Acest text ar fi trebuit să fie exclusiv despre atracţia românilor, conform sondajelor recent făcute, pentru comunism şi pentru Ceauşescu. Va fi şi despre asta, cât că avem de plătit o poliţă înainte. Campania noastră împotriva abuzului Poştei Române a avut ecou, mai puţin între politicieni. Au reacţionat pozitiv şi public senatorul Ţâgârlaş şi preşedintele C.J. Gabriel Zetea. Sincer, ne aşteptam să fi reacţionat toţi cei care s-au regăsit în paginile ziarului, peste ani, fie în texte scrise de noi fie în altele publicitare, plătite de dânşii. N-a fost aşa, drept pentru care gestul celor doi e de salutat. Însă brusc, se trezesc politrucii şi băgătorii de seamă. Şi dă-i cu CD-ul cu „comuniştii dela Graiul”.
Printre ei, un analist de canapea, întreţinut de
nevasta ultraharnică, un minipolitician de sat, ce trece în alt partid la
fiecare rundă de alegeri, ca să-şi asigure un loc de muncă la Stat la care dă
săptămânal. Ca acasă. Virtuoşii Planetei! Cât despre „comuniştii de la Graiul”,
dacă aţi avea bun-simţ să vă documentaţi, aţi constata faptul că echipa e atât
de întinerită, încât media de vârstă la ziar acum e mai mică decât vârsta Dvs,
a băgătorilor de seamă. Unul dintre cei mai în etate e subsemnatul, de 53 de
ani, care spre marea Dvs dezamăgire şi spre încântarea lui, nici n-a apucat să
fie membru de partid comunist, decât utecist, şi aia fără să semneze undeva.
Aşa că, ne pare rău, dar sunteţi habarnişti. Dar e vorba aici de capra vecinului,
de strugurii acri şi de alte cele, pur româneşti, nu de altceva. Nu de
comunism. Şi apropo, echipa de azi e în stare să scoată mâine un ziar în
engleză şi poimâine unul în germană, dacă-şi pune mintea, de comunişti ce
suntem. În rusă nu, nu ştie nimeni… Dar da, mai sunt ca Dvs alţii, tot
„virtuoşi”, primarul de sector bucureştean Robert Negoiţă desfiinţează
chioşcurile de ziare din sectorul său, pentru că „nu e nevoie de presa scrisă”.
Aşa e… dacă nu ştii să citeşti sau ultima carte citită a fost „Amintiri din
copilărie”.
Şi-acum să trecem la treburi serioase. Unii români
demonstrează în stradă, din când în când, că vor „Turul doi înapoi”. Alţii se
declară iubitori de Comunism şi-l regretă pe Nicolae Ceauşescu, cel ce ne-a
ţinut în beznă şi-n foame. Culmea, printre cei de mai sus sunt foarte mulţi din
cei 3,1 milioane de români care trăiesc în ţări europene. Sunt 16,28% români
plecaţi oficial, la care se adaugă alţii neoficial şi alţii ce pleacă pentru
2-3 luni anual, la diferite munci. Printre ei, şocant, sunt mulţi dintre cei ce
regretă comunismul. La fel de şocant e că mai sunt şi tineri care regretă un
Comunism pe care nu l-au trăit, au auzit doar poveşti la gura sobei. Păi dacă
vreţi, vi-l amintim puţin, cât de cât, prin ochii unui adolescent pe-atunci.
Da’ să vă facem programul unei zile obişnuite din viaţa românului anilor 70-80?
Dimineaţă, trezirea la 5. Nu că trebuie, cât că ai de ieşit, în papuci de casă,
până în faţa Alimentării, să-ţi laşi plasa cu sticle de lapte şi un borcan de
smântână la o coadă imaginară, din plase, pentru la ora 7-8 când vine maşina cu
lapte. Pleci apoi, la muncă sau la şcoală, revii şi te grăbeşti să faci ce ai
de făcut „pe lumină” pentru că în clipa în care se întunecă, se ia pe loc
curentul, pentru o oră-două. Partidul face economie, dar nu cât să pierzi la Tv
Telejurnalul. Program la televizor de 2-3 ore, pe un singur post disponibil,
cât să vezi unde şi ce vizitează Măreţul Conducător şi ce indicaţii ne mai dă,
de asemenea când urmează viitorul Congres unde va fi reales cu câte voturi vrea
el. De nu înveţi pe lumină naturală, înveţi la lumânare. Vestea bună e că la
radio, de-l ţii în anume poziţie, poţi prinde „Vocea Americii” şi „Europa
Liberă”. Nu te interesează prea mult politica, dar auzi altfel de luări de poziţii,
dar tu, adolescent fiind, eşti mai interesat să auzi câte o emisiune muzicală,
ca să afli „la cald” de existenţa unor Roxette, Bon Jovi, Ozzy Osbourne chiar
sau Iron Maiden. Ziua nu se încheie fără să mai dai o tură pe la Alimentară,
s-a dat alarma, au adus picioare de pui sau acei minusculi pui batjocoriţi prin
Baia Mare ca fiind „fraţii Petreuş”, la fel cum ţuica de prună din magazin era
„ochii lui Dobrin”. Galantarele erau goale, ici-colo un borcan cu castraveţi,
de luai făină de malai luai cu forţa şi peşte uscat sau alte cele ce nu
treceau. În Aprozarul pe care îl regretă unii era marfă de calitate modestă, ce
azi n-ar fi ajuns pe rafturi, cartofi murdari, lebeniţă trecută. Poate era mai
sănătoasă, nu ştim. În fine, mai ai câteva ore din zi să te vezi cu prietenii.
Vă fluieraţi, nu daţi apeluri, mesaje, buzzuri. Ieşiţi, jucaţi o miuţă şi cam
gata ziua. Apropo, se lucra şi sâmbăta, chiar dacă era teoretic zi scurtă. Şi
curgea viaţa, fără să se întâmple nimic, oamenii erau nemulţumiţi, dar tăceau de
teama Securităţii, temători pentru orice, postul de la muncă sau poziţia de
utecist. Te puteai uita la Tv sâmbătă la Teleenciclopedia, narată de Florian
Pitiş. Te mai puteai uita la câte un meci de fotbal, câştigat invariabil de
Steaua, cea dinainte de Becali. Apropo, istoria era flagrant falsificată,
filmele româneşti patriotice la fel. Sergiu Nicolaescu era regizor, actor
principal, domnitor, el şuta, centra, lovea cu capul de parcă juca la Steaua.
Aşa se face că acum „55,8% dintre români consideră că, luând în calcul toate
lucrurile din perioada comunistă, aceasta a însemnat un lucru bun pentru
România, în timp ce 34,5% dintre ei consideră că în comunism s-au întâmplat mai
multe lucruri rele, potrivit unui sondaj INSCOP. Procentul reiese din studiul „Percepția
populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei”. Datele pentru studiu
au fost culese în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1.500 de respondenți, cu o
eroare de +/-2.5%. Percepția favorabilă față de comunism crește semnificativ în
rândul celor de peste 60 de ani (67%) și al persoanelor cu studii primare
(72%)”. În schimb, tinerii între 18 și 29 de ani rămân mai sceptici, dar totuşi
45% dintre aceștia privesc comunismul ca pe o perioadă pozitivă. Şi nu, în
continuare tot nu ştim limba rusă, aici, la Graiul.
Autor:
Ruja Alexandru
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu