de Gheorghe Pârja
A apărut numărul pe luna martie al revistei de
cultură Nord Literar, publicația fanion a Maramureșului, fiind prima operă de
revuistică literară din istoria acestui Ținut. A intrat în al 22-lea an de
viață activă, devenind o adresă căutată de valori consacrate ale literaturii
române actuale. Ținuta ei valorică a determinat Uniunea Scriitorilor din România
să o pună sub egida ei. Ceea ce nu este puțin lucru. Este timpul să spun că în
urma discuțiilor mele cu regretatul critic literar Nicolae Manolescu, fost
președinte al Uniunii Scriitorilor din România, am făcut demersurile de
rigoare. Conducerea revistei m-a sprijinit. Nicolae Manolescu, cu acordul
colaboratorilor lui, a semnat documentul. Așa ne-am asumat criteriul rigorii,
al valorii articolelor, poemelor publicate în revistă.
Suntem deschiși la colaboratorii de ținută din
Maramureș, din țară, dar și din străinătate. Așa am conturat sfera de interes
pentru literatura de calitate. Și acest număr gravitează în jurul criteriului
valoric. În prim-plan este pagina de poeme semnate de Vasile Igna, în semn de
prețuire pentru împlinirea a 80 de ani de la naștere, întâmplată la Ardusat.
Opera lui Vasile Igna este un reper în orizontul literaturii contemporane.
Alcătuită din cărți de poezie, romane, este o emblemă în arhitectura scrisului
românesc. De altfel, criticul literar Delia Muntean, comentând în coloanele
revistei volumul de poeme “Capcanele”, scrie că opera lui Vasile Igna este
profundă și originală.
În însemnarea mea despre autor, socotesc că volumele
de poezie și proză sunt alcătuite dintr-un aluat frământat de combustia
memoriei și de tăcerile care vorbesc. Poemul lunii este semnat de poetul Ion
Petrovai, care a rotunjit, în martie, 75 de ani de viață. Eu i-am adăugat un
ecuson de aprecieri despre laborioasa lui activitate, cu care cinstește memoria
locului. Criticul Irina Petraș continuă răspunsurile și răspunderile,
concentrându-se asupra modelelor și evenimentelor. Autoarea crede că
evenimentul, ca să-și merite numele, trebuie să schimbe ceva în mersul
lucrurilor. Să aibă urmări. Eseistul Ion Papuc face o secțiune prin
suprarealismul tragic, desenând destinul poetului Paul Celan, născut la
Cernăuți, care a închipuit un dialog direct cu Dumnezeu și sfârșind în apele
unui râu.
Criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu
continuă analiza epicului lui Gabriel Chifu, dintr-un roman cu audiență la cititori.
Criticul literar Daniela Sitar-Tăut scrie despre discursul memoriei dintr-o
carte de povestiri semnată de Alexandru Câțcăuan. Ovidiu Pecican, istoric și
analist literar, deschide o poartă spre romanele fascinantului I.D. Sârbu.
Universitara Ana Olos abordează în spiritul ei analitic universul din
Biblioteca stranie. Lectura textului este convingătoare și vom constata cum
straniul este rudă cu fantasticul. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul
revistei, consemnează întâmplări din întîlniri culturale de primăvară. De la
dialogul cu miez, cu preotul și scriitorul Eugen Barz din Madrid, la
evenimentul centenar Ben Corlaciu, de la Groșii Țibleșului. La Bastionul
Măcelarilor autoarea ia pulsul evenimentelor într-un stil propriu, convingător.
Neapărat fotografii, care vin să argumenteze faptele de cultură desfășurate sub
egida revistei Nord Literar.
Eu îmi aduc aminte de călătoria lui Marin Sorescu în
Maramureș. Fotografia din Sala Nichita Stănescu din Desești, în care poetul
este alături de Laurențiu Ulici, Marin Mincu, Ion Iuga, Angela Marinescu, este
document de istorie literară. Metropola lirică a cărturarului este o însemnare
scrisă de mine despre Vasile Igna. Dan Grădinaru face broderie pe spuma
amăgitoare a norilor ce pier. Adică scrie despre soartă, ursită, noroc, destin.
Cărturarul Mircea Popa scrie despre volumul istoricului britanic, Dennis
Deletant, În căutarea României. O aventură personală din 1965 până azi.
Iulia-Anamaria Ghidiu scrie despre lirica Larisei Calo. Colega Raluca Hășmășan
face o analiză pricepută poeziei române a diasporei israeliene. Fapta aparține
poetului Ion Cristofor. Raluca este deja stăpână pe uneltele observației
critice, având și limbajul necesar deslușirii ideilor din texte.
Grupaje de poezie publică Rodica Dragomir, Florica Bud,
Gheorghe Pop (la 80 de ani), Liviu Coroiu și Nicolae Șapcă – Cernăuți. Ion Radu
Zăgreanu comentează cartea de publicistică Felurite feluri, a prozatorului
Cornel Cotuțiu. Elena Liliana Popescu traduce din Rabindranath Tagore. Revista
publică și textul-necrolog pentru criticul literar Nicolae Manolescu. Revista
poate fi procurată din unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere
primește spre folosul cititorilor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu