de Gheorghe Pârja
Imediat după deschiderea granițelor, am plecat să
cunosc oameni și realități din teritoriile cu spirit românesc, care au fost
vânturate de istorie. Prima călătorie am făcut-o peste Tisa, în Maramureșul
mușcat, despre care auzisem multe, dar nu l-am cunoscut la fața locului. Am
descoperit o lume extrem de asemănătoare cu Maramureșul din stânga Tisei. În
casa mătușii Viorica, dirijoarea corului din Slatina, m-am simțit ca într-o
casă din Săpânța. Apoi am plecat spre Basarabia, teritoriu românesc cucerit, în
1940, de sovietici, unde am întâlnit o fibră românească cutezătoare. De la
Grigore Vieru, la Nicolae Dabija, ori Mihai Cimpoi, care au apărat cu dârzenie
Limba Română și alte rânduieli românești. Toate acestea le-am scris în cartea:
„Ochii Basarabiei.”
Dar locurile românești înstrăinate, care m-au fascinat,
au fost cele din Bucovina de Nord, cu orașul Cernăuți, care are hrisov de
întemeiere din vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Recent, însemnele lui au
fost izgonite din Centrul orașului. O sensibilitate în plus o datorez și
pașilor poetului național Mihai Eminescu, legat de Cernăuți prin studii făcute
aici, sub veghea ocrotitoare a dascălului Aron Pumnul. La Cernăuți am întâlnit
o grupare de scriitori cu destin dramatic, uneori tragic. Cum a fost cazul
poetului Ilie Motrescu, aruncat în apele Prutului. Acum și Bucovina de Nord,
preluată de la imperiul roșu de Ucraina, trăiește grozăviile războiului.
Așa m-am gândit să fiu alături de scriitorii,
prietenii mei din Cernăuți să scriu despre cărțile lor, despre crezul lor
estetic, despre universul lor literar. Cum opera lor vine spre România, deci și
spre Maramureș, cu obiceiurile discrete ale lui Badea Cârțan, poetul Gheorghe
Mihai Bârlea, brav prieten al scriitorilor din Țara Fagilor, a găsit forme mai
subtile și folositoare spre a ajunge la mine parte din cărțile confraților.
După priceperea mea, le-am prezentat în revista NORD LITERAR, îmbinând
biograficul cu dimensiunea valorică a creațiilor. Sub titlul „Scriitori din
Cernăuți,” am scris în revistă comentarii la cărțile unor reprezentativi autori
din Bucovina de Nord. Așa s-au perindat prin paginile revistei poetul Arcadie
Suceveanu, cu Arcadia lui literară, Ștefan Hostiuc, publicist rafinat, literat
cu o solidă pregătire teoretică, dublat de o certă valoare artistică. Conduce
revista „Mesager bucovinean”, cu multe opinteli financiare. Este autorul cărții
„Scriitori români din Nordul Bucovinei,” prima lucrare de acest gen care
ilustrează că dialogul este veghea românească în Nordul Bucovinei.
Am mai scris despre Ilie T. Zegrea și cămașa de
forță a realității, despre universitarul Grigore Bostan și renașterea
conștiinței naționale, despre academicianul Vasile Tărâțeanu, o piramidă
culturală în orașul tinereții lui Eminescu, ori Mircea Lutic și metafora
vieții. Nu a lipsit din serialul revistei „Nord Literar” nici pălăria lirică a
lui Nicolae Șapcă, poet publicist și editor. Este președintele Societății
Scriitorilor Români din Cernăuți. Scriitorii despre care am scris, cei aflați
în viață, au simțit nevoia să mulțumească revistei pentru atenția acordată. Prin
grija poetului Gheorghe Mihai Bârlea, numerele din revistă cu articolele mele
au ajuns la Cernăuți. Așa că de Ziua Limbii Române, în cadrul manifestării de
la Palatul Național al Românilor, un moment aparte l-a ocupat prezentarea
revistei NORD LITERAR, profilul ei și colaboratorii, relatează ziarul „Zorile
Bucovinei”.
Fac o destăinuire în premieră. Când am început
serialul cu scriitorii din Cernăuți, dimpreună cu Dana Buzura-Gagniuc,
managerul revistei „Nord Literar” și poetul Gheorghe Mihai Bârlea, am schițat
un proiect de a-i invita pe câțiva reprezentanți ai literelor din Bucovina de
Nord în Maramureș, inclusiv o deplasare a noastră la Cernăuți. Dar războiul din
Ucraina și austeritatea financiară românească au amânat planul nostru. Nu-i
târziu niciodată pentru aceste întâlniri. Colaborarea noastră cu autori din
Cernăuți continuă. De Ziua Limbii Române, la Cernăuți a fost dezvelită noua
placă memorială dedicată poetului național Mihai Eminescu pe clădirea
gimnaziului unde poetul a învățat între anii 1860-1866, după cum relatează
ziarul „Zorile Bucovinei”, sub semnătura colegei Maria Toacă.
Eu, în numele redacției revistei „Nord Literar”,
mulțumesc distinșilor confrați cernăuțeni pentru atenția acordată scriitorilor
din Maramureș, care, lună de lună, de 23 de ani, invită cititorii la acest
banchet literar. Este o dovadă că publicația are însușirile unei reviste cu
audiență și dincolo de fruntariile actuale ale țării. Mai ales în teritoriile
unde trăiesc români. Că de la Uzdin, la Cernăuți, drumul trece prin stația
„Nord Literar”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu