Inerția votului aparențial
Pretutindeni în lumea democratică și mai puțin
democratică, votul este eminamente cantitativ și eminamente aparențial. Atâta
de cantitativ, încât calitatea a devenit mână moartă în ecuația jocurilor
pentru putere, și atâta de aparențial, încât spusa lui Mark Twain („Dacă prin
vot s-ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”) este mai
actuală ca oricând.
Cel
puțin la noi, în România postdecembristă, unde da, lucrurile s-au schimbat în
comparație cu agresivitatea făcăturilor bolșevice, dar din rău în mai rău,
astfel că în numai un sfert de veac țara a ajuns mai vrednică de plâns ca după
al doilea război mondial: Nu atât prin statutul de neocolonie și sistematicul
jaf la care este supusă de spurcata tovărășie dintre tâlharii interni și
externi (economia pe butuci, pădurile rase, datoria națională de peste 100
miliarde euro, toți și toate – oameni, pământ, ape – grav îmbolnăviți pentru o
lungă perioadă de timp etc.), ci mai ales prin apatia cultivată cu satanică știință
în inimile și mințile românilor, încât mulți dintre ei, prioritar din noua
generație, prea puțin se sinchisesc de românism, limba română, istorie și tradiții.
Căci
principiul lor călăuzitor nu doar că-i unul în întregime material (bani, vilă
fățoasă, mașină bengoasă), ci-i și de-un devastator egoism. Ceva în genul
următor: „Mă doare-n cot de țară și compatrioți! Ce, altora le pasă de mine? Țara
mea este acolo unde mie și familiei mele ne este bine”...
Când
tot mai mulți alegători români privesc țara și viitorul strict dintr-un unghi
practic-utilitar, ceea ce înseamnă că se simt foarte deranjați de corupția
generalizată, dar nu-i deranjează câtuși de puțin să-i voteze pe corupți, asta
demonstrează cât se poate de limpede că din cele două categorii de valori ale
lui Jean Piaget (valori de finalitate și de randament), ei se autoamăgesc că
măcar de data asta aleșii vor da randament și în folosul comunității, nu numai
în folosul personal și de gașcă.
Iată
adevăratul motiv pentru care unii români mai speră și, scrâșnind din dinți, se
duc din nou la vot: „Cine știe, își zic aceștia, poate că noii aleși nu vor
fura ca cei de dinainte, ci se vor strădui să lase ceva în urma lor”...
Sigur,
nu atâta cât promit în campania electorală, deși la urma urmei asta-i fișa
postului pentru primar și consilieri. Adică, ori de la bun început să fie
retribuiți proporțional cu concretizarea promisiunilor făcute în campania
electorală, ori – acolo unde s-a optat pentru leafa/indemnizația integrală
- din chiar al doilea an de mandat să
fie sancționați cu rețineri din leafă, respectiv din indemnizații, pentru
neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Cu
certitudine că atunci n-ai mai vedea ditamai oferte electorale cu câte 30 de
obiective, asta deoarece catindații
s-ar gândi de mai multe ori la posibilitățile de înfăptuire (în primul rând la
bani) pentru a scrie o singură dată logic, credibil și...corect din punct de
vedere gramatical.
N.B.Știți de ce China capitalisto-bolșevică
merge ca pe roate? Pentru că până acuma a lichidat prin împușcare circa 10.000
de funcționari corupți!
Români,
neuitând de ceea ce am suferit până în prezent și privind cu îndreptățită
neîncredere la cei care se pregătesc să continue opera de crucificare a
României, ce-ar fi să-i punem și noi la zid pe faliții noștri prin
neprezentarea în masă la votul din 5 iunie?!...
Sighetu
Marmației,
1 iunie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu