Mai sunt agenți și securiști,
Poetul...tot poet rămâne
Și scrie-n versuri
că exiști
În țara doinelor
române.
E august, soare și
iubesc,
Desfid sperjurul și
trădarea,
Iar celor care ne bârfesc
Le vărs în suflete...uitarea.
Sunt încă turnători și
zoaie,
Cozi de topor...nerealiste,
Ce se ridică din gunoaie
În țara cântecelor
triste.
Este eclipsă...de mândrie,
Cinstea se vinde pe un leu
Și-i pune flori la
pălărie,
Justiției...un
derbedeu.
Dispar pădurile, stupoare
Și-i criză mare de
tutun,
Urcăm în ultima salvare,
Însă șoferu-i cam
nebun!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu