Pentru rezolvarea problemelor unor elevi din zone defavorizate şi familii dezavantajate guvernul anunţă că din septembrie alocă o sumă de 20 de milioane de euro.
Ce bine ar fi dacă şi în politică s-ar putea rezolva problemele atât de uşor precum cele ale şcolilor! S-ar aloca câteva milioane de euro pentru fiecare partid şi totul ar fi rezolvat. Numai că deja s-au alocat sume uriaşe pentru partide şi efectul este cel cunoscut.
Nu doar în campaniile electorale se dau bani de la buget pentru partidele parlamentare, ci pe tot parcursul anului.
Suma alocată pentru programul „şcoala după şcoală” se cunoaşte de pe acum. Sumele cheltuite în campania prezidenţială de către candidaţi au fost făcute publice după terminarea campaniei. De pildă, s-a aflat că lui Mircea Diaconu, candidat independent susţinut de Pro România şi ALDE, i s-au decontat 15 milioane de lei. Bani mulţi, pe măsura rezultatelor. Candidatul PSD a beneficiat de o sumă mult mai mare, însă rezultatele nu au fost pe măsura investiţiei în Viorica Dăncilă.
La o analiză mai sumară ar rezulta că în politică nu banii contează. Atunci ce contează? E un loc comun să spui că într-o competiţie electorală omul contează. Cum se face atunci că nu sunt desemnaţi candidaţi din rândul academicienilor, marilor economişti, marilor oameni de cultură, al celor mai buni manageri?
Explicaţia poate fi găsită în modul în care sunt organizate partidele, de cine sunt conduse şi nu în ultimul rând de criteriile după care sunt aleşi candidaţii pentru parlament, pentru consilii, candidaţii pentru primării.
Publicul în general are convingerea că alegerile sunt democratice şi votul se dă în funcţie de valoarea candidatului. În realitate, candidaţii sunt triaţi de partide. Alegătorii primesc ce le oferă liderii politici. Ce sau cine sunt liderii politici? Sunt cei pe care publicul îi dispreţuieşte, îi consideră corupţi şi incapabili. Liderii politici sunt acei indivizi care au dus România acolo unde se găseşte azi, adică la coada majorităţii ţărilor din Uniunea Europeană.
Dacă s-ar investi în şcoală atâta energie cât se investeşte în politică România ar fi cel puţin pe la mijlocul clasamentelor din UE. Ne uităm la cele 20 de milioane de euro care vor fi împărţite elevilor din zone defavorizate şi cu părinţi dezavantajaţi. Liderul politic care dă ştirea, Raluca Turcan, vicepremier, a făcut şi socoteala: vor veni cam 200 de lei pe elev. O sumă care, într-adevăr, va scoate un copil din sărăcie!
Intrându-se în campanie electorală, şi acest proiect trebuie inclus în programele cu care încep să se înfăţişeze candidaţii aliniaţi pentru alegeri.
Campania ce se apropie cu paşi repezi, foarte probabil ceva de „doi în unul”, promite să fie una specială. Un partid abia a fost scos de la guvernare, iar altul abia a intrat. Unul se va lăuda cu realizările, altul va scoate în evidenţă lucrurile pe care le va face după ce va câştiga alegerile. Este vorba, aşa cum a înţeles toată lumea, de PSD şi de PNL. Cele două partide sunt personajele principale. Ele au guvernat, restul partidelor au asistat. Un partid a avut în mână bugetul ţării trei ani, altul a preluat frâiele de câteva luni.
După ce criterii să le judecăm? Dacă ne referim strict la copii, ambele partide şi-au demonstrat preocuparea faţă de ei. PNL a propus majorarea alocaţiilor pentru copii, PSD a votat pentru ca apoi să ceară dublarea alocaţiilor deja majorate. E ca la poker, numai că unul propune şi altul plăteşte.
Nu ştiu dacă în campania pentru locale şcoala, educaţia în general, va fi o temă intens dezbătută. Nu ştim dacă va fi o campanie pe programe generale sau pe teme foarte concrete.
Candidaţii, partidele, ocolesc problemele punctuale pentru că sunt uşor de urmărit. Cel mai simplu este să propui că vei face drumuri şi poduri, însă este teribil de greu să prezinţi un program pe Educaţie, Sănătate, Cultură. Nici când ai deja banii, cum este cazul proiectului „şcoala după şcoală”, nu este simplu să-ţi faci campanie electorală pe marginea lui.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informatia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu