NPR intenţionează să reducă programul factorilor poştali din mediul rural la jumătate, crezând că, prin înjumătăţirea salariilor poştaşilor, societatea va fi rentabilizată. Ceea ce nu vor să priceapă hăitaşii eficientizării Poştei Române este că volumul de muncă al unui poştaş rămâne acelaşi, că ceea ce făcea în opt ore nu va putea face în patru, în plus, pentru mult mai puţini bani. Jumătate din populaţia României trăieşte la ţară, iar o parte importantă a acesteia nu are acces la Internet, deci nu poate efectua plăţi on-line, nu poate primi facturi electronice şamd.
Poşta Română este compania cu cea mai bună infrastructură, creată de-a lungul câtorva decenii; o infrastructură care ar putea fi rentabilizată, dar pe care unii o vor distrusă. Dacă fostul director general al CNPR, Alexandru Petrescu, azi ministru al Economiei, a fost vreun moment preocupat de salvarea şi eficientizarea companiei de la care a încasat nişte salarii babane, judecând după situaţia de azi a Poştei, putem spune că ipotetica preocupare nu l-a sâcâit prea mult. Poate că, totuşi, un lucru ar trebui să îi preocupe pe guvernanţi, inclusiv pe domnul Grindeanu: dacă se bagă în moarte clinică activitatea poştaşilor de la sate, cum mai ajung în mediul rural toate binefacerile fermecatului program de guvernare? Asta, ca să nu mai vorbim despre faptul că acelor oameni, cam jumătate din populaţia României, trebuie să le ducă cineva facturi, citaţii, înştiinţări, scrisori, pensii, ziare, vederi şamd. Vorbim despre nişte servicii plătite, din care se poate obţine profit. Curios, decenii la rând, Poşta Română a fost o companie profitabilă, iar de la o vreme unii se străduiesc din răs puteri să ne convingă că nu e, strădania lor fiind completată de măsuri bizare. Ce factor poştal ar accepta să i se înjumătăţească munca pe hârtie, iar salariul în realitate? Niciunul. Oare pe asta mizează şi conducerea CNPR pentru a desăvârşi opera de prăbuşire a acestui brand românesc? În condiţiile în care această măsură aberantă va fi impusă, desfiinţarea uneia dintre cele mai vechi, mari şi importante companii româneşti nu mai e decât o chestiune formală. Numai că acest demers e într-un contrast puternic cu politica de consolidare a companiilor autohtone, politică promovată asiduu de actuala guvernare. Măsurile anti-economice din ultima perioadă luate la CNPR nasc o întrebare care îi preo cupă, deopotrivă, atât pe an gajaţi, cât şi pe beneficiari: cine şi de ce vrea să omoare Poşta Română? Se doreşte o altă privatizare a unei com panii ro mâneşti ce poate re de veni profitabilă după ce şi-a în che iat socotelile cu statul şi poate umple nişte buzunare private?
Redăm în continuare scrisoarea unui factor poştal din judeţul Sibiu, trimisă la redacţie. Respectând dorinţa expeditorului, nu vom publica numele acestuia.
TRIBUNA
Redăm în continuare scrisoarea unui factor poştal din judeţul Sibiu, trimisă la redacţie. Respectând dorinţa expeditorului, nu vom publica numele acestuia.
TRIBUNA
Domnule Director,
Sunt o salariată a Poştei Române şi am considerat că este bine să ştiţi şi Dumneavoastră ce se întâmplă în ultimele zile la această instituţie. Vă asigur că tot ce vă scriu este perfect adevărat şi o să ataşez şi probe în acest sens.
Marţi, 28 martie 2017, am fost chemaţi toţi agenţii poştali din rural, la şedinţă, care s-a ţinut la OZP Sibiu (Oficiul Poştal din gară). A participat atât domnul director cât şi liderul de sindicat. Ni s-a adus la cunoştinţă hotărârea conducerii CN Poşta Română de a ni se reduce, aproape la toţi agenţii poştali, programul de lucru de la 8 ore la 4 ore pe zi. Ni s-a pus în faţă, la fiecare în parte, noul contract de muncă, pe care să-l semnăm. Ni s-a explicat că s-a făcut o nouă normare şi anume, s-a calculat distanţa pe care o are de parcurs fiecare dintre noi, într-o zi, şi s-au numărat prestaţiile pe care le avem de făcut zilnic, mai precis, câte scrisori simple, recoman date, citaţii, reclame, ziare, reviste, probabil, pensii de achitat etc.
Nu ştiu exact cum au calculat Domnii din birouri, parcă suntem la maraton, cert este că, la marea majoritate dintre agenţi ne-a ieşit un punctaj sub 0,49, adică 1/2 norme. La vreo câţiva le-a ieşit un punctaj între 0,5-0,74, adică 3/4 norme. Nu ştiu dacă vreunul dintre noi a avut un punctaj peste 0,75, adică o normă întreagă. La această normare, nu s-a ţinut cont de încasările, de vânzările de timbre poştale, plicuri poştale, abonamente ziare, vânzări de produse comerciale, de taxe poştale la depunerile de man date poştale şi colete poştale, încasări de facturi (telecom, apă) pe care le facem fiecare la subu nitatea noastră. S-a considerat că acestea intră în salariul nostru, mai precis un mic procent din ele. În acest caz, a fost afectată chiar şi subunitatea de la Cisnădioara-Sibiu care, dată fiind zona turistică, realizează venituri din vânzarea de timbre poştale, pentru corespondenţă cu străinătatea, la nivelul unui oficiu poştal din Sibiu. Deci şi colegul de la Cisnădioara a fost trecut la 4 ore, chiar dacă aduce venituri foarte mari.
Marţi, 28 martie 2017, am fost chemaţi toţi agenţii poştali din rural, la şedinţă, care s-a ţinut la OZP Sibiu (Oficiul Poştal din gară). A participat atât domnul director cât şi liderul de sindicat. Ni s-a adus la cunoştinţă hotărârea conducerii CN Poşta Română de a ni se reduce, aproape la toţi agenţii poştali, programul de lucru de la 8 ore la 4 ore pe zi. Ni s-a pus în faţă, la fiecare în parte, noul contract de muncă, pe care să-l semnăm. Ni s-a explicat că s-a făcut o nouă normare şi anume, s-a calculat distanţa pe care o are de parcurs fiecare dintre noi, într-o zi, şi s-au numărat prestaţiile pe care le avem de făcut zilnic, mai precis, câte scrisori simple, recoman date, citaţii, reclame, ziare, reviste, probabil, pensii de achitat etc.
Nu ştiu exact cum au calculat Domnii din birouri, parcă suntem la maraton, cert este că, la marea majoritate dintre agenţi ne-a ieşit un punctaj sub 0,49, adică 1/2 norme. La vreo câţiva le-a ieşit un punctaj între 0,5-0,74, adică 3/4 norme. Nu ştiu dacă vreunul dintre noi a avut un punctaj peste 0,75, adică o normă întreagă. La această normare, nu s-a ţinut cont de încasările, de vânzările de timbre poştale, plicuri poştale, abonamente ziare, vânzări de produse comerciale, de taxe poştale la depunerile de man date poştale şi colete poştale, încasări de facturi (telecom, apă) pe care le facem fiecare la subu nitatea noastră. S-a considerat că acestea intră în salariul nostru, mai precis un mic procent din ele. În acest caz, a fost afectată chiar şi subunitatea de la Cisnădioara-Sibiu care, dată fiind zona turistică, realizează venituri din vânzarea de timbre poştale, pentru corespondenţă cu străinătatea, la nivelul unui oficiu poştal din Sibiu. Deci şi colegul de la Cisnădioara a fost trecut la 4 ore, chiar dacă aduce venituri foarte mari.
Niciunul dintre noi nu a fost de acord să semneze noul contract.
În momentul de faţă, salariul brut al unui agent poştal este în jur de 1.400 lei, cu spor de vechime cu tot, la care se adaugă un mic procent din încasări de facturi, prezentări de mandate poştale, colete poştale, felicitări, abonamente de presă, vânzare de timbre poştale, alte produse comerciale etc. (se mai adaugă încă vreo câteva zeci de lei). Dacă ni s-ar înjumătăţi norma, am ajunge să câştigăm în jur de 700 de lei brut. Cu aceşti bani trebuie să trăiască un poştaş, să-şi plătească gazul, care pe timp de iarnă se ridică la câteva sute de lei, curentul, alte cheltuieli cu spaţiul necesar pentru desfăşu rarea activităţii agenţiei poştale, să-şi ţină copiii la şcoală, să mai şi mănânce, să se îmbrace etc. Pentru că aşa cum reiese din obli gaţiile pe care le are agentul poştal, C.N. Poşta Română nu suportă nici măcar un leu din cheltuielile pe care le are agentul poştal, la locul de muncă, res pectiv gaz, curent, zugrăvit, repa raţii diverse la uşi, la poartă etc.
În ultima vreme s-au făcut multe contracte păguboase şi s-au pierdut contracte avantajoase. Exemplu: încasam facturi de Digi până acum 2-3 ani. S-a reziliat contractul. Până în aprilie 2016, anul trecut, încasam facturi Electrica. Până în decembrie 2016, aveam la subunităţi aparate POS, pe care încasam facturile de telefonie fixă şi mobilă. În loc să se rezolve să încasăm pe POS-uri şi celelalte facturi (cu rent, gaz, apă etc.), aşa cum procedează alţi agenţi economici, ni s-au luat aceste POS-uri. Am rămas să încasăm de mână fac turi de telefon Telekom fix şi facturi de apă. Maşinile de poştă, deşi sunt neîncăpătoare, mai ales în preajma sărbătorilor, sunt dotate cu nişte lăzi de valori foarte mari, care ocupă foarte mult loc în maşină. Fixarea acestor lăzi de valori pe podeaua maşinilor s-a făcut de către o firmă de la Tg. Mureş. Nu ştiu dacă s-a orga nizat licitaţie pentru acest lucru?!
Legea serviciilor poştale prevede ca distribuirea şi colectarea trimiterilor poştale să se facă zilnic pe întreg teritoriul Româ niei. Majoritatea trimiterilor poş tale trebuie să ajungă la destinatar a doua zi de la prezentare. Nu se respectă aceşti timpi de circulaţie pentru majoritatea trimiterilor poştale. Acestea sunt primite de destinatar cu întârzieri foarte mari sau, unele recoman date, prioripost, ANAF-uri, facturi, preavize Electrica (pentru care omul trebuie să semneze de primire) – sunt returnate la expe ditor. Destinatarul se trezeşte că are de plătit penalizări sau că i se face poprire pe salariu, sau i se taie utilităţile etc. Pentru că munca unui agent poştal sau factor poştal este foarte sofis ticată şi riscantă. Un poştaş bun se formează greu şi trebuie motivat ca să rămână în poştă. Acesta trebuie să trateze cu maximă seriozitate orice trimitere poştală, să lucreze în litera dar şi în spiritul legii. Sunt scrisori recomandate care conţin amenzi (rovignetă, pentru parcări neregulamentare etc.) care trebuie să ajungă în posesia destinatarului în ziua respectivă pentru ca el să plătească în 48 ore minimul amenzii. De aseme nea, sunt citaţii cu caracter penal, care nu pot fi afişate sau puse la cutia poştală. Trebuie predate în ziua apariţiei, nu pot fi avizate la cutia poştală. În acest caz, legea spune că, dacă destinatarul lipseşte de la domiciliu, să decupăm înştiinţarea şi să o afişăm, iar destinatarul să se prezinte să-şi ridice citaţia de la Tribunal sau de la Judecătorie. Multe citaţii vin de la judecătorii din alte judeţe. Pe poartă metalică nici nu se lipeşte acea înştiinţare. Uneori omul nu găseşte nici înştiinţarea pentru că se dezlipeşte, este ruptă de cineva sau de vânt sau de ploaie. Agentul poştal conştiincios trebuie să acţioneze şi în spiritul legii, în sensul că, îi lasă un aviz destinatarului, cu nr. lui de telefon şi stabileşte cu acesta o oră, în aceeaşi zi sau în dimineaţa zilei următoare, când destinatarul (plecat la serviciu) poate să vină să-şi ridice acea citaţie. Pentru că agenţii poştali trăind în mijlocul comunităţii trebuie să dea dovadă de multă flexibilitate şi înţelegere. Lucrul cu omul este foarte greu. Oamenii sunt tot mai greu de controlat. Limita dintre a avea o relaţie civilizată şi a fi înjurat este foarte sensibilă. Pentru asta este nevoie de poştaşi cinstiţi, motivaţi, preţuiţi. Altfel, se alege praful de localităţi, rămân multe şi unele chiar mari, fără poştaşi. Exemplu recent, Racoviţa, care avea cele mai multe abonamente la „Tribuna” şi de unde poştăriţa şi-a dat demisia, Jina etc. S-a făcut praf şi Şelimbărul. Din oficiu puternic a ajuns să fie ghişeu şi recent oficianta şi-a dat demisia, vine o oficiantă de la Sibiu. Interesaţi-vă dacă la Şelimbăr, în incinta subunităţii poştale există wc, sau personalul merge pentru nevoile fiziologice, la vecinul din fundul curţii?!?
Pe lângă faptul că agenţii poştali nu au efectiv concediu de odihnă, pentru că nu se găsesc înlocuitori, nu li se mai dă nici prima de concediu. Li se dă în schimb şi localitatea (sectorul) celui aflat în concediu! Le merge acel amărât de salariu, normal şi pe perioada concediului de odihnă. În localităţile în care agentul şi-a dat demisia sau este în concediu medical este luat personal din rândul oficianţilor, şi acesta, subdimensionat şi distribuirea în localitatea respectivă se face de-a valma o dată pe săptămână. Vă daţi seama că o mare parte din trimiterile de corespondenţă se dau retur, pentru că nu există niciun interes ca acesta să intre în posesia destinatarului. Aceştia nu au de unde să ştie situaţia destina tarului, dacă mai locu ieşte la acea adresă, dacă este decedat, cum să ia legătura cu el etc.
De asemenea, în localităţile rămase fără poştaş, şi distribuirea pensiilor, alocaţiilor, a ajutorului de şomaj, de handicap, se face tot pompieristic în spaţii improprii, în localuri diverse. Se ţin sute de oameni la coadă, bolnavi şi neputincioşi, ore întregi, în ploaie, în ger, în vânt, în arşiţă, până vine maşina cu banii de la Sibiu. La un moment dat se termină banii şi li se spune oamenilor să vină la o altă dată, ce va fi anunţată ulterior, prin diverse surse, gen preotul în biserică. Ori, după lege, distribuirea pensiilor, alocaţiilor, a ajutorului de şomaj, de handi cap, se face la domiciliul bene ficiarului şi numai în situaţia în care poştaşul nu-l găseşte la domiciliu, acesta îşi ridică drep turile de la subunitatea poştală. Interesaţi-vă cum s-au distribuit pensiile la Racoviţa, la Jina etc.
Sunt sigură că, acei domni care s-au perindat de ani de zile la conducerea CN POŞTA ROMÂNĂ şi care iau aceste decizii pripite (tâmpite, n.n.) nu cunosc sau nu vor să ştie despre aceste pro bleme cu care se confruntă păl maşii din poştă. Că agenţii poştali nu au avut efectiv concediu de odihnă de zeci de ani de zile!
Nu înţeleg ce rol mai are şi ITM-ul. Oamenii sunt supuşi zilnic, la şantaj, presiuni şi ameninţări. Sunt sigură că şi consumatorii sunt nemulţumiţi şi fac nenumărate sesizări şi reclamaţii la Protecţia Consumatorului. Aş fi curioasă ce măsuri au luat cei de acolo, plătiţi din bani publici. La cele scrise, anexez şi dovezi.
Vă mulţumesc!
Sibiu,
Data: 04.04.2017
În ultima vreme s-au făcut multe contracte păguboase şi s-au pierdut contracte avantajoase. Exemplu: încasam facturi de Digi până acum 2-3 ani. S-a reziliat contractul. Până în aprilie 2016, anul trecut, încasam facturi Electrica. Până în decembrie 2016, aveam la subunităţi aparate POS, pe care încasam facturile de telefonie fixă şi mobilă. În loc să se rezolve să încasăm pe POS-uri şi celelalte facturi (cu rent, gaz, apă etc.), aşa cum procedează alţi agenţi economici, ni s-au luat aceste POS-uri. Am rămas să încasăm de mână fac turi de telefon Telekom fix şi facturi de apă. Maşinile de poştă, deşi sunt neîncăpătoare, mai ales în preajma sărbătorilor, sunt dotate cu nişte lăzi de valori foarte mari, care ocupă foarte mult loc în maşină. Fixarea acestor lăzi de valori pe podeaua maşinilor s-a făcut de către o firmă de la Tg. Mureş. Nu ştiu dacă s-a orga nizat licitaţie pentru acest lucru?!
Legea serviciilor poştale prevede ca distribuirea şi colectarea trimiterilor poştale să se facă zilnic pe întreg teritoriul Româ niei. Majoritatea trimiterilor poş tale trebuie să ajungă la destinatar a doua zi de la prezentare. Nu se respectă aceşti timpi de circulaţie pentru majoritatea trimiterilor poştale. Acestea sunt primite de destinatar cu întârzieri foarte mari sau, unele recoman date, prioripost, ANAF-uri, facturi, preavize Electrica (pentru care omul trebuie să semneze de primire) – sunt returnate la expe ditor. Destinatarul se trezeşte că are de plătit penalizări sau că i se face poprire pe salariu, sau i se taie utilităţile etc. Pentru că munca unui agent poştal sau factor poştal este foarte sofis ticată şi riscantă. Un poştaş bun se formează greu şi trebuie motivat ca să rămână în poştă. Acesta trebuie să trateze cu maximă seriozitate orice trimitere poştală, să lucreze în litera dar şi în spiritul legii. Sunt scrisori recomandate care conţin amenzi (rovignetă, pentru parcări neregulamentare etc.) care trebuie să ajungă în posesia destinatarului în ziua respectivă pentru ca el să plătească în 48 ore minimul amenzii. De aseme nea, sunt citaţii cu caracter penal, care nu pot fi afişate sau puse la cutia poştală. Trebuie predate în ziua apariţiei, nu pot fi avizate la cutia poştală. În acest caz, legea spune că, dacă destinatarul lipseşte de la domiciliu, să decupăm înştiinţarea şi să o afişăm, iar destinatarul să se prezinte să-şi ridice citaţia de la Tribunal sau de la Judecătorie. Multe citaţii vin de la judecătorii din alte judeţe. Pe poartă metalică nici nu se lipeşte acea înştiinţare. Uneori omul nu găseşte nici înştiinţarea pentru că se dezlipeşte, este ruptă de cineva sau de vânt sau de ploaie. Agentul poştal conştiincios trebuie să acţioneze şi în spiritul legii, în sensul că, îi lasă un aviz destinatarului, cu nr. lui de telefon şi stabileşte cu acesta o oră, în aceeaşi zi sau în dimineaţa zilei următoare, când destinatarul (plecat la serviciu) poate să vină să-şi ridice acea citaţie. Pentru că agenţii poştali trăind în mijlocul comunităţii trebuie să dea dovadă de multă flexibilitate şi înţelegere. Lucrul cu omul este foarte greu. Oamenii sunt tot mai greu de controlat. Limita dintre a avea o relaţie civilizată şi a fi înjurat este foarte sensibilă. Pentru asta este nevoie de poştaşi cinstiţi, motivaţi, preţuiţi. Altfel, se alege praful de localităţi, rămân multe şi unele chiar mari, fără poştaşi. Exemplu recent, Racoviţa, care avea cele mai multe abonamente la „Tribuna” şi de unde poştăriţa şi-a dat demisia, Jina etc. S-a făcut praf şi Şelimbărul. Din oficiu puternic a ajuns să fie ghişeu şi recent oficianta şi-a dat demisia, vine o oficiantă de la Sibiu. Interesaţi-vă dacă la Şelimbăr, în incinta subunităţii poştale există wc, sau personalul merge pentru nevoile fiziologice, la vecinul din fundul curţii?!?
Pe lângă faptul că agenţii poştali nu au efectiv concediu de odihnă, pentru că nu se găsesc înlocuitori, nu li se mai dă nici prima de concediu. Li se dă în schimb şi localitatea (sectorul) celui aflat în concediu! Le merge acel amărât de salariu, normal şi pe perioada concediului de odihnă. În localităţile în care agentul şi-a dat demisia sau este în concediu medical este luat personal din rândul oficianţilor, şi acesta, subdimensionat şi distribuirea în localitatea respectivă se face de-a valma o dată pe săptămână. Vă daţi seama că o mare parte din trimiterile de corespondenţă se dau retur, pentru că nu există niciun interes ca acesta să intre în posesia destinatarului. Aceştia nu au de unde să ştie situaţia destina tarului, dacă mai locu ieşte la acea adresă, dacă este decedat, cum să ia legătura cu el etc.
De asemenea, în localităţile rămase fără poştaş, şi distribuirea pensiilor, alocaţiilor, a ajutorului de şomaj, de handicap, se face tot pompieristic în spaţii improprii, în localuri diverse. Se ţin sute de oameni la coadă, bolnavi şi neputincioşi, ore întregi, în ploaie, în ger, în vânt, în arşiţă, până vine maşina cu banii de la Sibiu. La un moment dat se termină banii şi li se spune oamenilor să vină la o altă dată, ce va fi anunţată ulterior, prin diverse surse, gen preotul în biserică. Ori, după lege, distribuirea pensiilor, alocaţiilor, a ajutorului de şomaj, de handi cap, se face la domiciliul bene ficiarului şi numai în situaţia în care poştaşul nu-l găseşte la domiciliu, acesta îşi ridică drep turile de la subunitatea poştală. Interesaţi-vă cum s-au distribuit pensiile la Racoviţa, la Jina etc.
Sunt sigură că, acei domni care s-au perindat de ani de zile la conducerea CN POŞTA ROMÂNĂ şi care iau aceste decizii pripite (tâmpite, n.n.) nu cunosc sau nu vor să ştie despre aceste pro bleme cu care se confruntă păl maşii din poştă. Că agenţii poştali nu au avut efectiv concediu de odihnă de zeci de ani de zile!
Nu înţeleg ce rol mai are şi ITM-ul. Oamenii sunt supuşi zilnic, la şantaj, presiuni şi ameninţări. Sunt sigură că şi consumatorii sunt nemulţumiţi şi fac nenumărate sesizări şi reclamaţii la Protecţia Consumatorului. Aş fi curioasă ce măsuri au luat cei de acolo, plătiţi din bani publici. La cele scrise, anexez şi dovezi.
Vă mulţumesc!
Sibiu,
Data: 04.04.2017
Sursa: Tribuna.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu