Scriitorul VASILE IGNA, la Nord Literar

                                                                                      de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna martie al revistei de cultură Nord Literar, publicația fanion a Maramureșului, fiind prima operă de revuistică literară din istoria acestui Ținut. A intrat în al 22-lea an de viață activă, devenind o adresă căutată de valori consacrate ale literaturii române actuale. Ținuta ei valorică a determinat Uniunea Scriitorilor din România să o pună sub egida ei. Ceea ce nu este puțin lucru. Este timpul să spun că în urma discuțiilor mele cu regretatul critic literar Nicolae Manolescu, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, am făcut demersurile de rigoare. Conducerea revistei m-a sprijinit. Nicolae Manolescu, cu acordul colaboratorilor lui, a semnat documentul. Așa ne-am asumat criteriul rigorii, al valorii articolelor, poemelor publicate în revistă.

Suntem deschiși la colaboratorii de ținută din Maramureș, din țară, dar și din străinătate. Așa am conturat sfera de interes pentru literatura de calitate. Și acest număr gravitează în jurul criteriului valoric. În prim-plan este pagina de poeme semnate de Vasile Igna, în semn de prețuire pentru împlinirea a 80 de ani de la naștere, întâmplată la Ardusat. Opera lui Vasile Igna este un reper în orizontul literaturii contemporane. Alcătuită din cărți de poezie, romane, este o emblemă în arhitectura scrisului românesc. De altfel, criticul literar Delia Muntean, comentând în coloanele revistei volumul de poeme “Capcanele”, scrie că opera lui Vasile Igna este profundă și originală.

În însemnarea mea despre autor, socotesc că volumele de poezie și proză sunt alcătuite dintr-un aluat frământat de combustia memoriei și de tăcerile care vorbesc. Poemul lunii este semnat de poetul Ion Petrovai, care a rotunjit, în martie, 75 de ani de viață. Eu i-am adăugat un ecuson de aprecieri despre laborioasa lui activitate, cu care cinstește memoria locului. Criticul Irina Petraș continuă răspunsurile și răspunderile, concentrându-se asupra modelelor și evenimentelor. Autoarea crede că evenimentul, ca să-și merite numele, trebuie să schimbe ceva în mersul lucrurilor. Să aibă urmări. Eseistul Ion Papuc face o secțiune prin suprarealismul tragic, desenând destinul poetului Paul Celan, născut la Cernăuți, care a închipuit un dialog direct cu Dumnezeu și sfârșind în apele unui râu.

Criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu continuă analiza epicului lui Gabriel Chifu, dintr-un roman cu audiență la cititori. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut scrie despre discursul memoriei dintr-o carte de povestiri semnată de Alexandru Câțcăuan. Ovidiu Pecican, istoric și analist literar, deschide o poartă spre romanele fascinantului I.D. Sârbu. Universitara Ana Olos abordează în spiritul ei analitic universul din Biblioteca stranie. Lectura textului este convingătoare și vom constata cum straniul este rudă cu fantasticul. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, consemnează întâmplări din întîlniri culturale de primăvară. De la dialogul cu miez, cu preotul și scriitorul Eugen Barz din Madrid, la evenimentul centenar Ben Corlaciu, de la Groșii Țibleșului. La Bastionul Măcelarilor autoarea ia pulsul evenimentelor într-un stil propriu, convingător. Neapărat fotografii, care vin să argumenteze faptele de cultură desfășurate sub egida revistei Nord Literar.

Eu îmi aduc aminte de călătoria lui Marin Sorescu în Maramureș. Fotografia din Sala Nichita Stănescu din Desești, în care poetul este alături de Laurențiu Ulici, Marin Mincu, Ion Iuga, Angela Marinescu, este document de istorie literară. Metropola lirică a cărturarului este o însemnare scrisă de mine despre Vasile Igna. Dan Grădinaru face broderie pe spuma amăgitoare a norilor ce pier. Adică scrie despre soartă, ursită, noroc, destin. Cărturarul Mircea Popa scrie despre volumul istoricului britanic, Dennis Deletant, În căutarea României. O aventură personală din 1965 până azi. Iulia-Anamaria Ghidiu scrie despre lirica Larisei Calo. Colega Raluca Hășmășan face o analiză pricepută poeziei române a diasporei israeliene. Fapta aparține poetului Ion Cristofor. Raluca este deja stăpână pe uneltele observației critice, având și limbajul necesar deslușirii ideilor din texte.

Grupaje de poezie publică Rodica Dragomir, Florica Bud, Gheorghe Pop (la 80 de ani), Liviu Coroiu și Nicolae Șapcă – Cernăuți. Ion Radu Zăgreanu comentează cartea de publicistică Felurite feluri, a prozatorului Cornel Cotuțiu. Elena Liliana Popescu traduce din Rabindranath Tagore. Revista publică și textul-necrolog pentru criticul literar Nicolae Manolescu. Revista poate fi procurată din unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere primește spre folosul cititorilor!

O șoferiță a intrat într-un stâlp care s-a prăbușit pe carosabil iar o femeie a fost accidentată pe trecerea de pietoni

Polițiștii din Ulmeni au fost sesizați ieri prin 112 că pe DJ 193, în Ardusat, s-a produs un accident rutier cu victimă. La fața locului, polițiștii au stabilit că un autoturism condus dinspre localitatea Pomi înspre Colțirea, de către o femeie de 46 de ani din Mireșu Mare, a părăsit partea carosabilă și s-a izbit de un stâlp de beton al rețelei electrice, acesta căzând pe partea carosabilă.

În urma accidentului rutier a rezultat vătămarea corporală a conducătoarei auto, aceasta fiind transportată de către un echipaj SMURD la Spitalul Județean Baia Mare. Femeia a fost testată cu aparatul etilotest, rezultatul fiind zero. În cauză, polițiștii efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Tot ieri, polițiștii Biroului Rutier Baia Mare au intervenit la un accident rutier pe strada Andrei Mureșanu din municipiu. La fața locului, polițiștii au stabilit că un autoturism condus de către un bărbat de 54 de ani din Baia Mare a lovit o femeie de 51 de ani care traversa pe trecerea pentru pietoni. În urma accidentului rutier, femeia a suferit vătămari corporale, motiv pentru care a fost transporată la Spitalul Județean. Atât conducătorul auto cât și victima au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind zero. În cauză polițiștii au întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Sursa: MaraMedia

Ziua mondială a povestitului, la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare

 

Ziua mondială a povestitului, 20 martie, a fost marcată la serviciul împrumut carte pentru copii şi tineret de la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare.

Astfel, elevii clasei a III-a de la Şcoala Gimnazială din Ardusat au avut ocazia de a călători pe tărâmul poveştilor prin intermediul covorului povestitor „Cele patru colţuri”, prezentat de Maria Marton. Bibliotecara Corina Şpan a participat împreună cu ei în această călătorie, prezentându-le volumul fără text „Dessine!”(„Desenează!”), într-un mod interactiv.

                                                                                         GDL

Fotografia zilei - Someş, apă lină...

 

Finanțare de șase milioane de lei în Ardusat, pe PNDL2, pentru modernizarea rețelei de drumuri

După obținerea sumei de aproximativ două milioane de lei, pe PNDL1, pentru modernizarea a două drumuri comunale, administrația locală din Ardusat a mai obținut o finanțare, de aproape șase milioane de lei, pe Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa a doua, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Obiectul contractului îl constituie alocarea unei finanțări în sumă de 5.929.534,38 lei pentru realizarea obiectivului de investiții ”Modernizarea rețelei de drumuri de interes local în comuna Ardusat, județul Maramureș”, valoarea totală a investiției fiind de 6.254.637,31 lei. La ședința Consiliului Local Ardusat, în cadrul căreia a fost semnat acest contract de primarul comunei, Ciprian Rus, în prezența președintelui Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, aleșii locali au ridicat o problemă mai veche, respectiv introducerea gazului metan în comună.

”Ne-am bucurat să îl avem pe șeful administrației județene în mijlocul nostru și îl așteptăm să vină cât mai des cu vești bune și cu contracte de finanțare de care să beneficieze întreaga comunitate din Ardusat.

Acest contract obținut pe PNDL2, în valoare de aproximativ șase milioane de lei, este o continuare a altui contract finanțat pe Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa 1, care în prezent este aproape finalizat. Astfel, pe PNDL1 am mai avut o finanțare de două milioane de lei, bani pe care i-am folosit pentru reabilitarea a aproximativ 2 kilometri de drum comunal. Este vorba despre străzile Șiru Mic și Șiru Mare, unde există, acum, drum, șanțuri și trotuare modernizate. În prezent depunem pe Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), alături de ADI Apă-Canal, un contract de extindere a rețelei de apă și canalizare, pe o distanță de aproximativ trei kilometri. Valoarea contractului este de trei milioane de lei, deoarece aici am prevăzut și refacerea drumului pe acest tronson. Totodată, pe Programul Operațional Regional (POR) vom depune un proiect de modernizare a școlii din Ardusat”, a declarat primarul comunei, Ciprian Rus.

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a felicitat administrația locală atât pentru proiectele derulate în comună, cât și pentru cele care au obținut finanțare sau așteaptă să intre la finanțare pe fonduri guvernamentale sau europene. Șeful administrației județene a dat asigurări că, instituția pe care o conduce va fi mereu aproape de reprezentanții administrațiilor locale și va susține toate inițiativele care au în centrul lor interesul comunității. ”M-am bucurat să fiu alături de aleșii locali din Ardusat, dar și de executivul primăriei, într-un moment extrem de important pentru fiecare locuitor, respectiv obținerea unei finanțări de aproape șase milioane de lei, care înseamnă modernizarea a 6,5 kilometri de drumuri de interes local. Guvernul României continuă să finanțeze proiecte în Maramureș, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a arătat, în ultimii ani, totală deschidere tuturor proiectelor depuse de județul nostru. În cadrul ședinței de Consiliu Local la care am participat în Ardusat, aleșii locali mi-au prezentat o problema mai veche cu care se confruntă, respectiv lipsa gazului metan în comunitate. Le-am spus despre discuțiile pe care le-am avut cu fostul ministru al Economiei, deputatul Gheorghe Șimon, despre faptul că dorim să constituim o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) în care să prindem în proiect toate administrațiile locale care doresc să se racordeze la gaz, iar Consiliul Județean va veni ca și partener în proiect. Dacă primele discuții au făcut referire la zona Sighet – Borșa, vom gândi un proiect care să cuprindă și comunitățile din zona Codru, Chioar și Lăpuș. Este vorba despre un proiect amplu și complex, cu etape premergătoare, însă sperăm ca, în anul 2018, să avem un proiect finalizat”, a declarat Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș.

                                                                            CJMM

POESIS – Vasile IGNA

Egloga I

Ianuarie: Terapie

Stele mici licăresc peste fruntariile gerului

ele nu cunosc fericirea nici nefericirea

deseori poţi visa să le atingi cu mâna

să le acoperi viclenia cu palma

să le sufoci singurătatea.

Ochiul e răsfăţat de lumină

moleşit de frig şi constrângeri.

Un vânt de mare scutură pomii şi

grădinile albe ale gheţii

şi cad fructele ca îndoielile

pe pajiştea arsă a Grădinii.

Verum dicere.

Respir greu în faţa instinctului

am oare dreptul să propun altceva

ca monedă de schimb pentru viaţă?

Silabisesc un nume

dar numele refuză să se închege

literele nu disting sensul

în sângele lor curge blajinul

nisip al compromisului.

Prietenii mei încep anul cu

călătorii prin culoarele morţii

fac reverenţe utopiei

sunt cinstiţi şi cinici cu ei înşişi.

Ei sunt mesagerii bine dispuşi

ai absurdului.

Prietenii nu spun întotdeauna adevărul

ei pervertesc până şi ascunzişurile lui Dumnezeu

la fel ca filosofii şi babele.

Mai rămâne şansa ca ei să piardă

gravitaţia şi să plutească fără de aripi

precum îngerii căzuţi, cei ce

n-au atins niciodată Pământul.

Abia de ajunge să cadă o rază asupra ta

şi cerurile se deschid

lăsând să pătrundă în carne

săgeţile gerului.

Nimeni nu se poate însănătoşi singur.

Totul, chiar şi viaţa,

lucrează pentru abolirea veşniciei.

Egloga a II-a

Februarie: Începutul ospitalităţii

E o încrucişare de rase deosebite

niciuna nu poate ţine calea dreaptă

iată deprimarea învinge puterea de adaptare

şi sângele e corupt de oboseală şi teamă.

Il faut s’abêtir, sună goarna preceptelor,

iar timpul trece în somn şi cerşetoria

seacă albia mizericordiei.

Curg streşinile, neaua prinde puteri

doar noaptea sub luciul smochinit al lunii.

Anotimpul e al compătimirii

dorinţele cresc odată cu

neîmblânzirea viciilor

cu ameţeala păguboasă a minţii.

Unul crede în sorţii războiului

altul în sfiala nopţii de dragoste

amândoi întrec măsura cum ar trece

un nor peste marginea orizontului.

Mai rămâne muzica

şi cei ce-şi fac digestia

pe valurile imorale ale armoniei.

Lor li se aduc laude

pentru ei se ridică statui şi

se desenează în oraşe pieţe.

Dar anul e abia la început

Die fröhliche Wissenschaft înaintează

cu pas lent ocolind pericolele şi

lăsând în urmă cetăţi pustii şi

ziduri cu iederă însângerată.

Când se priveşte în oglindă

nu zăreşte decât ceva pe cale

să devină o umbră străvezie.

Eşti stăpânit de timiditate

deşi unii spun că eşti curtoazia însăşi

fără ca astfel să fi ajuns să spună totul

căci sensul se poate lipsi de cuvinte

şi cărţile nu sunt indispensabile

nici măcar pentru progresia acestui anotimp

în care februarie e doar pasul al doilea

începutul ospitalităţii.

Înţelepciunea (sănătatea?) nu e văzută decât

de privirea care îmbrăţişează:

geologia ei e desfăcută în straturi

de generozitatea virilă a ciocanelor

de grămada ţepoasă a aşchiilor

aşteptându-şi rândul la reîntrupare.

Nimeni nu-şi pierde inima

în încercări hazardate.

Totul străluceşte, totul se întunecă.

Concursul "Cu viaţa mea apăr viaţa" la Fărcaşa

Inspectoratul pentru Situaţiii de Urgenţă Maramureş, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Primăria Fărcaşa (care a alocat pentru aceasta manifestare suma de 2600 lei) au organizat la Grupul şcolar din Fărcaşa concursul pe teme de protectie civila"Cu viaţa mea apăr viaţa". Au participat echipaje de la institutiile de invatamânt din localitatile : Băiţa de sub Codru, Asuajul de Sus, Ardusat, Ariniş, Băseşti, Sălsig, Gârdani şi Fărcaşa. Fiecare şcoala a fost reprezentata la concurs de câte doua echipaje formate din cite 4 elevi . Concurentii au avut de răspuns la un set de 20 de întrebari tematice.
În timp ce membrii juriului au corectat lucrarile, elevii au vizionat filme educative pe teme de protectie civila.Acestia au avut ocazia sa vadă ,de aproape, o autospeciala de lucru cu apa şi spuma si o ambulanta SMURD de prim ajutor prezentate de catre personalul garzii de interventie Farcasa.

La final clasamentul a aratat astfel:
Locul I - Grup şcolar Fărcaşa 1
Locul 2 - Şcoala Băiţa de sub Codru 1
Locul 3 - Şcoala Gârdani
Toate echipajele au fost premiate cu diplome si insigne iar primarul comunei Fărcaşa, Ioan Stegeran a oferit laureatilor, pe lângă cadouri sau dulciuri ,şi alte premii surpriza (în plic!). Deasemenea un reprezentant al “Serviciului Maltez” a oferit echipajelor clasate pe primele trei locuri alte premii constând în mingi, tricouri şi dulciuri .Manifestarea de la Fărcaşa a fost onorată de prezenţa d-lor Nicolae Bud - deputat în Parlamentul României, colonel Ioan Pop-Rapidu -şeful ISU Maramureş precum şi de alte oficialităţi locale.

Mircea Pauşeniuc