La mulţi ani binecuvântaţi poetului Vasile MORAR!

 

Îngerul alb

 

Ce mai vrea îngerul alb, ce mai vrea

îmi stă la căpătâi fără să zică nimic

măcar de-ar pregăti cele trebuincioase

ori să cureţe hamurile cailor de la dric

 

Preoţii vin cu cărţile sfinte în braţe

din care o  să citească şi o să cânte

viaţa mortului cu atâta jale încât

vor plânge în hohote trei sfinte

 

Îngerul are o sticlă de vodkă şi trage

şi poc, poc, tot rupe surcele

când începe prohodul începe şi el

să râdă în hohote şi să cânte manele

 

Sub pielea ei fosforescentă

 

Nu legaţi cuvintele în lanţuri

pentru vina de-a nu fi spus adevărul

priviţi femeia mutată-n oglindă

cum sfioasă îşi piaptănă părul

 

Ce se ascunde sub pielea ei fosforescentă

pe care o sărutaţi cu bot de lup

acolo în adânc ce se ascunde

ce catedrală-i stă clădită-n trup

 

Sau poate-i o prăpastie prin care

cădeţi voi  cei ce condamnaţi cuvântul

şi îl legaţi în lanţuri şi-l loviţi

când luna scrie cu argint mormântul

 

Al cui este cuvântul pus în lanţuri

a cui e gura care l-a rostit

a cui este oglinda-n care iarăşi

femeia stă cu părul despletit

 

 Semnătura pe carte

 

Multe descoper eu în cartea ta

craniul unei femei care m-a părăsit

şi palmele alteia mângâindu-mă

şi lama otrăvită de cuţit

 

Pe care abia o smulg dintre omoplaţii

bărbatului cu care m-a înşelat

şi scăriţele de argint şi cărâmbii

cizmelor altui bărbat

 

Cu care a fugit lăsându-mă

s-o aştept în faţa altarului

era prin două mii şi ceva

în anul şarpelui de foc sau a măgarului

 

Nu mai ştiu precis,a trecut mult de atunci

timpul e cheltuit până la miez

multe aş mai putea afla despre mine

dar nu-mi mai pierd vremea , semnez

 

Cuvintele poemului

 

Să vezi cum cuvintele poemului tău

iau forma păsărilor ce întind zbor

unele atingând biserici şi turnuri

altele stând într-un picior

 

Si poemul să se scrie în continuare

ca un jerseu de copil sub andrele

şi stoluri,stoluri păsările

ridicate din versurile poemelor mele

 

Si pe când poemul este încheiat

să vezi colile albe ca varul

şi păsările cum învăluie zarea

şi cântecul acoperind calendarul