În locul Pieței Revoluției din Baia Mare era cândva un deal, un cimitir...

 

În locul Pieței Revoluției din Baia Mare era un deal, cândva cimitir și a fost donat orașului pentru amenajarea unei piețe.

Fostul Centrul Nou din Baia Mare, Piața Revoluției, Platoul cum îl numesc băimărenii, amintește de zona de defilare în regimul comunist, de manifestările Toamna Băimăreană, de orășelul copiilor de după Revoluție, de terasa restaurantului de lângă fântâna arteziană. Azi ne leagă de acestă zonă Expo Flora și târgul de produse tradiționale din fiecare sfârșit de săptămână, în rest nu tare poposim pe aici, e lipsită de umbră și lipsită de interes, deși aici a fost proiectat un parc.

În locul Platoului inițial a fost un deal, cândva cimitir reformat, ultima persoană înmormântată aici a fost în anul 1720.

Terenul, la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX se afla în proprietatea familiei Szendy. După decesul lui Szendy Antal în 9 ianuarie 1901, familia acestuia a donat terenul orașului în vederea amenajării unei piețe.

Szendy Antal a fost farmacist, consilier local, membru al autorității legislative a Comitatului Satu Mare, președintele Băncii de Economie și Acțiuni, a fost o persoană din fruntea orașului, prieten al cauzelor drepte și a săracilor, după cum este caracterizat în ziarul local din acea vreme, Nagybánya és vidéke.

În anul 1909, pe 26 septembrie primarul orașului anunță cu bucurie decizia moștenitorilor lui Szendy Antal că nu au de gând să vândă valorosul teren, ci vor să facă cadou orașului pentru veșnicie cu condiția să se amenajeze o piață cu numele Szendy Antal.

Hotărârea Consiliului Local pentru amenajarea Pieții Szendy vine în ianuarie 1910, după Hotărârea Ministrului de Interne de a primi terenul donat pentru amenajarea unei piețe. Consilierul Stoll Béla a propus să se numească Piața Szendy, iar într-una dintre clădiri să fie ridicată o placă memorială.

În luna septembrie 1910 s-au început lucrările de nivelare a terenului, acesta fiind un deal.

Încă din 1910 s-a pus în discuție construirea Liceului Maghiar de Stat (Colegiul Național Gheorghe Șincai) în Piața Szendy, între strada Kossuth (strada Gheorghe Șincai de azi) și strada Gellért (strada 22 Decembrie), până la urmă s-a construit pe actualul loc de pe strada Gheorghe Șincai.

Între timp în Piața Szendy s-a început și construcția Liceului Minier.

Amenajarea propriu zisă a Pieții Szendy și realizarea unui parc a fost începută în 1943 după proiectul lui Ormos Imre în urma căruia ar fi căpătat o formă trapezoidală cu o compoziție rotundă în fața Liceului Minier.

 În planul lui Ormos, piața este încadrată cu arțari sferici, gard viu, gazon și flori. Elementele de încadrare liniare sunt întrerupte de o compoziție punctiformă așezată în axul intrării principale a clădirii școlii, în centrul căruia este un cerc ușor scufundat cu trandafiri de polyantha dispuse în cerc cu flori de aramă între ele, iar în centrul cercului s-ar fi arborat steagul țării.

Planificarea urbană a regimului comunist a remodelat complect piața, aveau nevoie un nou centru, aveau nevoie de o piață pentru adunările populare organizate, pentru defilări. Prin anii ’80 s-a mutat și centrul nou în zona Parcului Mara.

După Revoluția din 1989 Platoul și-a cam pierdut din interesul municipalității, într-o vreme mai erau amplasate niște leagăne, dar în timp au dispărut și ele, nici terasa restaurantului nu mai avea acel farmec de odinioară,  în timp s-a transformat în spații comerciale și nu demult s-a mutat o bancă.

Piața Revoluției s-a degradat, dar dacă scopul pentru care a fost amenajat de către comuniști nu mai există, oare nu ar fi mai bine, dacă s-ar revenii la utilitatea pe care au gândit-o înaintașii noștri împreună cu familia care a donat acest teren orașului?

Bibliografie: Colecția ziarului Nagybánya és vidéke,  Lucrarea de doctorat al lui Henning Anna Imola,  Universitatea Szent István din Gödöllő, 2018.

Sursa: MaraMedia