IRES - Analize de percepţie a unor riscuri de securitate şi respectarea unor drepturi cetăţeneşti

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a derulat un studiu care a vizat percepțiile publice cu privire la anumite riscuri de securitate, dar și pe cele legate de respectarea drepturilor cetățenești în România. Studiul relevă faptul că aproximativ un sfert dintre respondenți nu se simt liberi. Lipsa libertății este asociată de către respondenți, în principal cu factori care țin de dimensiunea nivelului de trai, dar și cu nerespectarea unor drepturi și libertăți fundamentale sau cu deficiențe la nivelul funcționării unor instituții ale statului. Principalul factor care determină percepția lipsei de libertate este legat de nivelul de trai scăzut (15%), al doilea în această ierarhie plasându-se ascultarea telefoanelor (9%). Respondenții au fost chestionați cu privire la următoarele drepturi fundamentale:
•Libertate personală
•Dreptul la vot
•Libera exprimare
•Accesul la informații publice
•Dreptul la un nivel de trai recent
•Dreptul la tratament egal în fața justiției
•Dreptul la libera circulație
Dintre acestea, dreptul la liberă circulație este identificat de către 91% dintre respondenți ca fiindu-le respectat, în România. Dreptul de vot se plasează pe locul 2, cu 85% dintre respondenți care consideră că acest drept este respectat în România, iar dreptul la libera exprimare este considerat respectat de către 81% dintre cei chestionați. 78% dintre respondenți sunt de părere că este respectat dreptul de acces la informațiile de interes public. Doar 57% dintre participanții la studiu sunt de acord că dreptul la tratament egal în fața justiției se respectă în România și numai 52% sunt de părere că în România este respectat dreptul la un nivel de trai decent.
Viitorul copiilor, criminalitatea și infracțiunile și prețurile sunt cele mai mari temeri ale respondenților.
84% dintre respondenți au cele mai mari temeri legate de viitorul copiilor lor, 83% indică criminalitatea și infracțiunile, iar 79% prețurile. Pe următoarele poziții se clasează teama de boală (74%), teama de tulburări sociale (69%), teama de un atac terorist (53%), teama de șomaj (51%), teama de un război în zonă (46%).
14% dintre respondenți declară că se simt urmăriți, principalele instituții indicate drept responsabile de urmărirea lor sunt SRI (37%) și Poliția (29%), iar 3% susțin că se simt urmăriți de detectivi particulari.
59% dintre respondenți se declară de acord cu informațiile apărute în presă legate de implicarea serviciilor secrete în competiția electorală.
Teodor Meleșcanu, directorul Serviciului de Informații Externe, cumulează 63% dintre respondenți care spun că au o părere bună și foarte bună despre el. 45% dintre participanții la studiu au o părere bună și foarte bună despre George Maior, directorul Serviciului Român de Informații,  iar 35% despre Gabriel Berca, ministrul Administrației și Internelor.
Directorii SIE și SRI sunt printre responsabilii identificați de respondenți ca făcând abuz de putere în mult mai mică măsură decât responsabilii locali.
Primarii sunt indicați de respondenți ca făcând abuz de putere de 53% dintre respondenți, președinții Consiliului Județean de către 47% dintre respondenți, șefii Poliției locale de către 44% dintre participanții la studiu. Prim Ministrul este cel care înregistrează cea mai mare scădere, în intervalul decembrie 2010-martie 2012, a proporției respondenților care consideră că acesta ar face abuz de putere.
Participanții la studiu sunt de părere că Președintele este cel care deține puterea reală în România (46% - procent în scădere cu 8 puncte față de decembrie 2010). Pe locul secund, respondenții indică oamenii de afaceri (14%), iar pe poziția a treia sunt plasați baronii locali (10%). Aceștia sunt urmați de serviciile secrete care cumulează 8%. Premierul și patronii trusturilor de presă sunt indicați fiecare de 4% dintre respondenți.
Mai multe detalii gasiti in raportul de cercetare atasat.