Presa a preluat copios IMAGINEA procesului verbal publicat de Radu Herjeu, dar, evident, nu și postarea acestuia care ironizează „artimetica” precară și haosul din mintea celui care a completat documentul și nu face nici o referire la fraudă. Și nici n-ar avea cum…Radu Herjeu scrie așa, pe 13 iunie 2019, odată cu publicarea insolitului Proces-verbal:
„La oameni noi, aritmetică nouă, nu?
Au intrat în secția asta din Bruxelles 1673 de români care au ștampilat 5341 de buletine de vot pentru alegerile europarlamentare! Baconschi, urmașii tăi îți fac cinste!”
Căci cel care a completat documentul bruxellez, în mod vădit, nu a înțeles nimic din oile negre înșirate pe câmpul alb al formularului standard… De aceea la numărul de buletine neîntrebuințate și anulate , apare de fapt numărul BULETINELOR UTILIZATE PLUS NUMĂRUL DE BULETINE ANULATE, dar cu o diferență de 3 buletine, conform „artimeticii” bravului „completator”. Apoi dânsul scade, cu veselie, din numărul total de buletine ( 7 000 ) numărul de buletine completate și valide și în loc să treacă la rubrica de NEUTILIZATE cifra de 5 324 de buletine, o trece la rubrica de voturi valid exprimate. Așa ceva…
Pe 14 iunie 2019, același Radu Herjeu publică și centralizatorul voturilor de la Bruxelles. În dreptul secției 32, rue Gabrielle 107, 1180 Uccle, Bruxelles, numărul de voturi valid exprimate este de 1 529 ( adică 1673 voturi exprimate minus 17 buletine anulate plus corecția de 3 voturi) … deci cei care au întocmit Centralizatorul au sesizat tâmpeniile din Procesul-verbal și le-au corectat. Ei, hai, e o diferență de 3 voturi… dar sună altfel decât o diferență de 3 668 de voturi!
Prostia nu e fraudă… e doar prostie, zic…
De altfel, eu nici nu cred în FRAUDA MASIVĂ… cred însă în mica ciupeală care poate băga, cu lingura de pantofi, UDMR-ul și PRO ROMÂNIA în Parlamentul european. Nu este foarte greu să salți peste linia de trecere a examenului o loază care era un pic sub linie. E însă, cred, IMPOSIBIL să aduci PESEDEUL de la 46% în 2016 la 22,5% în 2019!
Dezastrul pentru PSD, de altfel, era sesizabil chiar din secția de votare în care cu maturitate mi-am exercitat eu acest drept fundamental. Votez, din 1990, la toate exercițiile electorale la aproximativ aceeași oră. Cozi nu am pomenit decât de două ori: pe 20 mai 1990–alegeri parlamentare și prezidențiale și 26 mai 2019 -alegeri europarlamentare și referendum pentru ignoranți și naivi. Ceva aglomerație a fost și la referendumul de demitere a lui Băsescu Traian. Cum coada la vot era mare și mulți alegători în fața mea, am avut prilejul să ascult cum, după scanarea cărților de identitate, se transmitea, cu glas tunător, către comisie și dorința votantului de a lua sau nu buletine și pentru referendumul „amurgului gândirii”… cred că au fost doar doi înaintea mea care nu au dorit să răspundă la întrebările lui Klaus pe care Klaus însuși a fost incapabil să le țină minte. În rest, toată lumea și-a dat cu părerea …
Poate că teoria mea nu va plăcea multora. Pentru că totdeauna s-a spus că electoratul are dreptate, orice ar alege.
Dar eu îmi amintesc cum au fost scoși oamenii în stradă în ianuarie 2017 … îmi amintesc bine cine-a lovit cu amnarul până a ieșit „scânteia” : Oana Bîzgan-Gayral și Cosette Chichirău ( de la USR, bineînțeles) filmându-se în timp ce protestează în fața Guvernului împotriva proaspetei Ordonanțe 13… și câțiva aparent gură-cască, venind în jurul ei și întrebând, teatral, despre ce este vorba… apoi urlând la rândul lor la trecători să se alăture protestului. Aranjamentul se vedea din avion, dar „montajul” a prins. De ce anume a prins? Pentru că nimeni nu a fost dispus să citească textul Ordonanței. Au fost nenumărate filmări în stradă din acea perioadă- făcute de televiziuni „atașate cauzei” sau dimpotrivă. Nu-mi amintesc măcar o singură analiză critică a textului incriminat, ci numai lozinci… ușor de spus, care nu aveau nevoie de implicarea rațiunii… grosiere, goale de conținut, dar sunând din coadă… Și a mers. La fel e și cu scoaterea votanților din casă, atunci când trebuie.
Aceasta a fost „evoluția electoratului român” pe parcursul a 30 de ani– de la „gândirea critică” la „lozinca gata mestecată”. De aceea acestor alegători de tip nou, plini de frustrări de tot felul (cei bogați -că de ce sunt alții mai bogați decât ei și cei sărăci că de ce nu au și ei cât cei bogați care sunt, la rândul lor, stresați că alții au averi și mai și) nu trebuie să li se livreze programe, ci propoziții simple și mobilizatoare .
Într-o zi, un băiat venit din Suedia a găsit chintesența pentru toate pancartele duse după protestele din ianuarie-februarie 2017 la Muzeul Satului ca dovadă a „inteligenței irepresibile” a societății civile, potrivit ideilor crețe ale lui Pavel Sușară. Băiatul din Suedia a scris pe plăcuța de înmatriculare a autoturismului său „M**E PSD”. Text simplu, clar, ușor de reținut și de scandat de corul protestatarilor cu nemulțumiri de tot felul, slogan adoptat de președintele Klaus ca „opinie politică” și preamărit într-un text de o lungime scandaloasă de către însuși Liiceanu Gabriel, cluul intelectualității românești.
De aceea eu cred că în România, de acum încolo, doar cu exprimări inteligente, calde și atotcuprinzătoare ca M**E PSD se vor mai câștiga alegeri.
Autor: Luminița Arhire
Sursa: Luminița Arhire Facebook
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu