ORAȚIE MARIȚA GRIGOR – CHIUZBAIA - MARAMUREȘ

 

Colecția orația de nuntă – creație populară

                   

- O, cenuntă, ce alai,

A fost acum 50 de ai,                  

Doamne, ce nuntă frumoasă, 

Cu un mire, cu o mireasă. 

Mire, era Aurel, 

Tinerel și frumușel, 

Iar mireasa frumușea,

Ana – din Groape venea. (GroapeleChiuzbăii), 

La biserica din sat, 

Popa de i-o cununat.

Cu t'emători și t'emătoare,

A fost nuntă mândră tare.

Soacra mare, Marișca, 

Doamne voioasă era.

Socri   mici cu veselie, 

Vasalie, Nastasie. 

 

- Cuscri s-o-nțeles tare, 

Ca să facă nuntă mare, 

Colo-n Groape, la pământ, 

C-așa o fost rânduit.

Muzica o răsunat, 

Multă lume-o adunat.

Socăcița sprintenea, 

Era tocmai mama mea, 

Mătușa mirelui, Vilma.

Nuntașii s-o simțit bine, 

Cântau, jucau, spuneau glume.

Dacă nunta s-o gătat, 

Au fost de laudă-n sat. 

 

- Anuca, nevastă nouă, 

Aurel, harnic bărbat, 

Dumnezeu bun și-ndurat, 

Cu cinci pruncii-a  înzestrat.

Mai întâi cu Livia, 

Micuța și frumușea

Și frumoasă și isteață

Și tare descurcăreață, 

Distractivă și de viață, 

Cu amândoi seamănă tare 

Frumoasă ca și o floare.

 

- Apoi a venit pe lume, 

Vasile Bele – cel cu renume,

Precum toată lumea știe,

Azi, lucră la Jandarmerie, 

Talentat, fecior din sat, 

Mândru, harnic și-aranjat, 

El în veac nu a uitat, 

Locul de unde-o plecat, 

Frumușelul nostru sat, 

El, prin scris l-o cinstit tare, 

Că-i harnic și minte are. 

 

- Apoi, Crina mândră fată, 

Părul ea-l tunde și-l gată, 

De vopsit și de-aranjat, 

Faină meseri-o luat, 

Crina noastră cea frumoasă, 

Meseria nu și-o lasă, 

Că-i una tare bănoasă.

Apoi după încă un an sau doi, 

A venit Gabi la noi

Să nu credeți că fac glume, 

A venit Gabi pe lume, 

Două fete, doi feciori, 

Frumoși ca și niște flori, 

Ce familie frumoasă,

Cu două fete ș idoi feciori la casă! 

 

- Cu Livia, Vasi, Crina și Gabriel, 

Voios  era Aurel, 

Familia și-o lăuda

Și de grijă le purta, 

Doamne multe mai lucra, 

Împreună cu Ana.

Ce familia frumoasă, 

Perechi de oameni la casă.

Lumea-n sat îi lăuda, 

Pe părinți i-aprecia, 

Ce copii și ce părinți

Și frumoși dar și cuminți.

- Și-apoi Dumnezeu le-a dat

Și pe Ghiță, fain băiat, 

Azi, încă neînsurat.

Așa frumoasă căsnicie, 

La toată lumea să fie! 

Să trăiască împreună, 

Ani frumoși cu voie bună.

Anii au trecut în zbor, 

Unul greu, altul ușor, 

Zilele fost-o și grele, 

Multe, puține din ele, 

Dumnezeu le-o dat putere, 

În viață să reușească, 

Bine pruncii să și-i crească. 

 

- Anii au trecut de-a rândul, 

Unul c-altul ca și gândul.

Pruncii creșteau mari, frumoși, 

Ipeni, harnici, sănătoși, 

Însă cu bună-nvățare, 

Satului n-au dat uitare, 

Asta pentru fiecare.

Eu am fost mult încercată, 

Prin spitale internată, 

De pruncii lui  Ana și Aurel vizitată.

Doamne, bine i-o-nvățat, 

Să fie de cinste-n sat, 

Să nu uite niciodat, 

Locul de unde-au plecat.

Ori de care-am povesti, 

 

- Satul ei și-l vor cinsti. 

Fiecare cum a ști.

Încă o vorbă aș mai spune, 

Despre Ana, lucruri bune, 

Că multe-o mai tras ea în lume.

Cu pruncii, cu-al ei bărbat, 

Că o fost și blăstămat, 

Dar și mult tare o lucrat.

Pentru casă, pentru prunci, 

Că așa era pe-atunci.

Pruncii le seamănă bine 

Și-s de cinste toți în lume.

Astăzi ei sunt așezați, 

Toți cu școli și învățați.

 

- Livia, Vasile, Crina, 

Le-o plăcut mult tare cartea, 

Și la Ghiță ori Gabriel, 

Unul c-altul frumușel, 

Le-o plăcut cartea, munca,

Ei știu multe a lucra.

Părinții mult s-o trudit

Și nimic nu le-o lipsit.

Iată-i astăzi pe  miritei, 

Nici tineri, dar frumușei, 

Poate un pic îmbătrâniți, 

Dar încă nu gârboviți, 

De copii înconjurați, 

Astăzi feciorii, bărbați, 

Fetele mândre, frumoasă, 

Toți trag cu dragoste la casă,  

Doamne, ce familie frumoasă, 

Doamne, ce familie norocoasă. 

 

- Nu cred om să nu îi știe, 

Câtu-s toți de omenie.

Harnici tare și învățați, 

Feciorii ca niște brazi.

Sunt tare descurcăreți, 

Două fete, trei băieți. 

Eu, închei acest poem, 

Cu Anuca și Aurel, 

Le doresc mulți ani cu bine, 

Sănătate, fericire, 

Sănătate și mult spor, 

La fii fiilor lor. 

 

- După astea zic eu tare, 

Să fac mirilor o strigare, 

Că încă-s bună de gură

Și-oi fa mirilor o strigătură: 

Tu mireasă cum te duci, 

Cu opt boi și patru junci

Și te duci în altu sat, 

Mamă, tată ai lăsat.

Ai lăsat stratul de flori, 

Joc cu fete și feciori

Și pe-ai tăi dragi frățiori

Și drăguțul băutor, 

Satul cu pruni ș arini, 

Pe-ai tăi buni și dragi vecini. 

Mirilor să ne trăiți, 

Întru mulți ani fericiți! 

Doamne ajută tuturor                                                                                                         

Și vouă miroilor.

 

 

Poet popular Marița Grigor – 6 mai 2014. 

Orația este scrisă drept dedicație pentru Aurel și Ana Bele din satul Chiuzbaia (Maramureș), cu ocazia sărbătoririi celor 50 de ani de căsnicie.