Poezie - Nord Literar, Anul XXIII, nr. (264), mai 2025 - Elena Ilash, Gelu Dragoș, Valeria Bilț

 

NORD LITERAR: Numărul 264 al revistei de cultură își așteaptă cititorii

 Iubitorii de literatură, și nu doar ei, pot găsi noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” la o parte dintre chioșcurile de ziare din Baia Mare, precum și în librăriile Cărturești din întreaga țară. Un cuprins bogat ca de fiecare dată, în care se regăsesc eseuri, cronici și recenzii, proză, poezie, restituiri și traduceri.

În eseul „Generații poetice”, Irina Petraș declară că nu crede în rupturi. Ion Papuc redă un episod tulburător care stă la baza înființării Facultății de Arte din cadrul Institutului Pedagogic din București.

Gheorghe Glodeanu aduce pe tapet preocuparea Ligiei Duruș pentru literatura inspirată de epoca totalitarismului românesc.

„Stăm pe adevăr și pe rătăcire” spune Delia Muntean, analizând critic romanul lui Dumitru Oprișor, „Singurătatea ajunge la toți”.

Daniela Sitar-Tăut se oprește asupra unui nou demers restitutiv, „Divorțul doamnei Dudu” de Camil Petrescu, afirmând că „puțini știu că spiritul său neliniștit a gravitat intens în jurul celei de-a șaptea arte”.

La pagina „Orfeu”, George Vulturescu vine cu un grupaj de poezii din cel mai nou volum al său, „Pinul lui Nietzsche”.

Ovidiu Pecican continuă, la pagina „Avalon”, cu un nou episod din „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

O figură marcantă a istoriei și a filosofiei românești, Vasile Pârvan, care a legat o frumoasă prietenie cu ieudeanul Vasile Chindriș, la Berlin, este adusă în actualitate de Gheorghe Pârja. Stă mărturie corespondența celor doi, prezentată de autor în acest important material de restituiri. Într-un al doilea material, Gheorghe Pârja îl evocă pe Lucian Blaga din perspectiva influenței pe care Elena Daniello a avut-o asupra poetului.

Dana Buzura-Gagniuc prezintă actualitatea culturală, cuprinzând dialoguri cu studenții, lansări de carte și donație de carte și de reviste, iar Flaviu Claudiu Mihali punctează impresii de la Festivalul Internațional „Poezia la Iași”.

Doina Uricariu propune o consistentă cronică literară la volumul „Decalogul timpului meu” al Deliei Muntean, relevând „un echilibru nedezmințit al autoarei față de abordările postmoderne deformate de corectitudinea politică”.

Cel mai recent volum al lui Gheorghe Glodeanu, „Prolegomene la o istorie a diarismului românesc”, este prezentat de Mircea Popa.

Recenziile acestui număr aparțin lui Constantin Cubleșan, cu referire la cartea Cleopatrei Lorințiu intitulată „Anii scurți”, și Ralucăi Hășmășan cu referire la volumul de versuri „Alte vremuri” de Gavril Ciuban.

În acest număr, se pot citi proză de Adrian Munteanu, poezie de Elena Ilash, Valeria Bilț, Gelu Dragoș, parodia lui Lucian Perța la poezia lui George Vulturescu și poemul lunii semnat de Elena Cărușan.

Florica Bud prezintă activitatea Cenaclului Scriitorilor din Maramureș în materialul „Un cenaclu cu nume de județ”, iar Cristina Irian vorbește despre „Poezia tehnologică: o nouă estetică în era digitală”.

La pagina destinată traducerilor, Mariana și Valeriu Stancu ne prezintă un tânăr poet din Peru, Elí Urbina.

Acest număr al revistei este ilustrat cu lucrări din creația artistei plastice Mihaela Ganța.

Autor: Panni Pongracz

Sursa: MaraMedia

Foto: Dana BUZURA-GAGNIUC

Concurs de Eseu Filosofic pentru liceeni „Emil Cioran”

 

Un parteneriat care ne onorează, un concurs care se dorește un factor de coagulare a înțelepciunii tinerilor curioși, iubitori de filosofie.

Specializarea Filosofie a Facultății de Litere a Universității Tehnice Cluj Napoca - Centrului Universitar Nord Baia Mare, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Maramureș și cu Revista de Cultură „Nord Literar” organizează Concursul de Eseu Filosofic „Emil Cioran”, ca un prilej de afirmare oferit elevilor pasionați de lectură, de gândire critică și de înțelepciune.

La concurs pot participa elevii de liceu, indiferent de profil.

Eseurile vor fi trimise împreună cu o scurtă prezentare personală și cu numele profesorului coordonator la adresa 𝐟𝐢𝐥𝐨𝐬𝐨𝐟𝐢𝐞𝐛𝐚𝐢𝐚𝐦𝐚𝐫𝐞@𝐠𝐦𝐚𝐢𝐥.𝐫𝐨 până la data de 𝟖 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓.

Cine poate participa?

Concursul este deschis tuturor elevilor de liceu, indiferent de profil.

Reguli și cerințe:

• Eseurile trebuie să aibă între 800 și 1000 de cuvinte (aprox 3 pag. word, Times New Roman, mărime font 12, spațiere 1,5).

• Limbajul trebuie să fie clar, argumentat și relevant temei propuse.

• Eseul trebuie să aibă un profund conținut ideatic caracterizat prin creativitate și gândire critică

• Lucrările trebuie să fie originale, iar orice surse utilizate să fie menționate.

• Termen limtă: 8 aprilie 2025

Premii:

• Cele mai bune trei eseuri vor fi premiate cu suma 500 lei și vor fi publicate în revista Nord Literar

• Toți participanții vor primi diplome de participare, iar autorii eseurilor finaliste vor fi invitați la Baia Mare pentru a li se înmâna premiul și pentru a participa la un workshop dedicat discuțiilor filosofice în marginea eseurilor câștigătoare.

Cum participi?

Trimite eseul tău împreună cu o scurtă prezentare personală (nume, vârstă, liceu, oraș) la adresa filosofiebaiamare@gmail.ro până la data de 8 aprilie 2025.

Anunțarea câștigătorilor:

Rezultatele vor fi comunicate pe pagina concursului, pe facebook și pe e-mail în data de 15 aprilie 2025, iar premierea oficială va avea loc în cadrul unui eveniment special organizat în cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare.

Te așteptăm să ne împărtășești ideile tale! Sapere aude! – Îndrăznește să știi!

Membrii juriului : Prof. emerit. dr. Petru Dunca, prof. dr. Daniela Dunca, conf. dr. Vasile Cătălin Bobb, conf. dr. Iovan Drehe, lect. dr. Andrei Achim, lect. asoc. dr. Dan Siserman.

Organizatori: Specializarea Filosofie, Departamentul de Științe Socio-Umane, Teologie și Arte, Facultatea de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare; Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Revista de cultură „Nord Literar”.

Dana GAGNIUC BUZURA

Fotografia zilei - Regretatul Alex Ștefănescu, Florica Bud, Săluc Horvat și subsemnatul

 

Adrian Alui Gheorghe la NORD LITERAR

                                                                        de Gheorghe Pârja

La finalul acestui an agitat, cu multe surprize păguboase pentru starea de lumină sufletească, a apărut revista de cultură NORD LITERAR, tocmai pentru a oferi o oază mai liniștită pentru zilele din preajma sărbătorilor creștine. Este vorba de numărul dublu, noiembrie – decembrie, cu un conținut divers și o ținută grafică apreciată de mulți cititori. Chiar invidiată de unii confrați. Dar așa-i Maramureșul, vestit prin bunătate, frumusețe și culori inconfundabile. Oaspetele acestui editorial este apreciatul scriitor Adrian Alui Gheorghe, un bun cunoscător și admirator al Maramureșului. Unde are o livadă cu prieteni. În numărul de față, publică un eseu incitant, despre un fenomen la ordinea zilei, care preocupă lumea în care trăim. Adică, ce se întâmplă cu poezia și rugăciunea în era digitală?

Da, pășim prea repede pe un teren nou, într-o lume nouă, într-o epocă nouă. Terenul nou este virtualitatea, lumea nouă este epoca digitală. Se întreabă autorul nostru: „unde sunt poezia și rugăciunea în această epocă? Mai sunt ele purtătoare de duh, sens, suflet, așa cum sunt definite dintotdeauna? Greu de răspuns. Epoca noastră nu pare să mai fie una a cuvântului. Puterea limbajului a fost înlocuită cu puterea vederii”. Este un text provocator, cu soluții pentru liniștea noastră. Citiți și vă veți convinge. Textul este un fragment din Conferința susținută de Adrian, la Desești, în 19 octombrie 2024.

Dar să derulez sumarul. Poemul lunii este semnat de Nichita Stănescu, rugându-ne poetul peste vreme să nu-l uităm pe Eminescu; „că ar fi putut să stea la masă cu noi, la masa cinei celei de taină.” Criticul literar Irina Petraș continuă serialul, răspunsuri-răspunderi. În acest număr se aduce vorba despre revistele literare. Excelentul eseist Ion Papuc scrie despre eminentul istoric literar Adrian Marino, cel care credea că „teoria literaturii trebuie să aibă la bază racordarea la un sistem filosofic”. Universitarul Gheorghe Glodeanu continuă comentariile la romanul „Casa din Strada Sirenelor”, de Octavian Soviany.

Criticul literar Delia Muntean, colega noastră de redacție, scrie cu aplicat har despre un recent popas liric al distinsului cărturar și academician Ion Pop, „Proba focului”, în care poetul convoacă înțelesuri ce merg dincolo de efemer. Daniela Sitar-Tăut scrie despre un recent tom al scriitorului Petru Istrate, „un autentic scriitor ce trebuie să intre în atenția lumii literare”, sugerează criticul literar. La rubrica Orfeu publică poeme Marcel Mureșanu. Alături, parodia prețuitului confrate Lucian Perța. Istoricul Ovidiu Pecican continuă scurta cronică în piatră a lui Radu de la Afumați.

Gheorghe Pârja continuă seria de comentarii despre scriitori din Cernăuți. În acest număr face portretul cărturăresc al lui Ștefan Hostiuc, autorul volumului de interviuri „Dialoguri septentrionale”, în care folosește dialogul ca o veghe românească în Nordul Bucovinei. Meritul cărții este că reconstituie, în vremuri grele, scrisul în limba română. Un tablou mișcător întru rezistența spiritului românesc în orașul tinereții lui Eminescu. Criticul și istoricul literar Ion Dur scrie despre creatorul din matricea fondatoare a culturii române. Adică Domnul Eminescu. Sub titlul „Nordul Literar – literatura Nordului”, managerul revistei noastre, doamna Dana Buzura-Gagniuc a consemnat, într-un stil atractiv, evenimente importante la care revista a fost parte. Întâlniri unice, seri speciale, dialoguri cu miez și sens, oameni cu povești, personaje cu istorie, locuri cu parfum.

Trei premii pentru scriitori maramureșeni, dobândite la Colocviile „George Coșbuc” și la Festivalul Național de poezie de la Bistrița: Dana Buzura-Gagniuc, Delia Muntean și Valeria Bilț. Delia Muntean comentează volumul „Pescuirea minunată”, de Vasile Trif, născut în Baia Mare, acum preot în Canada. Gheorghe Pârja evocă, prin intermediul unui interviu recuperat, atmosfera din 1918, de la Alba Iulia, protagonist fiind săpânțanul Gheorghe Pop-Chitru. Horia Bădescu cinstește opera profesorului și omului de litere Adrian Dinu Rachieru, la împlinirea vârstei de 75 de ani. Colega Raluca Hășmășan ne aduce aproape revista Littera Nova, care apare la Madrid, una dintre cele mai importante reviste românești care apare peste hotare.

Proza este semnată de Cristian Meleșteu. Poezie: Andreea Mara David, eleva din Bistrița care a obținut premiul revistei noastre la Colocviile „George Coșbuc”. I se alătură Brandy Barasch – Germania, Liviu Mircea, Adela Conciu și George Vigdor. Mihai Vintilă scrie despre comentariile critice ale scriitorului, jurnalistul Menuț Maximinian. Criticul de artă Dalina Bădescu ne aduce în atenție arhitectura memorială, cu referire la monumentul martirilor români de la Moisei. Maramureșeanca noastră, Lucia Ileana Pop, stabilită în Italia, traduce din poezia Eugeniei Serafini, o valoroasă poetă din țara lui Dante. Sărbătorească este ilustrarea numărului cu fotografii din colecția Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Liviu Borlan.

Din păcate, chioșcurile de presă se închid. Revista poate fi cumpărată de la un singur loc din Baia Mare, din fața Magazinului „Maramureș”. Vom căuta alte soluții de difuzare. La anul care vine, poate ne va fi mai bine! La anul și La mulți ani!

Scriitorul VASILE IGNA, la Nord Literar

                                                                                      de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna martie al revistei de cultură Nord Literar, publicația fanion a Maramureșului, fiind prima operă de revuistică literară din istoria acestui Ținut. A intrat în al 22-lea an de viață activă, devenind o adresă căutată de valori consacrate ale literaturii române actuale. Ținuta ei valorică a determinat Uniunea Scriitorilor din România să o pună sub egida ei. Ceea ce nu este puțin lucru. Este timpul să spun că în urma discuțiilor mele cu regretatul critic literar Nicolae Manolescu, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, am făcut demersurile de rigoare. Conducerea revistei m-a sprijinit. Nicolae Manolescu, cu acordul colaboratorilor lui, a semnat documentul. Așa ne-am asumat criteriul rigorii, al valorii articolelor, poemelor publicate în revistă.

Suntem deschiși la colaboratorii de ținută din Maramureș, din țară, dar și din străinătate. Așa am conturat sfera de interes pentru literatura de calitate. Și acest număr gravitează în jurul criteriului valoric. În prim-plan este pagina de poeme semnate de Vasile Igna, în semn de prețuire pentru împlinirea a 80 de ani de la naștere, întâmplată la Ardusat. Opera lui Vasile Igna este un reper în orizontul literaturii contemporane. Alcătuită din cărți de poezie, romane, este o emblemă în arhitectura scrisului românesc. De altfel, criticul literar Delia Muntean, comentând în coloanele revistei volumul de poeme “Capcanele”, scrie că opera lui Vasile Igna este profundă și originală.

În însemnarea mea despre autor, socotesc că volumele de poezie și proză sunt alcătuite dintr-un aluat frământat de combustia memoriei și de tăcerile care vorbesc. Poemul lunii este semnat de poetul Ion Petrovai, care a rotunjit, în martie, 75 de ani de viață. Eu i-am adăugat un ecuson de aprecieri despre laborioasa lui activitate, cu care cinstește memoria locului. Criticul Irina Petraș continuă răspunsurile și răspunderile, concentrându-se asupra modelelor și evenimentelor. Autoarea crede că evenimentul, ca să-și merite numele, trebuie să schimbe ceva în mersul lucrurilor. Să aibă urmări. Eseistul Ion Papuc face o secțiune prin suprarealismul tragic, desenând destinul poetului Paul Celan, născut la Cernăuți, care a închipuit un dialog direct cu Dumnezeu și sfârșind în apele unui râu.

Criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu continuă analiza epicului lui Gabriel Chifu, dintr-un roman cu audiență la cititori. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut scrie despre discursul memoriei dintr-o carte de povestiri semnată de Alexandru Câțcăuan. Ovidiu Pecican, istoric și analist literar, deschide o poartă spre romanele fascinantului I.D. Sârbu. Universitara Ana Olos abordează în spiritul ei analitic universul din Biblioteca stranie. Lectura textului este convingătoare și vom constata cum straniul este rudă cu fantasticul. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, consemnează întâmplări din întîlniri culturale de primăvară. De la dialogul cu miez, cu preotul și scriitorul Eugen Barz din Madrid, la evenimentul centenar Ben Corlaciu, de la Groșii Țibleșului. La Bastionul Măcelarilor autoarea ia pulsul evenimentelor într-un stil propriu, convingător. Neapărat fotografii, care vin să argumenteze faptele de cultură desfășurate sub egida revistei Nord Literar.

Eu îmi aduc aminte de călătoria lui Marin Sorescu în Maramureș. Fotografia din Sala Nichita Stănescu din Desești, în care poetul este alături de Laurențiu Ulici, Marin Mincu, Ion Iuga, Angela Marinescu, este document de istorie literară. Metropola lirică a cărturarului este o însemnare scrisă de mine despre Vasile Igna. Dan Grădinaru face broderie pe spuma amăgitoare a norilor ce pier. Adică scrie despre soartă, ursită, noroc, destin. Cărturarul Mircea Popa scrie despre volumul istoricului britanic, Dennis Deletant, În căutarea României. O aventură personală din 1965 până azi. Iulia-Anamaria Ghidiu scrie despre lirica Larisei Calo. Colega Raluca Hășmășan face o analiză pricepută poeziei române a diasporei israeliene. Fapta aparține poetului Ion Cristofor. Raluca este deja stăpână pe uneltele observației critice, având și limbajul necesar deslușirii ideilor din texte.

Grupaje de poezie publică Rodica Dragomir, Florica Bud, Gheorghe Pop (la 80 de ani), Liviu Coroiu și Nicolae Șapcă – Cernăuți. Ion Radu Zăgreanu comentează cartea de publicistică Felurite feluri, a prozatorului Cornel Cotuțiu. Elena Liliana Popescu traduce din Rabindranath Tagore. Revista publică și textul-necrolog pentru criticul literar Nicolae Manolescu. Revista poate fi procurată din unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere primește spre folosul cititorilor!

Nicolae Breban la NORD LITERAR

                                                               de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna februarie al revistei de cultură Nord Literar, ajunsă în cel de-al 22-lea an de viață activă, recunoscută valoric în țară și străinătate. Este prima revistă de cultură din istoria Maramureșului cu asemenea palmares. Se cuvine recunoștință tuturor ziditorilor ei, de la întemeietori, la cei de astăzi. Ca semn al prețuirii profesionale, apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, fiind editată cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Să derulăm sumarul acestui număr. Cum v-am obișnuit, în această lună am marcat un eveniment important pentru literatura română. Este vorba despre aniversarea marelui scriitor Nicolae Breban, membru al Academiei Române, născut în Baia Mare, la 1 februarie 1934. Deci a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani. Despre scriitorul care a fost fascinat de marile structuri epice scrie un eseu Gheorghe Pârja. Alături, o fotografie sugestivă, realizată la Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor. În fotografie: Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Mircea Popa, Nicolae Scurtu, Ion Mureșan, Ion Pop și în fotoliu însuși Nicolae Breban. Poemul lunii este semnat de poetul Gheorghe Mihai Bârlea. Despre cărturarul Mircea Popa, la 85 de ani, scrie poetul și prozatorul Horia Bădescu.

Despre Ce caută să ne convingă criticul și istoricul literar Irina Petraș în acest număr? Continuă inspiratele opinii despre răspunderi și răspunsuri, focalizând discursul pe contractul de lectură. Eseistul Ion Papuc ne propune o temă de meditație. Cât de important este să ai o genealogie culturală. Cu pilde savuroase, pornind de la Thomas Mann, cu un popas la Petre Dulfu și ajungând la Radu Ulmeanu. Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu ne propune o introspecție asupra universului epic al lui Gabriel Chifu. Colega de redacție, Delia Muntean, cu o viziune critică personală, analizează tăcerea ca ritual și probă în lirica lui Mircea Petean, cu precădere în antologia apărută la Editura Academiei Române cu o prefață de Ovidiu Pecican. Daniela Sitar-Tăut este consecventă cu recuperarea unor scriitori de primă mărime ai literaturii române. Unul dintre ei este Camil Petrescu, unul dintre cei mai vitregiți autori în postumitate. Așa ne arată cum se repară ieftin roata norocului într-o piesă de teatru.

Poetul Vasile Proca, cel care a devenit prin vreme un stâlp al manifestărilor lirice de la Sighetul Marmației și Desești, este prezent la cinstita rubrică Orfeu cu un poem dedicat poeților din Maramureș. Lucian Perța l-a așteptat la răscrucea drumurilor din Vadu Izei cu parodia de rigoare. Ovidiu Pecican ne dezvăluie câte ceva din laboratorul scriitorului I. D. Sârbu, ruptura din încleștarea cu cenzura, dar și câteva confesiuni vizând munca la un roman. Istoricul Marius Oprea, după ce face portretul profesorului maramureșean de istorie, Vasile Mîrza, din Rozavlea, comentează recenta lui carte – Marea Neagră în opera lui Gheorghe I. Brătianu. Autorul cărții, afirmă istoricul, a găsit o nouă cheie de lectură nu numai a unei cărți, dar și a istoriei. Domnul Vasile Mîrza este primarul comunei Rozavlea. Dana Buzura-Gagniuc publică un fragment din cartea în curs de apariție – Buzura la Berința, o inedită reconstituire a viețuirii marelui prozator în spațiul natal, dar mai ales legăturile lui cu părinții și universul din care au prins contur memorabile personaje din cărțile sale.

Eu am scris un text despre poetul și prietenul Vasile Proca la împlinirea vârstei de 75 de ani. Criticul literar Zenovie Cârlugea îl consideră pe Gheorghe Glodeanu un istoric, mitograf și poetician al lumilor fantastice, analizând recenta lui carte – Istoria prozei fantastice românești. În ultima vreme, Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, comentează evenimentele la care revista este prezentă. În acest număr amănunte de la povestea de acum patru decenii a Cenaclului Saeculum, de la Beclean, frumoasa nebunie a unor rebeli talentați. Printre care și tineri din Maramureș au făcut istorie. Constantin Cubleșan scrie despre un scriitor de excepție, Radu Țuculescu. Colega Raluca Hășmășan face aprecieri pertinente despre un volum de poezie semnat de Valeriu Stancu. Cu fiecare cronică, Raluca adaugă un plus de siguranță în folosirea limbajului critic. O pagină de poezie în care semnează Carmen Secere, Loredana Știrbu, Gelu Dragoș.

Delia Muntean ne prezintă al cincilea roman semnat de Ana Ludușan. Criticul literar Terezia Filip scrie despre prozatorul seinean Petru Racolța. Prozatorul Ștefan Jurcă ne aduce aminte de Vasile Bologa, geologul care a avut izbânzi în cercetarea toponimiei și istoriei Maramureșului. Dușița Ristin, despre profunzimea poeziei tagoriene. Dalina Bădescu, despre arta realismului social. Din poetul Julio Pavanetti, o personalitate a liricii europene, traduce poetul Valeriu Stancu. Îmi permit să fac aprecierea că este un număr reușit, în ton cu presa literară de calitate din țară. Numărul revistei de pe luna februarie se află în unele chioșcuri din Baia Mare. Așteptăm solicitări din teritoriu.

Numărul din septembrie al Revistei de Cultură ”Nord Literar” vine cu un sumar dens și variat

 

Apărut de curând, numărul din septembrie al Revistei de Cultură ”Nord Literar” vine cu un sumar dens și variat, ca de fiecare dată, și cu multe pagini dedicate aniversării ori portretizării unor personalități remarcabile. 

Pornind de la analiza cititorului român care ”n-a încetat să fie unul de talie europeană, mondială”, Irina Petraș își declară puterea de a-și imagina o comunitate utopică în care ”neliniștile interioare te-ar purta periodic spre librării, biblioteci, muzee, galerii, săli de spectacol.”

Ion Papuc face o analiză a volumului ”Simbolistica vaselor funerare din cultura Suciu de Sus” al sculptorului Ioan Marchiș. La rubrica ”Avalon”, Ovidiu Pecican se oprește asupra prozei lui Florin Bănescu.

Criticul literar Cornel Ungureanu aniversează 80 de ani, prilej cu care profesorul Gheorghe Glodeanu trece în revistă consistenta operă a acestuia.

”Cum se naște un concept” este textul în care criticul Delia Muntean abordează fenomenul ”Echinox” din perspectiva celui dintâi cronicar literar al publicației, Petru Poantă.

Exercițiile de dictare, ca experiment inițiat de scriitoarea Doina Ruști în Capitală, cu prilejul Zilei Limbii Române, au stat la baza reportajului realizat de Daniela Sitar-Tăut.

Paginile de eseu sunt dedicate abordării lui Nichita Stănescu din două perspective: cea a Doinei Uricariu, care analizează romanul lui Bogdan Crețu ”Nichita, poetul ca și soldatul”, și cea a lui Nichita Danilov, care caută răspuns la întrebarea ”A fost Nichita Stănescu un poet religios?”

În această lună, revista are două pagini dedicate rubricii ”Orfeu” și doi poeți importanți, Horea Bădescu și Vasile Igna.

În acest număr se regăsesc poezii din creația lui Ioan Dragoș, Dumitru Ichim și Doina Drîstariu, traduceri din opera autoarei albaneze Anila Dahriu, iar poemul lunii aparține lui Alexa Gavril Bâle, care în septembrie a împlinit 60 de ani.

Pe pagina dedicată evenimentului, Dana Buzura-Gagniuc face o trecere în revistă a manifestărilor la care Revista de Cultură ”Nord Literar” a participat în lunile iulie-august.

Criticul de artă Eniko Botiș conturează un portret al sculptorului Traian Moldovan, la împlinirea a 85 de ani. Gheorghe Pârja le dedică o pagină celor doi autori maramureșeni aniversați în acest număr, Paul Romaniuc și Alexa Gavril Bâle și evocă personalitatea academicianului Augustin Buzura, de la nașterea căruia s-au împlinit 85 de ani în 22 septembrie.

Jurnalist, poet, promotor al culturii tradiționale, Menuț Maximinian este portretizat de universitarul clujean Mircea Popa.

În cele două pagini de recenzii, Izabella Bejan-Krizsanovszki se oprește asupra cărții lui Bogdan Boeru -”Benedictina”, iar Raluca Hășmășan asupra volumului ”Totul va fi bine” al Mariei Ivanov, o poetă pentru care ”poezia a reprezentat o formă de resuscitare”.

Nu lipsesc cronica de artă a Dalinei Bădescu și parodiile lui Lucian Perța.

Acest număr al revistei este ilustrat cu interioare și obiecte de artă populară oferite de Muzeul Satului Baia Mare.

                                                                                              D.B.G.

Iulie-august 2023 - număr dublu al Revistei de Cultură ”Nord Literar”

A apărut numărul pe iulie-august al Revistei de Cultură ”Nord Literar”. Un număr dublu, cu 24 de pagini, cu un conținut bogat, ca o invitație sinceră la lectură pentru iubitorii de literatură, și nu numai.

La 80 de ani de la nașterea lui Alexandru Ivasiuc, Gheorghe Pârja dedică o pagină marelui scriitor născut în 12 iulie 1933 la Sighetu Marmației. Tot el aduce un omagiu memoriei poetei Ioana Ileana Ștețco, de la plecarea căreia a trecut un an.

În eseul ”Ascunși în anonimat”, Ion Papuc încearcă un răspuns la întrebarea ”Cărui resort psihologic îi corespunde actul creației artistice?”, iar Irina Petraș își începe cea de-a patra parte a eseului ”Răspunsuri/răspunderi” pornind de la întrebarea ”Cum va fi viitorul?”.

Destinul poetic al lui Ștefan Augustin Doinaș, ”o voce distinctă de înaltă și elevată profesionalitate culturală, de un civism exemplar”, este conturat de prof. Alexandru Ruja, într-un amplu eseu.

Cronica Deliei Muntean, ”Epitafuri în cod QR”, oferă o perspectivă critică aspra poemelor Marilenei B. Matei, publicate în volumul ”Moartea are cod QR”.

Criticul Daniela Sitar-Tăut se oprește asupra volumului Anei Olos, ”Autori canadieni cu sau fără cratimă”, apărut de curând.

Poezia lui Ioan Es. Pop poate fi citită la pagina ”Orfeu”. De altfel, segmentul de poezie este bine reprezentat în paginile acestui număr și prin versurile poeților Paul Romaniuc, Balaci Pascu, Liviu Coroiu și Dan Rotaru.

Ovidiu Pecican, în pagina ”Avalon”, aduce în atenția cititorului romanele ”Portocale pentru vinovați” și ”Semințele dimineții” ale lui Florin Bănescu.

Mircea Popa interpretează ”Jurnalul unui poet leneș” al autorului clujean Victor Felea, de la nașterea căruia s-au împlinit o sută de ani în luna mai.

Despre ornamente și țesături tradiționale, ca tematică a operei lui Al. Tzigara Samurcaș, scrie universitarul clujean Mircea Muthu.

În acest număr sunt publicate o primă parte a unui eseu dedicat de Doina Uricariu volumului lui Bogdan Crețu, ”Cornul inorogului”, precum și partea a doua a eseului lui Nichita Danilov, ”Lecții despre perfecțiune”, care pornește de la ”câteva amintiri” legate de Nichita Stănescu.

Despre poezia eminesciană din perspectiva unei ”pregnante funcții instaurative nu doar de edificii, ci de ambienturi, de istorie și de mituri, de întâmplări și de personaje emblematice”, scrie Terezia Filip în eseul ”Farmec poetic eminescian. Arhitectura medievală, o hermeneutică a întemeierii și a guvernării”.

Trei pagini de recenzii îmbogățesc conținutul acestui număr al revistei: ”Un ultim romantic” îl numește Raluca Hășmășan pe Flaviu Claudiu Mihali, autorul volumului de versuri ”Gânduri sfâșiate de timp”; ”Călătorind cu inima” spune Christian Crăciun, citind însemnările din volumul Adrianei Ungureanu, ”Calabria, tărâm cu suflet de femeie”, în timp ce Iuliana-Andrea Pop poposește asupra poeziei Mirunei Mureșan din ”Timpul nostalgiei. Poeme pentru M.”. Sonia Elvireanu prezintă volumul de convorbiri pe tărâmul ideilor, ”Pușa Roth în dialog cu Christian Tămaș”, iar Daniel Marian pe cel al lui Gabriel Gherbăluță, ”Poeme pentru Lara”.

O sinteză a dezbaterii ”Local și național în presa culturală”, desfășurate în cadrul Zilelor Revistei de Cultură ”Nord Literar”, (realizată de Dana Buzura-Gagniuc), relevă provocările cărora presa culturală e nevoită să le facă față în acest prezent dominat de digitalizare, de robotizare, de dinamism și de răstălmăciri periculoase ale sistemelor de valori.

Întâlnirea dintre matematică și poezie este evidențiată în interviul pe care Elena Liliana Popescu îl acordă lui András Bandi.

În eseul ”Palatul Dolmabahçe sau despre Europa made in Turkey”, Dalina Bădescu prezintă imaginea ”pe cât de amețitoare vizual, pe atât de dezamăgitoare cultural” a acestui edificiu.

Versurile poetului portughez José Manuel de Vasconcelos (traduceri: Mariana și Valeriu Stancu) sunt publicate pe pagina destinată traducerilor.

Poemul lunii îi aparține lui Ștefan Jurcă, iar Lucian Perța parodiază poemul lui Ioan Es. Pop, ”dacă n-aș fi fost silit să vorbesc”.

În acest număr, ilustrațiile reprezintă case și porți tradiționale maramureșene, existente la Muzeul Satului din Baia Mare.

Dana GAGNIUC BUZURA

A apărul revista de cultură NORD LITERAR, anul XXI, nr. 6 (241), iunie 2023, manager Dana Gagniuc BUZURA

 

Eugen Simion la „Nord Literar”

 

                                                                                                  de Gheorghe Pârja

Mi-am făcut un obicei, în ultima vreme, din a comenta fiecare apariție a revistei de cultură NORD LITERAR. În aceste zile a apărut numărul pe luna octombrie, într-o ținută grafică puțin modificată, numai atât cât să prindă bine noii imagini a revistei. Și nu este rea priveliștea. Și în acest număr am căutat să prețuim criteriul valoric și personalitatea autorilor. Revista este editată de Consiliul Județean Maramureș și apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, instituții care certifică tocmai principiul valoric.

Acest număr marchează un moment trist al literaturii române contemporane, despărțirea de criticul și istoricul literar, academicianul Eugen Simion (1933-2022). Universitarul clujean, criticul literar Mircea Popa, în articolul din revistă face un portret convingător „celui mai important critic al literaturii noastre post­belice”(N. Manolescu). Nu uit călătoria profesorului Eugen Simion în Maramureș, când întâlnirea noastră s-a lăsat cu un interviu, cu aprecieri măgulitoare despre Maramureș și prețuirea pentru maramureșeni, acordată colegului său de clasă ploieșteană, poetul Nichita Stănescu.

Să răsfoim numărul revistei! Poemul lunii este semnat de poetul Echim Vancea. Este anunțat recitalul poetului brașovean Adrian Muntean, girat de revista „Nord Literar”. Criticul literar Mircea Popa face o cronică aplicată recentului volum „Cronici și comentarii literare”, semnat de Săluc Horvat. Cărturarul clujean, universitarul Mircea Muthu scrie despre cartea „Scări și capcane”, de Iustin Moraru. Criticul literar Delia Muntean apreciază cartea lui Constantin Cubleșan „POEZIA de azi pe mâine.” Doamna Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, scrie despre limba română, care nu este numai un instrument, ci și un depozit al gândirii. Alexandru Jurcan ne duce, cu sânge rece, în lumea lui Truman Capote. Daniela Sitar-Tăut analizează jurnalul Evei Heyman, omorâtă la Auschwitz. Poetul ieșean, Nichita Danilov, publică o pagină de poeme. Este laureatul din acest an al Marelui Premiu „Nichita Stănescu” al Serilor de Poezie de la Desești.

Ovidiu Pecican scrie despre Mihail Sebastian și reflecțiile sale asupra romanului. Despre reconstituirea biografică a lui Labiș, asumată de Cosmin Perța, am scris eu. Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, ne aduce aminte, în stil propriu, despre actuala ediție a „Cărților Anului.” Ne face câteva considerații despre apostolatul cultural și nu numai… Doamna Terezia Filip scrie despre dubla aniversare cu regal de literatură la Baia Mare. Veți putea citi partea a doua din incitantul dialog dintre Echim Vancea și Adrian Alui Gheorghe. Distinsa profesoară universitară Ana Olos aduce un omagiu scriitoarei Rodica Braga (1938 – 2022) care a avut legături culturale cu Baia Mare. O pagină de poezie publică poetul Ioan Baba, din Novi Sad. Proza numărului este cinstită de Constantin Arcu. Colega Raluca Hășmășan glosează despre antologia „Marin Preda, omul și opera, la centenar”, alcătuită de Stan V. Cristea, un tribut în cuvinte adus „Marelui singuratic.”

O rubrică nouă, Conexiuni, este asigurată de universitarul, inventatorul Ștefan Marinca. În acest număr se referă la „Invenții fizice și metafizice. Descoperire și invenție.” Profesorul Nicolae Weisz continuă călătoria în lumea filmului, de data aceasta s-a oprit la „Un tramvai numit dorință.” Neobositul parodist Lucian Perța s-a agățat de un poem al laureatului de la Desești, Nichita Danilov. La rubrica traduceri, Delia Muntean ne-o prezintă pe poeta Vanghea Mihanj Steryu, vicepreședinta Uniunii Scriitorilor și Artiștilor Aromâni din Macedonia. Traducerea versurilor Angela Iosif.

Ilustrația numărului, asigurată de artistul plastic Mircea Bochiș, ne prezintă lucrări din creația lui Jandi David, care au făcut parte din expoziția dedicată artistului de galeria VARVEDO. Revista „Nord Literar” este în chioșcuri din Baia Mare! Cine dorește să ne difuzeze are adresa pe revistă. Lectură plăcută!

A apărut numărul pe septembrie al revistei ”Nord Literar”

 

A apărut numărul pe septembrie al revistei ”Nord Literar”, o ediție consistentă, din care nu lipsesc poezia, interviul, reportajul, evocările, critica sau eseul cinematografic.

Rubrica ”Inedit” este dedicată unor fragmente din jurnalul nepublicat al academicianului Augustin Buzura, născut în 22 septembrie 1938 în Berința. Documentele puse la dispoziție prin bunăvoința familiei, aduc pe tapet o mică parte din marile frământări ale scriitorului.

Gheorghe Pârja propune cititorului un interviu descoperit de curând printre manuscrisele sale, realizat acum mai bine de patru decenii cu Mircea Hrișcă, pictorul care recunoaște: ”Nu am căutat să iau de la nimeni modele. Mă adăp din izvorul meu”.

Trei scriitori maramureșeni, plecați de curând dintre noi, sunt evocați în acest număr: Ioana-Ileana Ștețco, Ioan Hada și Valeriu Sabău. Ioana Ileana Ștețco este prezentă în paginile revistei printr-un fragment din ultimul său volum de versuri – pe care autoarea n-a mai apucat să-l vadă -, dar și prin eseul Deliei Munteanu ”Insomniile păsării de piatră”.

Despre ”Jocuri, matematică și posibilități lirice”  în opera lui Ioan Hada scrie Iuliana-Andrea Pop, iar despre plecarea din această lume a lui Valeriu Sabău – ”un prozator al universului sătesc, primar și modern” – Gheorghe Pârja.

Cea de-a doua parte a interviului Danielei Sitar-Tăut cu Nicolae Gheran, dar și un dialog al lui Echim Vancea cu Adrian Alui Gheorghe despre literatură se regăsesc în paginile acestui număr al revistei.

Pagina Orfeu îi este dedicată poetei Doina Uricariu, cea de traduceri poetei Anna Lombardo, în traducerea Luciei Ileana Pop, iar Poemul lunii îi aparține lui Ioan Dragoș.

Criticul literar Săluc Horvat semnalează volumul profesorului Mircea Popa, ”Aproapele de departe”. Scriitorul Dan Rotaru ne propune un reportaj-jurnal al vizitei sale în Mongolia.

Paginile de poezie aparțin lui Dumitru Branc și Ciprian Coc, iar pe cea dedicată cronicii de film, profesorului Nicolae Weisz, care abordează din perspectivă eseistică filmul ”22 july 2018”.

Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația pictorului Mircea Hrișcă, aflate în colecția Muzeului Județean de Artă Maramureș.

 

Autor: Panni Pongracz

Sursa: MaraMedia

 

 

A apărut NORD LITERAR, Anul XX, nr. 9 (232) septembrie 2022

 

PREMIILE REVISTEI NORD LITERAR 2022

• DIPLOMELE NORD LITERAR DECERNATE PENTRU ANUL 2021

 • Diplomă și Premiul revistei ”Nord Literar” pentru poezie a revenit lui Adi Cristi

• Diplomă și Premiul revistei ”Nord Literar” ”Cartea – obiect de artă” – Mircea Bochiș
• Diplomă și Premiul revistei ”Nord Literar” pentru proză – Radu Ulmeanu
• Diplomă și Premiul revistei ”Nord Literar” pentru traducere – Valeriu Stancu
• Diplomă și Premiul revistei ”Nord Literar” pentru volumul de debut ”Aproape pe jumătate” – Anastasia Herbil.

• Diplome de excelență

• Diplomă de excelență a fost acordată academicianului Ion Pop – pentru contribuții remarcabile în domeniul poeziei, al criticii și al istoriei literare și pentru colaborarea statornică la revista ”Nord Literar”.
• Cu Diplomă de Excelență a fost onorată și Irina Petraș, critic și istoric literar, președinta filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, pentru contribuții remarcabile în domeniul criticii și al istoriei literare, pentru promovarea producțiilor literare ale membrilor filialei, pentru colaborarea statornică la revista ”Nord Literar”.
• Prof. univ. dr. Alexandru Ruja a primit, de asemenea, Diplomă de Excelență, pentru contribuții remarcabile în domeniul criticii și al istoriei literare și pentru colaborarea statornică la revista ”Nord Literar”.
• Diploma aniversară, la împlinirea a 70 de ani de viață, a revenit scriitorului Ion Cristofor, în semn de prețuire pentru întreaga sa activitate literară și pentru colaborarea statornică la revista ”Nord Literar”.

                                                                                        GDL

Un nou număr al revistei „Nord Literar”

 

Semnalăm apariția numărului 4 (227), aprilie 2022 al revistei băimărene „Nord Literar”, revistă de cultură ce apare sub egida Consiliului Județean Maramureș și a Uniunii Scriitorilor din România.

Noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” propune cititorilor, în cele 20 de pagini ale sale,  creații literare, interpretări critice și noutăți editoriale de interes. Este o publicație care s-a impus în județ, în țară și în multe locuri din străinătate.

Revista poate fi lecturată on-line accesând următorul link:

http://nord-literar.ro/

 

                                                     *******************

Apariţia în iunie 2003 a primului număr al revistei „Nord Literar” a marcat împlinirea unui deziderat mult așteptat de generații întregi de scriitori.

Pornind la drum cu dorința de a „reflecta”, în toată complexitatea ei, viața spirituală a acestui ținut şi de a evidenţia valorile majore, revista „Nord Literar” s-a impus, cu fiecare număr nou, prin ținuta elevată, prin valoarea şi varietatea materialelor publicate, prin sfera largă şi prestigiul colaboratorilor ca una din publicaţiile de larg interes în rândul revistelor de cultură din țară. Faptul că „Nord Literar” apărea într-un oraș de provincie, prin deschiderea spre valori perene, prin atragerea pe lângă resursele locale a unor colaboratori din întreg spaţiul literar naţional ,,Nord Literar” a depășit, de la primele numere spaţiul „provinciei” devenind un nume în peisajul revistelor de cultură din ţară.

Deschisă promovării valorilor locale şi integrării acestora în patrimoniul cultural naţional „Nord Literar” a devenit mesagerul, comunicării cu viața culturală, cu făuritorii de literatură. (Săluc HORVAT)

 

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA

Ana Blandiana la „Nord Literar”

 

                                                                                   de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna martie al revistei „Nord Literar,” publicație care a pășit în anul 20 al vieții sale. Este prima revistă de cultură din istoria Maramureșului, fondată de istoricul literar Săluc Horvat, cu un grup de intelectuali prinși de vraja jurnalismului literar. De o vreme încoace, prezint revista cititorilor ziarului nostru, pornind de la o personalitate comentată în paginile ei. În acest număr, criticul și istoricul literar Mircea Popa dedică articolul de fond al revistei poetei Ana Blandiana, născută în urmă cu opt decenii, de Buna Vestire. Scrie domnul Popa: „Nici nu știm cum au trecut timpul și anii, care s-au înșiruit pentru ea din succes în succes, făcând-o oarecum să se confunde chiar cu tinerețea poeziei românești actuale. În același timp, biografia poetei s-a împletit adânc cu istoria Uniunii Scriitorilor și a scrisului românesc, legat de spiritualitatea adevărată a poporului român.”

A ieșit din stereotipiile în care ne aruncase istoria, drept pentru care a primit Premiul Herder și alte distincții internaționale, dar și românești. A acceptat și Marele Premiu „Nichita Stănescu” al Serilor de Poezie de la Desești, acolo pe covorul de iarbă al curții părintești. De numele ei se leagă Memorialul Sighet, un recurs la memorie, unic în Europa. Pentru Ana Blandiana, Maramureșul este un loc cu care s-a logodit definitiv. Poemul lunii este semnat de Alexa Gavril Bâle, un text tulburător prin profunzime și premoniție: „Războiul este un tip foarte spilcuit/poartă haine de firmă/ pantofi bine lustruiți/barba aranjată îi acoperă/obrazul bubos/ și-i maschează zâmbetul viclean.” Istoricul literar Săluc Horvat continuă comentariile operei critice a lui Marian Barbu, care prin vasta sa operă critică și istorie literară se înscrie între autorii de raftul întâi.

Daniela Sitar-Tăut publică prima parte a unui dialog cu regretata Florica Ichim (1938-2022), doamna care știa tot despre Teatrul românesc. Revista conține două aniversări lirice – 70. Este vorba despre poetul Ioan Moldovan, cu profunde legături cu Maramureșul și poetul clujean Ion Cristofor. Ovidiu Pecican ilustrează, într-un text adecvat, preocupările interbelice din istoria filosofiei românești. Criticul literar Delia Muntean scrie despre o avanpremieră epică a scriitorului Vasile Igna, romanul „Paragina”. Aventura lirică a sculptorului Ion Marchiș, din volumul „Armata de teracotă”, este surprinsă de Gheorghe Pârja, iar despre volumul „Singurătatea poetului”, al lui Gelu Dragoș, scrie Iuliana-Andrea Pop, care descoperă înrădăcinarea poetului și pavăza iubirii în fața timpului.

Manuela Pintea întâmpină, cu reverență și profundă admirație, cartea semnată de profesorul universitar Gheorghe Glodeanu, „Mitografii. Incursiuni într-o bibliotecă imaginară” (ediția a II-a). Cartea își propune înfăptuirea unei călătorii inedite în lumea complexă a mitului. Autoarea constată că informațiile pe care le întâlnim în lucrarea lui Gheorghe Glodeanu rămân definitorii în ilustrarea punctelor de vedere diferite în abordarea miturilor. Proza este ilustrată de Horea Porumb și Alexandru Jurcan. O altă pagină de poezie este asigurată de Nina Toma și Marcel Mureșeanu. Criticul Zenovie Cârlugea recenzează volumul de versuri „Misterele tăcerii”, al lui Dumitru Drinceanu. Raluca Hășmășan, cu spirit critic, ne face o invitație la lectură, având reper „Antologia de poezii de dragoste”, realizată de Angela Ana Grădinaru, în care figurează și maramureșeni. Emilia Dabu comentează poezia Laurei Cîrcu Muntean. Izabella Bejan Krizsanoski scrie despre opera lui Alexandru Odobescu, care îmbină fericit literatura cu istoria, iar Constantin Bostan evocă o prietenie luminoasă, reieșită din scrisori, dintre folcloristul și preotul maramureșean Ion Bîrlea și cărturarul moldovean G.T. Kirileanu. Nu am uitat nici cronica literară a Mihaelei Albu la cartea „Vorbește tăcerea”, de Haji Aca Kozokic, din Cercul literar de la Kladovo.

De Ziua Internațională a Poeziei – 21 martie, Elena Liliana Popescu ne oferă un poem de-al ei tradus în mai multe limbi. Inepuizabilul Lucian Perța trece prin filtrul parodic, specific lui, două poeme de Ioan Moldovan. Un număr cuprinzător, ca geografie literară, și profund în abordarea unor cărți și idei literare. Demers care face parte, încă de la primul număr, din programul revistei. Ca de fiecare dată, vă spun, dragi cititori, revista poate fi găsită la chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine solicită revista o primește!