miercuri, 4 noiembrie 2020

Praguri electorale autoimpuse


 Istoria recentă a PNL include câteva episoade ciudate. Valeriu Stoica a făcut un pas în spate oferindu-i pe tavă funcţia de preşedinte al PNL lui Theodor Stolojan. Patru ani mai târziu, în 2004, Stolojan făcea un gest uluitor, retrăgându-se din cursa prezidenţială în favoarea lui Traian Băsescu. Peste ani, în 2014, un alt preşedinte, Crin Antonescu îşi lua angajamentul de a se retrage din fruntea PNL dacă va obţine la alegeri sub 25%. S-a ţinut de cuvânt şi astfel în fruntea partidului a ajuns Klaus Iohannis (foto).

Nu trebuie uitat nici gestul altui fost lider PNL, Călin Popescu Tăriceanu, care într-un moment de răscruce, a trădat partidul trecând cu o mică oaste în tabăra adversarului natural, PSD.

Mişcări neaşteptate, gesturi de curtoazie, trădări, promisiuni onorate plătite cu funcţia, alianţe surprinzătoare, divorţuri în momente cruciale, căderi şi reveniri spectaculoase. Aceasta este istoria PNL din ultimii 20 de ani. Acest partid intră în campania electorală cu gândul de a câştiga alegerile parlamentare. Dar nu oricum. Ca altădată Crin Antonescu, şi Ludovic Orban îşi va lua angajamentul de a demisiona dacă PNL nu trece de 30%?

Pragurile fixate înainte de alegeri sunt şi nu sunt recomandabile. Dacă un partid nu acţionează ca un tot unitar nu este partid, ci un cenaclu, o asociaţie non profit. Cum nu există o regulă generală, fiecare partid face ce vrea.

USR nu şi-a sancţionat liderul când partidul a obţinut la prezidenţiale doar jumătate din voturile obţinute la euroalegeri. Un preşedinte este obligat să demisioneze în urma unor alegeri când în linia a doua s-a format un centru de putere. Este cazul PNL? Ludovic Orban nu pare un lider fără autoritate în partid. De ce şi-ar lua o promisiune care nu depinde de el?

 Mai degrabă un centru secundar de putere s-a format la USR-PLUS. Indecizia de a intra sau nu la guvernare, selecţia de sus în jos a candidaţilor pentru parlament, conducerea bicefală Barna-Cioloş sunt elemente care nu avantajează această alianţă.

Evident, o astfel de situaţie nu este de natură să recomande desemnarea unui prim-ministru din rândul unei asemenea formaţiuni politice.

Marcel Ciolacu nu pune în discuţie fixarea unui prag pentru partid.

Aşadar, nu se pune nici problema unei demisii din partea lui. Amintindu-şi că, totuşi, este un partid mare, PSD ţinteşte guvernarea.

În ce mod? Pentru a-şi mobiliza electoratul a fost lansată ideea formării unui viitor guvern în care  PSD să participe la guvernare alături de PNL.

Asta se numeşte strategie bine gândită electoral. În felul acesta Marcel Ciolacu contracarează afirmaţiile preşedintelui Iohannis că nu va nominaliza niciodată un premier de la PSD.

Autoimpunerea unui prag este aproape o sinucidere politică. Pentru că rezultatele depind de electorat, de întregul partid, nu de lider.

Electoratul nu a fost atât de puţin cunoscut ca în această perioadă. Pandemia, nesiguranţa zilei de mâine, imposibilitatea de a lua legătura în mod nemijlocit cu alegătorii, obligă partidele să caute noi modalităţi de a sensibiliza populaţia.

Toate partidele caută să transmită către populaţie mesaje care să o afecteze emoţional. Pentru că emoţiile se convertesc în voturi. Ce emoţii poate produce angajamentul unui politician că dacă partidul lui nu va obţine cel puţin 30% din voturi îşi va da demisia?

O astfel de promisiune presupune o admiraţie colectivă uriaşă faţă de el. În condiţiile actuale gradul de popularitate şi încredere în şeful unui guvern care este obligat să impună tot felul de restricţii nu are cum să fie foarte ridicat.

Este o perioadă în care populaţiei i se cere mai mult decât i se oferă.

Măşti pe feţe, carantine, şcoli şi unităţi economice închise, teama de ziua de mâine, şomaj, neîncredere în sistemul sanitar.

Pe ce să te bazezi când îţi propui să obţii un anumit scor la alegerile parlamentare? Doar pe promisiunea că eşti capabil să scoţi ţara la liman.

Ce dovezi poţi prezenta că eşti în stare să te ţii de cuvânt?  Greu de spus. Aceste dovezi vor începe să fie prezentate exact peste trei zile, odată cu intrarea oficială în campania electorală.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu