China reprezintă pentru mulţi europeni locul în care
poţi descopri Oraşul Interzis sau Mare Zid Chinezesc. Dar în realitate, China
poate reprezenta şi locul de unde epidemii celebre au reuşit să apară şi să se răspândească
în întreaga lume. Istoria acestor epidemii începe odată cu primele călătorii
comerciale în Asia şi se termină în perioada modernă, când ţara a reuşit să
devină cea de a doua putere economică a lumii.
1350-1894:
Moartea Neagră
Moartea Neagră sau ciuma a măcinat întreaga Europă,
provocând decesul a 30% din populaţie. Deşi
oamenii de ştiinţă moderni au reuşit să identifice bacteria Yersinia
pestis ca fiind purtătoarea acestui virus, nici până astăzi nu se cunoşte cu
exactitate locul de unde a provenit aceasta.
În 2010, o echipă de biologi, condusă de Barbara Bramanti, de la
Institutul Pasteur din Paris, şi de Stephanie Haensch, de la Universitatea
Johannes Gutenberg din Germania, au analizat ADN-ul provenit de la victime de
pe întreg cuprinsul continentului european şi au identificat China ca şi ţară
de provenienţă a virusului.
Virusul se pare că îşi are originea pe renumitul
Drum al Mătăsii folosit din Antichitate şi până în prezent ca rută comercială
ce leagă China de Europa.
A doua posibilitate în ceea ce priveşte originea
ciumei a fost reprezentată de misiunea de explorare geografică a generalului
chinez Zheng He, care în 1409 ajunge în Africa de Est. De acolo, prin
intermediul comercianţiilor europeni, acesta a reuşit să se răspândească în
porturile din sudul Italiei, Franţei şi
Angliei. Deşi ciuma a cauzat moartea a milioane de vieţi omeneşti, modul
de transmitere a ei nu este direct de la om la om, ci ea se transmite prin
intermediul rozătoarelor, în special a marmotelor şi a şoarecilor, care se găsesc într-un număr foarte mare în
China.
1957:
Gripa Asiatică
Gripa asiatică a început în Hong Kong în februarie 1957, extinzându-se
rapid asupra Chinei continentale, în SUA şi Marea Britanie. Acest tip de gripă
este generat de un virus de tipul H2N2, fiind o specie mixtă de virus între
gripa aviară şi virusuri care se găsesc la oameni. La începutul anilor 60,
virusul a început să sufere o serie de modificări genetice în ceea ce priveşte
structura lui. Acest lucru a generat dispariţia
lui bruscă după doar 10 ani. În locul lui, avea să apara un nou virus, de tipul
H3N2, care va da naştere la o nouă epidemie de gripă la Hong Kong, în 1968. Dar în ciuda
dispariţiei sale bruşte, virusul a reuşit să se extindă în doar şase luni în Marea Britanie şi să provoace moartea a
14.000 de persoane. Un al doilea val a
apărut în 1958, în SUA, ce a generat moartea a 1,1 milioane de oameni la nivel
global, dintre care 116.ooo de morţi doar în America.
2002:
Virusul SARS
În noiembrie 2002, în regiunea chineză Guangdong
avea să apară prima victimă a virusului
SARS ( Sindromul respirator acut sever). Deşi iniţial doctorii au crezut
că este vorba doar de o simplă formă de
pneumonie, acesta a reuşit în doar câteva luni să îmbolnăvească 8.096 de oameni
din 26 de ţări, provocând moartea a alte 774 de persoane.
Autorităţiile chineze au încercat să încurajeze
medicii să nu facă public numărul real de victime ale SARS, dar din cauza unui
raport secret apărut în revista Time, autorităţiile de la Beijing au fost
nevoie să facă publice cifrele reale ale acestei epidemii. Ce a provocat
extinderea la nivel mondial a virusului a fost, de fapt, o vizită a unui medic
din China continentală în Hong Kong din februarie 2003. Medicul provenea din
provincia Guandong, fără să îşi dea seama că este purtător al virusului.
Medicul în vârstă de 64 de ani s-a îmbolnăvit imediat ce a ajuns în Hong Kong
şi a mers de urgenţă la spital, unde avea să moară peste două săptămâni. Dar în
scurta perioadă cât a locuit în hotel, acesta a reuşit să infesteze oameni
veniţi din Singapore, Toronto şi Hanoi.
Pandemia a reuşit să fie oprită de abia după o
colaborare la nivel internaţional între Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi
ţările afectate de SARS. Multe dintre persoanele care au prezentat sindromul
SARS au fost izolate şi băgate în carantină, iar astfel a fost oprită
răspândirea virusului la nivel mondial, în iulie 2003.
2020:
CORONAVIRUS şi o posibilă pandemie
Pe 30 decembrie 2019, doctorul Li Wengling a
informat pe un grup de socializare că un virus necunoscut tocmai a apărut în
spitalul unde acesta lucra în Wuhan.
Iniţial s-a crezut că cei şapte pacienţi
care prezentau noul virus sunt afectaţi de SARS, dar dupa investigaţii
amănunţite s-a descoperit că aceştia sufereau de un nou virus, care afectează
căile respiratorii.
Virusul a apărut iniţial într-o piaţă centrală a
oraşului Wuhan. De unde mai mulţi comercianţi s-au prezentat la spital cu
simtomele unui virus asemănător cu pneumonia, dar care nu răspundea la
tratamentul clasic. S-a considerat ca şi
cauză primară virusului o tarabă unde
erau comercializate, pe lângă carnea de porc sau de pui, şi un anumit tip de
lilieci, care sunt utilizaţi de regulă
pentru producerea unei supe speciale, considerată o delicatesă în China.
Pe 1 ianuarie 2020, poliţia avea să închidă piaţa
pentru igenizare şi pentru dezinfectare împotriva virusului. La câteva zile, un
bărbat care obişnuia să îşi facă cumpărăturile în aceea piaţă se prezintă la
spitalul Puren Hospital din Wuhan, cu febră crescută, dificultăţi în respirare,
probleme la ficat şi o tumoare în abdomen. Bărbatul, în vârstă de 61 de ani,
este considerat ca fiind prima victimă a acestui nou tip de virus.
Autorităţile vor reacţiona mult
mai târziu, crezând iniţial că acest nou virus nu se va răspândi de la om la om
chiar atât de rapid. De abia pe 7 ianuarie 2020, cercetătorii de la Institutul
de Virologie din Wuhan au reuşit să identifice noul virus ca fiind: 2019-nCOV
sau coronovirus, un virus ce aparţine familiei virusurilor respiratori care au
dus la apariţia SARS-ului din 2002. Astfel că pe 23 ianuarie 2020,
autorităţiile de la Beijing vor decreta închiderea oraşului Wuhan alături de
alte două oraşe mai mici unde s-au înregistrat alte noi cazuri de decese din
cauza coronavirus.
Totuşi virusul reuşeşte să scape de sub controlul
autorităţilor locale, extinzându-se iniţial în celelalte provincii chineze şi
mai târziu în peste 20 de ţări, unele din Asia de Sud-Est, din Europa, precum
şi în Australia şi SUA. Modul de răspândire al virusului fiind persoanele de
naţionalitate străină care au efectuat vizite în China în lunile decembrie
2019 şi ianuarie 2020.
În prezent, mulţi specialişti vorbesc despre o
posibilă pandemie de coronavirus în contextul în care virusul este foarte
transmisibil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu