoi, din 15 in 15 minute, mielul se
stropeste cu zeama din tava, cu o lingura; daca cuptorul nu coace uniform este
indicat sa rotiti tava;
- timpul coacere total : aprox. 3 ore; mielul este facut in
momentul in care carnea din pulpe are la suprafata culoarea caramiziu inchis si
oasele incep sa se desprinda din sira spinarii; nu se inteapa deloc mielul
pentru ca altfel iese umplutura.
Atentie, spune bucatarul : este o mancare destul de dificil
de facut! Se mananca rece - calda este mult prea grasa si abia cand se raceste
se scurge grasimea - cu o felie de paine buna si cu hrean.
Poftă bună!
A.A.D.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)