Poți ajunge în inima
altcuiva în multe feluri:
cu un cuvânt,
cu un sentiment,
cu un gest.
sau cu un glonț.
Dar nu te poți
întoarce în inima ta decât dizolvat
în propriul tău sânge.
Dis de dimineață
Poetul Cetății
se așează pe scările
de marmură
ale Bibliotecii.
Bibliotecarii,
ucenicii
magistrului de retorică,
tribunii și
senatorii,
aristocrații
și scribii Curții
trec
pe lîngă el
fără să-l vadă.
Spre seară,
ies, pe rînd,
avînd ascunse,
în buzunare, pagini rupte
din cărțile
Poetului.
Ultimul,
ca și cum ar părăsi
un soclu improvizat,
sau un foișor de
veghe,
Poetul
se retrage
la o adresă necunoscută
și
rescrie, toată noaptea,
poemele furate.
Un autoportret
de august
o umbră de decembrie:
timbru fiscal
pe ziua
de naştere
în lipsa lui
a nisipului
timpul trecut
şi timpul rămas
rămîn egale
ca-ntr-un popas
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu