Oricare anotimp are-o regină,
Ascunsă sub coroana ei de flori
Și toamna îmbrăcată în rugină,
Poartă coroană tandră uneori.
Pe firul vremii se înșiră-n valuri,
Miresmele din florile ce cresc,
Pe dealuri, pe câmpii ca niște maluri,
Unde se nasc noi muguri ce trăiesc.
De sub zăpezi se-nalță ghioceii,
Apoi pe ramuri clipele-nfloresc,
Ce vor purta în vreme toți cerceii,
Iar în grădini se-nalță și zâmbesc,
Toți trandafirii cu minuni brodate,
Pe catifeaua-n splendide culori,
Lalele, lilieci și-alte surate,
Din raiul verii cu miraj de flori.
Dar toamna își deschide-ncet albumul,
Ce poartă crizantema-n fila lui,
Și care e regină peste fumul,
Împrăștiat de vremea dorului!
Autor: Aurelia Oancă
20.10.2025
Imagine internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu