Îmi iau prânzul de mână și merg spre-un amiază ce mă așteaptă cu-n colț de pâine pe corlată. Grâul mișună-n boabe de rouă și, visează și el (ca și mine), să coacă pâinea-n spice când macii dau foc lanurilor.
Gârbovit, m-apropii de-un amiază cu-n sac doldora de ani. Abia-i mai țin în ordine, dar mai știu cum mă cheamă și unde voi merge curând.
Hai, prânzule, mai lasă dimineața din ochi și tu, amiază, mai așteaptă!
Puiu RĂDUCAN
15122024-B. Olănești
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu