Știți, cetățeni, Klaus Iohannis a scris și
publicat, în patru ani și jumătate, trei cărți. Bine vândute, dacă ne
gândim că prima lui carte s-a tipărit într-un milion de exemplare numai în
China… Concluzia logică: el e un scriitor grozav („masa are patru picioare;
câinele are patru picioare; deci, masa e un câine”… și, evident, potrivit aceluiași
exercițiu
de logică, scriitorii au două picioare; Klaus are două picioare; deci Klaus e
scriitor.)
Dar să vedeți acum
întâmplare: într-un interviu televizat pentru TURNUL SFATULUI TV, în primăvara
anului 2015, poetul Radu Vancu (vă spun eu mai pe urmă unde ați mai auzit de el) s-a lansat cu grație în câteva comentarii care au făcut
deliciul publicului, dar l-au bosumflat rău pe proaspătul scriitor, Klaus. Iată:
„Am răsfoit-o (cartea «PAS CU PAS» n.n.) și am constatat, mi-a fost și confirmată această constatare a mea de
către doamna Carmen Mușat, directoarea
Observatorului Cultural, că nu sunt lucruri noi, e de fapt un montaj din
interviuri mai vechi, nu e o carte scrisă dintr-un jet. E montată în redacția Observatorului Cultural de către doamna
Carmen Mușat, alături de alți admiratori ai domnului Klaus Iohannis (…).
Nu e miza ei să aibă o valoare literară. Miza ei e să aibă un vehicul pentru niște idei politice care au prins. Deci și-a făcut treaba. „PRIMUL PAS” (ce-a de-a
doua carte a lui Klaus, n.n.)… nu am nicio idee. M-ar mira să fie tot un montaj
de interviuri, pentru că nu cred că a dat atâtea interviuri, încât să poată să
scoată o altă carte”
Aoleu! Păi cum așa
ceva? Și cum e posibilă o exprimare
atât de crudă din partea unui coleg de breaslă, ca să spun așa, scriitor și
el? Sunteți îndurerați? Ei, lasʹ că vă trece, că și lui Radu Vancu convingerile din interviu
i-au trecut rapid … așa că la scurt
timp după curajosul interviu ofensator la adresa geniului literar prezidențial, poetul, eseistul și traducătorul, conferențiar al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, revine asupra propriilor ziceri și își
pune cu meșteșug niște cenuși în cap, de-ai putea crede că a erupt
Vezuviul, în direct și la o oră de
vârf, taman în site-ul CONTRIBUTORS.ro, unde publică, pe 15 aprilie 2015, o …
ACTUALIZARE :
„În ce privește
PATERNITATEA CĂRȚII lui Klaus Iohannis,
NU AM NEGAT-O NICIODATĂ. Se poate verifica în interviul cu pricina, de la
minutul 18:30 încolo, că am spus ceva cu totul banal: anume că această carte e
montată din niște interviuri anterioare
ale lui. Ceea ce e o practică, firește,
curentă. Și nu e nimic blamabil în ea.
Paternitatea cărții n-a fost pusă, așadar, nicicând în discuție. Am avut o discuție cu doamna Carmen Mușat
în seara aceasta, pentru a clarifica lucrurile; am reconstituit discuția din acea seară. AM ÎNȚELES EU GREȘIT:
domnia-sa îmi spusese doar că se uitase pe manuscris și că reținuse din el
anumite fragmente care au apărut în Observator cultural. A fost așadar strict o consultare privată, în care
redacția Observatorului nu a fost
implicată”.
Ei, sună altfel… deci, el nu a negat niciodată
„paternitatea” asupra operei literare… Înțelegem
că Werner Klaus a muncit el însuși,
ordonând cu sârguință oile negre pe
câmpul alb al monitorului. Poate vă întrebați
dacă i-a folosit la ceva poetului Radu Vancu această piruetă grațioasă încheiată cu un mic pupat pe augusta
fesă prezidențială?… Știu și
eu? Trăim în România și totul e
posibil…
Pe 11 decembrie 2017 se năștea,
fără cine știe ce travaliu, pagina de
FACEBBOK cu titlul VĂ VEDEM DIN SIBIU … având o singură idee în cap: „…să belim
ochii în geamurile PESEDEULUI, o jumătate de oră pe zi” . Pentru ce fac unii
cetățeni acest lucru perfect stupid?
Pentru că așa s-a gândit ideologul mișcării, Radu Vancu. Ei, și de când a început el să se gândească la
binele public, i s-au întâmplat o puzderie de lucruri bune: editura lui
Liiceanu Gabriel, „Humanitas”, a observat strădania lui Radu de partea binelui…
și Cărtărescu Mircea a observat… și Mihai Șora…
și SOCIETATEA TIMIȘOARA, care l-a premiat în același an în care a premiat și DNA-ul vieții
noastre…și Tismăneanu Volodea, care îl
consideră „…figura marcantă a rezistenței
civice”. Așa că, între timp, poetul a
început să vadă beneficiile angajării civice, atunci când ești de partea bună a istoriei…
V-am amintit, așadar,
cine e Radu Vancu… Și, mai fac o dată
apel la memoria dumneavoastră: l-ați
mai văzut undeva, și anume la
Cotroceni, la „consultările” președintelui
cu „societatea civilă” (după cum știți, pentru Klaus, societate civilă e tot ceea
ce este împotriva PESEDEULUI, și atât).
Semn că președintele i-a iertat
rătăcirea… în aceste condiții sunt
convinsă că Radu Vancu a reevaluat și
el talentul de scriitor al președintelui
și nu se va mai hazarda să spună despre
vreo altă operă a acestuia: „Nu e miza ei să aibă o valoare literară…”
Căci, colegii lui, scriitorii, îl iubesc pe președinte! Și
cum să nu-l iubești când dânsul e un
consumator avid de cultură, așa cum a
mărturisit la BOOKFEST în 2014?
“Voi fi un președinte
foarte apropiat de acest domeniu, nu doar pentru ca am fost primarul Capitalei
Culturale Europene (Sibiu, n.n.), ci pentru ca sunt un CITITOR AVID si UN MARE
IUBITOR DE CULTURĂ. Cultura NE SALVEAZĂ”.
Și l-o fi salvat,
vreodată, pe marele „iubitor”… da’ mai mult și
mai mult eu zic că l-au salvat serviciile …
Autor: Luminița
Arhire
Sursa: Luminița
Arhire Facebook
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu