de Gheorghe Pârja
De o bună vreme încoace, pe adresa cotidianului
nostru, primesc revista de spiritualitate și cultură românească „Lumină lină”
(Gracious Light) din New York. Știam de existența ei de la prietenii mei,
scriitorii botoșăneni. Mai ales de la poetul Gellu Dorian. Deoarece fondatorul
acestei lumini de simțire românească din metropola americană, preotul Theodor
Damian, este născut în Botoșani. Cu un spectaculos traseu al devenirii
teologice și culturale. Prin aceste pârghii prietenești știa și Dumnealui de
mine. Așa că în toamna anului 2009 am fost invitat la Mănăstirea Bârsana la un
Simpozion Național dedicat Anului omagial al Sfântului Vasile cel Mare și al
Sfinților Capadocieni. Unde invitat de onoare și moderator al întâlnirii a fost
părintele profesor universitar Theodor Damian, din New York, teolog de mare
prestigiu și elevată expresie liturgică, poet de excepție, hermeneut al
sacrului în diferite ipostaze. De aceste calități m-am convins la acel
simpozion.
Am avut la îndemână o după-amiază să ne cunoaștem.
Și cunoscuți am rămas până la rangul de prieteni. Acolo, în umbra mănăstirii,
am aflat că la New York a fondat Institutul Românesc de Teologie și
Spiritualitate Ortodoxă, cu parohia Sfinții Petru și Pavel și Cenaclul Mihai
Eminescu. Acolo, în anul 1996, înființează revista bilingvă LUMINĂ LINĂ. La
Bârsana nu credeam că voi ajunge chiar în parohia preotului și teologului
Theodor Damian, din New York, în redacția revistei de care vorbesc. Acolo, în
cadrul Cenaclului „Mihai Eminescu”, am lansat cartea mea „Ochii Basarabiei” și
am prezentat revista de cultură „Nord Literar”. Revistă în care teologul și
poetul Theodor Damian a fost găzduit cu interviuri, texte și poeme. Colaborarea
funcționează foarte bine în continuare.
Pe acest fond de sentimente, cu regula ceasului,
primim la redacția ziarului nostru celebra publicație românească din America.
Fiecare număr este un prilej de bucurie culturală, de informare a stării de
spirit care s-a închegat în jurul revistei. În paginile ei descoperim
semnăturile scriitorilor români care trăiesc în America, dar și ale multor
autori din România. Numărul primit recent (octombrie-decembrie 2022) are peste
200 de pagini cu o tematică diversă și extrem de atractivă. Lesne de înțeles că
nu voi face trecerea în revistă a sumarului complet. Dar voi aminti câteva
articole care mi se par ilustrative pentru profilul revistei. Editorialul este
semnat de directorul revistei, profesorul și teologul Theodor Damian, și se
referă la Nașterea Domnului. Apoi un univers tematic ispititor, dar cu abordare
profundă, dă notă distinctă publicației. Am desprins eseurile despre
academicianul Alexandru Surdu și eterna întrebare despre Ființă, ori noi
aspecte mistice în Miorița.
Despre cărți în agora scriu Theodor Codreanu,
Mihaela Albu (redactor șef), Magda Ursache, Florentin Popescu, Tudor Nedelcea,
Zenovie Cârlugea, Theodor Damian. Aspecte ale istoriei literare sunt relevate
de Dan Anghelescu, Constantin Miu, Anca Sîrghie și Valentin Coșereanu. Viorel
Cîmpean scrie despre Aurel Munteanu, protopopul martir al Huedinului. O serie
de reportaje consemnează despre literatura și arta la New York. Am decupat semnătura
lui Nicole Smith, cândva profesoară în Baia Mare. Fiind comentată cartea Elenei
Mitru, „Portrete românești de peste Ocean,” am întâlnit alte două prezențe
băimărene. Este vorba despre scriitorii Virginia Paraschiv și dr. Mihai Ganea,
cu două portrete succinte dar convingătoare.
După cum spuneam, am avut șansa să trec pragul
așezământului teologic și cultural din New York, dimpreună cu doamna Viorica.
Acolo ne-am întâlnit cu o parte dintre românii care fac parte din această
minunată oază de spiritualitate. Pentru mine a fost un moment de emoție
sporită, deoarece l-am reîntâlnit, după multă vreme, pe M.N. Rusu, criticul și
istoricul literar din perioada studenției mele bucureștene. Care m-a apropiat
de revista „Amfiteatru.” După bunul obicei al prietenilor, anul trecut, prin
luna august, Theodor Damian, dimpreună cu doamna Claudia, soția sa, și fiul
Andrei, au făcut un popas în Baia Mare, întâlnindu-ne cu ei pe o terasă a
orașului. Revista consemnează momentul printr-un text și o fotografie.
Revista este distribuită în 23 de țări din lume.
Pentru mine „Lumină Lină” este o dovadă vie că spiritul românesc rodește mănos
când are un vizionar și un truditor întru credință și cultură precum teologul
și poetul Theodor Damian, sprijinit de familie și cercul de colaboratori. Deși
departe, dar ce mai înseamnă departe în ziua de astăzi?, energia spirituală a
lui Theodor Damian se simte și în spațiul Maramureșului. Lumină lină luminând…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu