Veronica Micle la Nord Literar

                                      de Gheorghe Pârja 

 În ultimele luni, redacția revistei de cultură „Nord Literar” a avut o soartă migratoare, din pricina lucrărilor de reparații la Palatul Administrativ. Acum își are sediul pe strada Moldovei, numărul 14. Sperăm să ierneze la această adresă. Cu toate mutările, profilul revistei a rămas statornic, îndeplinind cele trei condiții valorice asumate: să promoveze literatura și plastica Maramureșului, să fie o prezență vizibilă în plan național și să se armonizeze cu mișcarea literară din alte țări.

Sub aceste auspicii a apărut numărul pe luna septembrie al revistei (268). Pentru a vă convinge, derulez sumarul. La cei 175 de ani de la nașterea Veronicăi Micle, criticul și istoricul literar Constantin Cubleșan îi face un portret evocator. Amintindu-ne că ea nu poate fi decât alăturată poetului Mihai Eminescu, de care a fost legată prin destin, viața celor doi împletindu-se până la moarte. Poate șansa ei ar fi fost alta în istoria literaturii române dacă nu l-ar fi cunoscut pe Eminescu. Veronica Micle are un loc aparte în memoria noastră, nu numai datorită legendarei povești de dragoste dintre ea și Eminescu, ci pentru că a fost primul poet afirmat deplin în curentul eminescian.
Poemul lunii este semnat de scriitorul Alexa Gavril Bâle. Criticul literar Irina Petraș continuă serialul cu răspunderi și răspunsuri, în acest număr evocă două momente de istorie literară: Colecția Akademos și Colocviile „Transilvania”. Eseistul Ion Papuc ne oferă un text despre interdicții, cu trimiteri la gândirea europeană, în particular la Franța, cu mișcările ei contemporane. Universitarul Gheorghe Glodeanu deslușește un bestiar al monștrilor feminini. Un articol de citit! Criticul literar Delia Muntean, redactorul-șef al revistei, prezintă volumul semnat de Andreas Wellmann, poet român stabilit în Germania. Poetul Dumitru Cernea ne aduce aproape cartea de publicistică a Iuliei Anamaria Ghidiu – „Sertarul cu lucruri bune” (note de lectură). Autorul cronicii ne spune că atunci când criticii literari tac, vin poeții, cu noianul lor admirativ de parfumuri apriline și le deranjează tăcerile boreale.
Criticul literar Daniela Sitar-Tăut scrie despre George Vigdor, care aparține unei familii literare a aforismului militant și poetic. Pagina Orfeu este dăruită poetului Ioan Dragoș. Parodia lui Lucian Perța îl pândește de după colț. Istoricul Ovidiu Pecican continuă serialul despre un pretendent valah la curțile Europei. Despre recenta carte de versuri a poetului Gheorghe Mihai Bârlea, „Doar împreună. Alte sigilii”, scrie criticul și istoricul literar Mircea Popa. Dintre multe aprecieri relevante am reținut-o pe aceasta: „Penelul aurit al poetului reface scene de un intimism cald și învăluitor, dominate de icoanele sale sufletești, care devin extrem de expresive (…). Plutește peste tot un aer de reculegere demnă, retrasă într-o meditație programată, sustrasă zgomotului asurzitor al bătăliilor.”
Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei noastre, prezintă cartea poetului Gheorghe Moiș, din dreapta Tisei, Biserica Albă, recent lansată la Baia Mare. Autoarea consemnează și întâlnirea redactorilor revistei cu tinerii eminescieni, precum și despre lansarea monografiei Copalnic Mănăștur, autori Ioan și Mărioara Bota. Gheorghe Pârja reconstituie biografia lirică a poetului Ioan Dragoș, la aniversarea vârstei de 70 de ani. La mulți ani, dragă poete și prieten! Ieșeanul Valentin Talpalaru prezintă volumul „Raiduri prin cultură”, de Marius-Adrian Nicoară.
Cristina Anișoara Zainea scrie despre romanul autenticei prozatoare Angela Martin, „Cartea lui Cezar.” Eu mi-am amintit că s-a împlinit un sfert de veac de la săvârșirea din viață a marelui poet creștin, Ioan Alexandru. Flaviu Claudiu Mihali reface drumul de spice, spre Uzdin și înapoi, străbătut împreună cu scriitori din Maramureș: Delia Muntean, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Scheianu. Raluca Hășmășan prezintă cu har critic volumul „De veghe la hotarul limbii române”, de Delia Muntean, despre scriitorii români din Serbia. O carte de referință, unică în felul ei, în care mi-am regăsit buni prieteni: Slavco Almăjan, Petru Cârdu, Nicu Ciobanu, Ion Miloș și Ioan Flora.
Proza este semnată de Nicoară Mihali. Poezii de Nicolae Scheianu și Remus-Valeriu Giorgioni. Sublima revelație enesciană, Simfonia a IV-a în mi minor, este comentată de Dan Anghelescu. Este consemnată și cinstirea revistei „Nord Literar”, de către scriitorii din Cernăuți. La Palatul Național al Românilor de Ziua Limbii Române. Daniela Sitar-Tăut scrie despre evenimentul literar petrecut la Casa memorială „George și Agatha” din București. Este vorba despre cartea „Viața lui Bacovia: de Alexandru Buican. Celia Ifrim traduce din liricul englez Jean Bodin. Dar să nu uităm că Veronica Micle a făcut o vizită la „Nord Literar.” De mână cu Titi Cubleșan.
Cei interesați pot cumpăra revista de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș”, chioșcul de pe bulevardul Traian din Baia Mare și de la Librăria Cărturești. Readuc aminte că revista apare cu girul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Cinste consilierilor care nu au fost intimidați de rigoarea financiară care bântuie țara și fac să nu moară prima revistă de cultură din istoria Maramureșului. Valoarea ei, dovedită prin vreme, a determinat Uniunea Scriitorilor din România să o ia sub egida ei. Drum bun, prin hățișurile acestei lumi cam ploioase!