Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi pe 29
iunie, dupa o perioadă de post, care variază ca durată, în funcţie de data
Sfintelor Paşti. Anul acesta, postul a durat două zile.
Sfântul Apostol Petru
- fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei,
s-a născut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul
il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este
chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior
dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a
fi rastignit. Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor
si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica
Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.
Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea,
Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru
a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel
era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost
elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva
crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului
Stefan. Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il
mustra: "Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste
botezul de la Anania ,
episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii
misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost
decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.
Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel au
fost in temnita pentru ca L-au marturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au
devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania . Ei sunt ocrotitori ai
celor lipsiti de libertate si din cauza faptului ca cei ajunsi in penitenciare
sunt persoane care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru
S-a lepadat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.
Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Petru şi Pavel
În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este
cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare
şi începutul secerişului.
Sânpetru este un
personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri
îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ
fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind
preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.
Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor
decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune
tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte
animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina , care se topeşte
în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.
– Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
– În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură
merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de
căderea grindinei.
–
Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile
care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe
călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
– Pentru sporul casei şi pentru
sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică
pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande
se împart oamenilor săraci.
– Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la
miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual,
pistruii nu se mai înmulţesc.
Ce nu ai voie să faci
pe 29 iunie
– Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi
alunele vor fi viermănoase.
– Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea
lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca
aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
– Se spune ca cine se scoala de dimineata, in fiecare zi de
post, ca sa vada rasaritul Constelatiei
Closca , va avea tot
anul parte de bine si i se vor implini toate dorintele.
– Tot traditia spune ca, pe durata postului, femeile nu au
voie sa lucreze in casa pentru ca e vremea cand trec ielele si stramba trupul
femeii pe care o gaseste lucrand.
– Tot acum, in zilele de post ale Sampetrului, exista
obiceiul ca, la tara , mamele sa lege la gatul
fetelor usturoi sau pelin ori sa le puna aceste plante pe talpi, ca atunci cand
trec frumoasele, adica ielele, sa nu zapaceasca mintile copilelor.
Troparul Sfintilor
Apostoli Petru si Pavel
Cei ce sunteti intre apostoli mai intai pe scaun sezatori si
lumii invatatori, Stapanului tuturor rugati-va, pace lumii sa daruiasca si
sufletelor noastre mare mila.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu