Problema USR-ului e simplă. De-a lungul anilor, și-a făcut prea mulți dușmani.
Mai întâi au fost pensionarii, bugetarii și
asistații pe care i-a belit și i-a beștelit Băsescu, în uralele viitorului
electorat USR care a perpetuat acest discurs. La referendumul din 2012 s-a stat
acasă pentru a opri tirania majorității asistate. Boicot.
Apoi au urmat credincioșii: vrem spitale nu
catedrale, jos Coaliția pentru Fascism, iarăși boicot la referendumul din 2018,
iar stăm acasă, iar ne-am delegitimat adversarul tratând-ul ca pe un
subcetățean periculos și înapoiat.
Apoi a venit pandemia. Iar stăm acasă. Au urmat
horecii, micii afaceriști și angajații lor, toți cei care insistau că nu se
poate sta acasă la nesfârșit și antivacciniștii. Jumătate din populația
României nu s-a vaccinat. Aici s-a rupt firul.
După pandemie a venit războiul. Așa că a început
vânatoarea de trădători și oameni ai rușilor. Inclusiv subsemnatul a fost pus
pe lista neagră alcătuită de un cadru didactic semidoct de pe la o facultate
particulară din Iași.
Toți pacifiștii, toți realiștii care îți explicau
ceea ce ține de domeniul evidenței, că nu poți învinge o putere nucleară, și
toți naționaliștii preocupați mai mult de soarta românilor decât de idealurile
euromaidanului au fost puși la zid. Demascați coloana a cincea! Claritate
morală. Slava! Fermierii români au devenit și ei victime colaterale ale
utopismului geopolitic tefelist, îngroșând rândurile dușmanilor USR. Între
timp, inflația, amplificată printre altele și de război, eroda veniturile
românilor.
A urmat Gaza. Liniște și pace. Sau, mai grav,
normalizarea genocidului. Cu mici excepții. După care dă-i și luptă cu
Antonescu și legionarii. Mobilizare împotriva extremismului autohton. Alertă
antifascistă. Ghinion. Nu te mai ia nimeni în serios.
Făcând abstracție de acest ultim episod, toate
conflictele enumerate mai sus nu au împărțit societatea, în mod uniform,
într-un bloc tefelist și unul populist. Au existat și poziționări de centru,
cum aș defini-o pe a mea în cazul pandemiei, ca să dau doar un exemplu.
Alteori, oameni care s-au opus austerității au susținut măsurile de sănătate
publică din pandemie.
Cert e că în fiecare dintre aceste conflicte, USR-ul
a adoptat pozițiile celei mai tăioase și mai intransigente. Și-a delegitimat
adversarii ca asistați, leneși, corupți, homofobi, medievali, proști,
înapoiați, trădători, vânduți, agenți ai rușilor. S-a comportat nu ca un partid
al unei clase, capabil să negocieze compromisuri cu alte clase și grupuri de interese,
ci ca o sectă mesianică, formată din aleși care au de partea lor supremația
civilizațională, puritatea morală și știința: economică, medicală, psihologică
etc.
Abia acum, în al doisprezecelea ceas, încep să o dea
la întoarsă. Citez din reprezentanta USR în platoul Antenei 3: “Elena Lasconi
n-a folosit niciodată sintagma ciumă roșie”. Dar e prea târziu. Nu poți să
ștergi zece ani de ură în șapte zile, chiar și în ipoteza în care conducerea
PSD i-ar solicita electoratului USR să o voteze pe Lasconi. Și fără electoratul
PSD, Lasconi pierde.
Un prieten de stânga se plânge că Lasconi a ieșit în
fața poporului îmbrăcată în ie. Eu propun să fi ieșit în fața poporului
înveșmântaă în steagul curcubeului, alături de pansexuala de fiică-sa, că sigur
lua 80% în turul 2.
Până și tefeliștii de la Universitate au început să
strige, disperați, că “iubirea de țară nu este legionară”. Când poporul îți
trimite în parlament 30% neolegionari, poate că ar trebui să încetăm să-i mai
reproșăm poporului că nu e cum vrem noi și, în schimb, să-i explicăm, cu
răbdare, că nici ia, nici Ortodoxia nu sunt în esența lor legionare, ci doar au
fost deturnate de legionarism și neolegionarism. Dar pot fi recuperate, dacă ne
duce capul, spre binele nostru al tuturor.
În fine, complexul de superioritate manifestat de
useriști față de diferitele categorii sociale “inferioare” și “impure” a
persistat și în condițiile în care candidata lor la președinție a gafat în
repetate rânduri, mai des decât făcea Dăncilă dezacorduri, dovedindu-și lipsa totală
de pregătire pentru funcția de șef al statului. Astfel, ecartul dintre ce sunt
și ceea ce se pretind a fi îi mai face să arate și ridicol, să nu fie doar
detestați, ci și ridiculizabili.
Înțelegeți acum de ce e extrem de greu ca Lasconi să
câștige alegerile, indiferent cine va fi contracandidatul ei? Matematica nu
minte. Și de ce e cu atât mai greu să le câștige împotriva unui contracandidat
care deși bate câmpii, e capabil pe de altă parte să capteze furia
electoratului (ceea ce lui Ciolacu i-ar fi fost mult mai greu, tocmai datorită
faptului că nu e diliu)?
Detestați de prea multă lume și disprețuiți de toți
cei care văd că împăratul e gol, useriștii nu se mai pot baza decât pe frică:
votați-ne pe noi, chiar dacă v-am dat toate motivele să nu ne votați. Că dacă
nu ne votați pe noi vin rușii peste voi.
Dacă mă întrebați pe mine, nu cred că strategia asta
va avea sorți de izbândă. Dar poate că e nevoie de un duș rece de vreo cinci
ani, slavă Domnului în condițiile unui parlament care va dispune de majoritatea
necesară pentru a-l ține în șah pe viitorul președinte și, la limită, pentru
a-l suspenda. Ca să ne vină mintea la cap.
E de sperat că, în timp, oamenii vor începe să mai
uite de pandemie și că vom învăța cu toții lecțiile despre cum pot fi
gestionate mai bine, inclusiv din punct de vedere politic, astfel de crize care
din fericire apar cam o dată la o sută de ani și inevitabil zguduie societățile
și agită spiritele.
E de sperat că Dumnezeu le va da gândul cel bun
liderilor de la Kremlin și Casa Albă, ca să oprească spirala escaladării și să
pună capăt odată demenței geopolitice care a transformat Ucraina într-o ruină
și care ar putea să ne trimită pe toți înapoi în epoca de piatră dacă persistăm
în aceeași combinație de cinism și prostie care ne-a adus în pragul celui de-al
treilea război mondial.
Poate că vom învăța să protejăm minoritățile, chiar
mai bine și mai eficient, fără să atacăm în mod isteric, infantil, ignorant și
contraproductiv cultura majorității, care e mai complexă și mai flexibilă, în sensul
bun al cuvântului, decât ne place nouă să credem și decât suntem în stare să
înțelegem.
În fine, poate că va înțelege chiar și USR-ul că
democrația nu are cum să reziste, pe termen lung, dacă nu rezolvăm problema
socială. Din acest punct de vedere, USR-ul chiar are ce să învețe de la PSD,
singurul partid din România care înțelege că dacă vrei democrație mai trebuie
să le mai dai și oamenilor ceva de mâncare. Fără PSD, așa corupt, primitiv și
nemeritocratic cum e el, era de mult dictatură în țara asta. Cu toate că ar cam
fi momentul să se reformeze și el. Până nu e prea târziu.
Dacă tot strigăm împotriva legionarilor, poate că ar
fi timpul să înțelegem și care au fost condițiile socio-economice care au dus
la apariția fascismelor interbelice. Lucrarea de referință rămâne Marea
Transformare a lui Karl Polanyi.
Poate că e timpul să facem mai puțin activism în
școli și mai multă carte. Iar cultura dialogului o putem redobândi nu prin tot
felul de idioțenii și spoieli progresiste, ci prin dialogul real cu oameni din
afara bulei noastre, din care ar fi bine să mai ieșim din când în când, precum
și printr-o educație autentică, bazată pe dialogul cu marile minți din trecut,
care ne ajută să înțelegem prezentul.
USR-ul a fost un partid bazat pe ură pentru că este
expresia unei societăți tot mai segregate în care, datorită inegalităților
economice tot mai mari, clasele sociale nu se mai întâlnesc în instituții
integratoare și astfel nu mai pot forma împreună o națiune. Și pentru că e
partidul unei generații tinere din mediul urban care este, din păcate, tot mai
imatură și mai prost educată.
Muia nu doar a abolit bunul simț și decența, ci din
păcate a ajuns să înlocuiască și gândirea. Iar după aia ne plângem că alegerile
se decid pe Tik Tok. În orice caz, dacă vor persista în aceeași abordare de tip
clasist și sectant, cu care nu pot să depășească pragul de 15%, vor continua să
își ia ura și muia înapoi. Până când o să se înece cu ea.
La mulți ani tuturor românilor de ziua națională,
ziua unirii, indiferent ce au votat astăzi!
Autor:
Alexandru Racu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu