Salariile brute ale bugetarilor au fost mărite, iar cele din
economie au rămas în urmă, cifrele medii fiind de 842, respectiv 652 de euro pe
lună. Statisticile Eurostat confirmă cifrele, iar din 2018 se va adăuga 25%
pentru toţi bugetarii, cu promisiuni de dublare pînă în 2022. Această forţare
bugetară pune în pericol investiţiile şi deficitul riscă să depăşească 3%, de
dragul politicii pentru om!
Cheltuiala statului se justifică dacă bugetarii vor fi puşi
la treabă, nu se vor mai face angajări şi sistemele din administraţia publică,
educaţie şi sănătate vor fi eficientizate. Cu alte cuvinte, bugetarii trebuie
puşi la treabă – acum lucrează cam 4 ore pe zi! Sindicatele din aceste sectoare
sînt puternice, politicienii le satisfac revendicările, dar oare vor şti să se
limiteze la ce este sustenabil? Aşteaptă să vadă cum evoluează economia şi
bugetul, iar dacă va fi cu deficit, promisiunile pentru 2018 nu vor fi ţinute
(opoziţia abia aşteaptă).
În Ungaria vecină, statul a menţinut salariile bugetare la
un nivel sub salariile din sectorul
privat. Aşa este normal, aşa a fost şi la noi pînă de curînd, însă s-a
inversat situaţia, astfel că în economie salariul mediu brut lunar este mai mic
cu fix 190 de euro decît la stat. Administraţia publică din România are salarii
mai mari (calculate în euro) decît cea din Ungaria şi Polonia, fiind aproape de
Cehia (ne despart 7 euro). I-am ajuns din urmă şi i-am depăşit!
Ar fi fost de preferat să colectăm mai mulţi bani din taxe
şi impozite şi apoi să mărim salariile. Acum, ne rugăm de firme să-şi plătească
voluntar taxele şi impozitele, iar ele se fac că nu aud. Franţa ia aproape
jumătate din ce produc firmele, în vreme ce noi colectăm un sfert. Fiscul nu reuşeşte
să strîngă şurubul (nu este informatizat), evaziunea fiscală fiind de circa 15%
din produsul intern brut.
Situaţia la noi este excepţională în favoarea salariaţilor
din sectorul public, sperăm că profesorii mai bine plătiţi vor produce forţă de
muncă mai valoroasă, că medicii mai bine plătiţi ne vor menţine sănătoşi, că
administraţia publică mai bine plătită va atrage bani europeni cu miliardele.
Militarii, poliţiştii şi judecătorii bine plătiţi vor menţine ordinea ţării.
Dacă nu, Guvernul ar trebui să introducă sisteme de control riguros, după Codul
Muncii, cu destituirea bugetarilor incapabili sau ineficienţi. Creşterea
salariilor nu rezolvă problemele, ci mai buna organizare a muncii. Oare
Guvernul poate să facă aşa ceva?…
În sănătate, salariul a crescut de la 642 la 822 euro, în
vreme ce salariile pe acest sector în Ungaria sînt de 786 de euro, iar în
Polonia, de 819 euro. Serviciile medicale din România sînt mai slabe decît cele
din Ungaria şi Polonia, se vede pe indicatorii de morbiditate, deci trebuie să
luăm măsuri pentru a eficientiza munca în sănătate. La fel, în învăţămînt.
Economia României a avut în 2016 cel mai înalt ritm de
creştere din perioada post-criză, respectiv 4,8%, nivelul produsului intern
brut real fiind cu 9% mai mare decît în 2008. Populaţia a cheltuit mai mulţi
bani, nivelul de trai a crescut cu 5%. Dar reversul monedei este vestea că
deficitul bugetar ar putea să depăşească limita de 3%. Binele salariaţilor
bugetari a generat scăderea investiţiilor publice cu 25%, deci a scăzut ritmul
de construire a drumurilor şi reţelelor de apă şi canalizare.
Vom vedea efectele politicii de creştere a salariilor
bugetare şi dacă alegătorii o vor susţine mai departe au ba. În principal, vom
plăti salariile mărite ale bugetarilor prin întîrzieri în modernizarea
autostrăzilor şi a serviciilor publice. Avem ca de obicei de ales între
politica pentru binele oamenilor (bugetarilor) şi cea pentru binele
comunităţilor.
Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu