Decembrie 1989 - Dezvăluiri în premieră

 

În premieră absolută, în ediţia specială a TVR 1 Decembrie Roşu: Dezvăluiri în premieră din „Dosarul Revoluţiei” – episodul Revoluţie sau lovitură de stat? din 22 decembrie 2022, realizatorul Mihai Rădulescu şi invitaţii săi ne-au adus noi dezvăluiri relevante, unele inedite, pentru confirmarea adevărurilor ascunse şi devoalarea secretelor murdare ale autorilor loviturii de stat din decembrie 1989.

Invitații menționați au fost: general de justiţie – magistrat Cătălin Ranco Piţu, procuror șef al Secției Parchetelor Militare de pe lângă ÎCCJ, istoricul Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european şi jurnaliştii de televiziune Cornel Mihalache şi Răzvan Butaru, poate cei mai dedicaţi şi obiectivi investigatori ai evenimentelor din Decembrie 1989.

În sinteză, noile informaţii, a căror valoare probatorie apare indubitabilă, privesc mai multe stări de fapt, dintre care menţionăm:

Ion Iliescu a convocat generalii Armatei, agenţi ai GRU, la un consiliu de taină unde Brucan a iterat că Armata este unicul suport al noii puterii, dar și că Armata a reprimat sângeros revolta populaţiei şi, pe cale de consecinţă, trebuie să apară cu imaginea nepătată. Ion Iliescu a preluat imediat ideea şi adresându-se generalilor vinovaţi de represiune, în calitatea sa de nou comandant suprem, a decis: Trebuie să luăm petele de pe voi şi să le punem pe terorişti (videograma 1.11.15) ;
Colonelul Filip Teodorescu a fost numit de directorul Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, cenzor al serialului „Revoluţia Română în direct“ realizat de Virgil Tatomir şi Mihai Tatulici (videogramele 1.08.41 – 1.10.38);
Petre Roman a afirmat în 2007, cu prilejul unui turneu în opt state vest-europene, şi a scris în 2018 (în volumul memorialistic „Despre pasiune în vremuri de libertate“): Cel puţin o parte a ziselor acţiuni teroriste au fost, în realitate, diversiuni puse în mişcare de conducători ai Armatei confruntaţi cu acuzaţii dure pentru participarea Armatei la represiunea sângeroase a revoltei populare. Apoi, în anul 2022, din fotoliul de director general al Institutului Revoluţiei Române, a susținut o cu totul altă teză: A tras Securitatea (videograma 22);
Solicitarea sprijinului militar sovietic este dovedită de comunicate explicite cât se poate de clare şi repetat transmise de către Televiziunea Română şi Radio România (videograma 1.06.56)
Din videogramele mai sus enumerate, o vom prezenta, în transcriere, pe cea care reprezintă o ştire în premieră absolută, privind rolul de consilier – cenzor exercitat de colonelul Filip Teodorescu asupra serialului de televiziune „Revoluţia Română în direct“.

Răzvan Butaru: – Serviciile v-au bântuit încă din 1990, de la Revoluţia Română în direct…

Mihai Tatulici: – Da, aşa se întâmplă atunci când joci cărţi mari.

R.B. : – Aţi spus undeva în carte că în momentul în care aţi dezvăluit că Armata a tras, un anume Serviciu şi-a făcut datoria de a…

M.T. : – Nu un anume Serviciu, vă spun S.R.I-ul, proaspăt înfiinţatul S.R.I. După incidentul cu Gelu Voican Voiculescu şi primirea de către noi a celor care ne păzeau, conducerea Televiziunii a luat o decizie, că nu suntem responsabili de secretul de stat şi legislaţie şi trebuie să primim un consilier. Am primit o halucinantă sugestie cum să mă întâlnesc cu el: Vă veţi vedea la noapte la ora două în Piaţa Romană! Eu reprezentam o instituţie, Televiziunea publică, dar ăla ce instituţie o reprezenta la ora două noaptea în Piaţa Romană?!

Era vorba de domnul Filip Teodorescu, care tocmai ieşise din încălecătura de la Timişoara, din arest, puşcărie, ce dracu’ a fost. Era, în ghilimele, consilierul directorului Serviciului Român de Informaţii. Ne-am întâlnit noaptea, am vorbit, am stabilit că facem aşa….În sensul că îl sunăm şi-i spunem: Episodul e gata, joi veniţi să-l vizionaţi, dacă aveţi observaţii să avem timp să le operăm. Şi totul a mers bine, până când domnul consilier…

R.B. – Cenzor…

M.T. – …cenzor a început să fie nemulţumit de atitudinea noastră… Adică, am început să umblăm pe la Armată, să cerem de la Ministerul Apărării tot felul de chestii, să vedem imagini…

Quod erat demonstrandum! Consilierul-cenzor a intervenit la momentul în care Virgil Tatomir şi Mihai Tatulici erau pe cale de a deveni contravenienţi ai directivei comandantului suprem, Ion Iliescu, privind transferarea responsabilităţii Armatei pentru represiunea sângeroasă a revoltei populaţiei asupra teroriştilor, adică a Securităţii. În complinire, în emisiunea TVR 1 la care ne referim, domnul general de justiţie – magistrat Cătălin Ranco Piţu, procurorul şef al Secţiei Parchetelor Militare, a venit cu precizarea că sunt documentate consecinţele discursului lui Ion Iliescu prin care a acuzat furibund acele forţe bezmetice ale Securităţii, care, nu-i aşa, trăgeau din toate poziţiile. Acest discurs, mai precizează domnul general-magistrat, a fost dublat, dacă nu triplat, prin retransmitere de către televiziune, radio şi presa scrisă.

Pe seama scoaterii lui Filip Teodorescu din Penitenciarul de strada Popa Şapcă nr. 7 din Timişoara, menţionat de prin anul 1514 în „Analele Regatului Ungariei”, circula, zic unii, o legendă urbană, cum că Virgil Măgureanu i-a oferit libertatea şi absolvirea de acuzaţii dacă va omite orice fel de referire la prezenţa forţelor speciale sovietice în Timişoara.

Ca martor al unei convorbiri telefonice din 18 decembrie, dintre Filip Teodorescu şi Iulian Vlad, cu referire la evenimentele din ziua anterioară, cel din urmă l-a admonestat sever pe Filip Teodorescu pentru faptul de a nu fi executat integral ordinul interzicerii accesului în Timişoara a autoturismelor Lada cu turişti sovietici. Autoturisme noi, cu numere de înmatriculare în serie şi ocupanţi tineri, care au pătruns în oraş pe Calea Buziaşului. Poartă de intrare pentru care generalul Nuţă, adjunct al ministrului de Interne, şeful Inspectoratului General al Miliţiei, nu a destinat efectivele necesare, motivând că nu mai dispune de personal. Dar nici Filip Teodorescu nu a făcut vreo diligenţă pentru o altă soluţie.

Eram dispus să depun mărturie în instanţă, despre acest episod, de natură a atesta că prezenţa forţelor speciale sovietice era o realitate. O realitate, de care, însă, aveam să-mi dau seama, instanţa nu era în mod real interesată, iar Filip Teodorescu mi-a pus în acoladă roşie paragraful din însemnările pregătite pentru proces, adnotându-l: Nu este cazul. Mi-a fost evident de ce nu era cazul, având în vedere cine şi cum preluase puterea, dar primisem şi un avertisment expres pe care generalul Militaru mi l-a făcut personal în dimineaţa zilei de 4 ianuarie 1990, în sensul că dacă voi mişca în front ori voi contraveni referinţelor pozitive pe care le are despre mine de la vecinul său, locotenent-colonel Gheorghe Stan, fost locţiitor al generalului Emil Macri, şeful Direcţiei a II-a Contrainformaţii Economice: „Dacă vreau te pot împuşca“.

Când am fost audiat ca martor în Dosarul decembrie 1989 de către echipa de procurori militari, din care făcea parte şi actualul şef al Secţiei Parchetelor Militare, mi s-a învederat că cercetarea exclude conexiunile externe. Mi-am spus, în sinea mea, că Parchetul va face, din nou, corvoada inutilă a lui Sisif.

Jurnalistul Răzvan Butaru spunea că adevărul mult clamat se află consemnat în volumul imens al documentelor generate de evenimentele din decembrie 1989, inclusiv – şi mai cu seamă – în presa timpului, completăm şi noi. O remarcă notabilă, făcută de un cunoscător. Dar, adăugăm, relevarea adevărului din muntele de steril necesită, pe lângă eforturile căutătorului gramului de aur din tonele de zăcăminte, abordări obiective, non partizane, eliberate de prejudecăţi, clivaje de logică şi inteligenţă, de gândire obstructivă, chiar rea-voinţă şi alte asemenea non criterii de investigare generate de sindromul Hodor.

Autor: Aurel I. Rogojan

Sursa: cotidianul.ro