Ceva din mine mi s-a rupt.
A fost atunci întaia dată
Când am dorit să te sărut.
Eram copil neastâmpărat, timid dar şi urât,
Erai Luceafăr dintre stele,
Şi poate te-am iubit, nu ca oricine şi oricând,
Ci ca în Paradis.
Îmi pare rău că nu pricepi,
A pieptului meu coarde,
Că ceea ce eşti pentru mine,
Nicicând şi unde, nu v-a doarme.
Că totul s-a născut din veci,
Şi-n veci o să mai fie,
Dar ce a fost între noi doi,
V-a mai putea să-nvie?
Nu-ţi cer nimic şi nici nu vreau,
Să-mi dai ce n-aş pricepe,
Dar tot ce fac pentru noi doi
Puteau-ar fi înţelese?
Vasile Mureşan (Oarţa de Sus)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu