Divanul ad-hoc al Moldovei (7 octombrie 1857)
5 ianuarie este a cincea zi a calendarului gregorian.
Mai sunt 360 de zile până la sfârșitul anului (361 de zile în anii bisecți).
Sărbători Religioase ale Zilei de 5 ianuarie
Ortodoxe
Sf. Mc. Teopempt şi Teonas; Sf. Cuv. Sinclitichia; (Ajunul Botezului Domnului; Post)
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Greco-catolice
Ss. Teopempt și Teona, martiri († secolul al III-lea); Sf. Sinclitica, cuvioasă († secolul al IV-lea)
Romano-catolice
Ss. Emiliana, fc.; Eduard Mărturisitorul, rege
Sf. Telesfor, papă, martir
Papa Telesfor – cca. 125 – 136; originar din Grecia; sf. 5 ianuarie. În primele liste de episcopi ai Romei apare pe locul al 7-lea pe lista de la Petru și pe locul al 8-lea pe lista care îl consideră papă pe Petru I Liber Pontificalis menționează că Telesfor era grec de origine, cum de altfel denotă și numele său. Conform tradiției Ordinului carmeliților, Telesfor a fost pustnic pe Muntele Carmel.
Unii istorici consideră că această tradiție este anacronică.
În mitologia greacă, “Telesfor” este numele realizării și al însănătoșirii. Pontificatului lui Papei Telesfor a durat 11 ani, între cca. 125 și 136. Liber Pontificalis îi atribuie lui Telesfor tradiția de a sărbători Paștele în zi de duminică, postul de 7 săptămâni înaintea Paștelui și introducerea în Liturghie a imnului „Gloria in excelsis Deo” (pentru Liturghia din noaptea de Crăciun).
Orașul Saint-Télesphore, aflat în sud-vestul provinciei Quebec din Canada îi poartă numele. Eusebiu din Cezareea (cca. 260) afirmă că Papa Telesfor a fost martirizat în primul an al împăratului Antoninus Pius (138-139), dar este mai probabil ca acest lucru să se fi petrecut în ultimii ani ai domniei împăratului împăratul Hadrian (117-138).
Sf. Irineu (cca.180) afirmă cu credibilitate că Papa Telesfor „a dat slăvită mărturie”, adică a îndurat moartea de martir. În orice caz, Papa Telesfor este singurul papă din sec. al II-lea despre care există date credibile că a fost martirizat.
Evenimentele Zilei de 5 ianuarie în Istorie:
- 5 ianuarie 1859 – Adunarea Electivă a Moldovei la ales în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza;
- 5 ianuarie 1968 – În Cehoslovacia, reformistul Alexander Dubček îl înlocuiește pe stanilistul Antonín Novotný ca prim-secretar al Partidului Comunist și începe o perioadă de liberalizare politică denumită Primăvara de la Praga (5 ianuarie – 21 august 1968)
- 5 ianuarie 2005 – La observatorul Palomar de lângă San Diego, California, SUA, a fost descoperită Eris, cea mai mare planetă pitică din sistemul solar.
5 ianuarie 842 - A decedat Abu Ishaq ‘Abbas al-Mu’tasim bin Harun al-Rashid ( n. 795), cel de-al optulea calif abbasid.
Abu Ishaq ‘Abbas al-Mu’tasim bin Harun al-Rashid (795 – 5 ianuarie 842), cunoscut mai bine sub numele de al-Mu’tasim bi-’llah, (“Cel ce caută refugiu la Dumnezeu”), a fost cel de-al optulea calif abbasid.
Acesta a domnit din 833 până la moartea sa, în 842.
Înainte de a deveni calif, al-Mu’tasim și-a dobândit reputația de comandant militar iscusit în Anatolia.
În timpul domniei fratelui său, al- Mamun, al-Mu’tasim a fost guvernator al Egiptului si a devenit calif al Imperiului Abbasid după moartea fratelui său, în 833.
În perioada de domnie a lui al-Mu’tasim, este plasat momentul constituirii corpului de armată alcătuit din soldați-sclavi (mamālīk).
Al-Mu’tasim s-a remarcat, printre altele, prin războaiele purtate atât împotriva Imperiului Bizantin, cât și împotriva diverselor grupări rebele din interiorul Califatului Abbasid.
Cea mai notabilă realizare a sa pe plan intern a fost înăbușirea revoltei khurramite.
În ziua în care a murit al-Mutasim, fiul acestuia, al-Wathiq, a depus jurământul de credință și a devenit noul calif al Imperiului Abbasid.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org
5 ianuarie 1066 - Regele Angliei, Eduard Confesorul, moare fără moștenitori, ceea ce provoaca o criză de succesiune care va duce în cele din urmă la cucerirea normanda a tarii.
Eduard Confesorul (c. 1003 / 1004 – 5 ianuarie 1066), fiul lui Ethelred al II-lea al Angliei. A fost penultimul rege anglo-saxon al Angliei și ultimul apartinand Casei de Wessex si a domnit din anul 1042 până la moartea sa.
5 ianuarie 1393 - S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti 1386-1418), şi sultanul Baiazid I.
Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război şi pace cu vecinii săi, să încheie tratate de prietenie cu ei şi să aibă drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi.
5 ianuarie 1463 - Pedeapsa cu moartea împotriva poetului Francois Villon a fost revizuită în exil timp de zece ani. De atunci, soarta lui Villon este necunoscută.
François Villon, alias François de Montcorbier, Des Logos sau Des Loges a adoptat numele „Villon”, după cel al protectorului şi tutorelui său, Guillaume de Villon, profesor de drept canonic la Sorbona şi capelan la biserica Saint-Benoît-le-Bétourné; n. 1431, Paris – dispărut în ianuarie 1463) a fost unul dintre marii poeţi ai Franţei Evului Mediu.A absolvit Universitatea Sorbona (la vremea respectivă, academie ecleziastică de rit catolic), ca Bacalaureat (B.A.) şi Maestru (M.A.) al Facultăţii de Arte, în 1452, la vârsta de 21 de ani.
Nu sunt cunoscute nici un fel de date despre viaţa şi activitatea sa în perioada 1452-1455. În 1455, la vârsta de 24 de ani, în cursul unei altercaţii la o petrecere, îl loveşte mortal pe un alt preot care va deceda o săptămână mai târziu.
Deşi Villon va susţine ulterior că a acţionat în legitimă apărare, pentru a evita să fie prins şi judecat a fugit din Paris, unde a revenit în anul următor, fiind amnistiat în ianuarie 1456 de către regele Carol al VII-lea.
La sfârşitul aceluiaşi an, în ajunul Anului Nou este arestat, în urma unui denunţ sub tortură, pentru participarea la jefuirea capelei colegiului Navara.
Întemniţat la Châtelet, a evadat, părăsind din nou Parisul, pentru o perioadă de şase ani de vagabondaj.
Prin decembrie 1457 – ianuarie 1458 Villon a găsit adăpost la Blois, la curtea prinţului-poet ducele Charles d’Orléans care i-a acordat protecţia sa şi i-a introdus trei dintre balade într-un manuscris de opere proprii.
Firea de răzvrătit a lui Villon nu s-a adaptat la comoda viaţă de la curte, făcându-l ca în 1461 să părăsească traiul tihnit de aici în căutarea aventurii.
Prins după ce s-a alăturat bandei coquillarzilor, Villon a fost închis la închisoarea Château de Meung-sur-Loire, de unde a fost graţiat de regele Louis XI.
Revenit la Paris, spre sfârşitul lui noiembrie 1462, poetul s-a văzut amestecat, deşi fără a avea un rol activ, într-o altercaţie de stradă în urma căreia a fost arestat, judecat şi condamnat la moarte prin spânzurare.
În urma apelului, Curtea Supremă pariziană (“Le Parlement de Paris“) i-a comutat pedeapsa la expulzarea din Paris pe o perioadă de zece ani.
La vârsta de 32 de ani (1463) François Villon a părăsit oraşul şi a dispărut definitiv
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
5 ianuarie 1477 - Bătălia de la Nancy – Carol Temerarul, ducele Burgundiei între 1467 și 1477, este ucis , iar Burgundia devine parte a Frantei.
Carol Temerarul, (10 noiembrie 1433, Dijon – 5 ianuarie 1477, Nancy), botezat Charles Martin, Duce de Burgundia între 1467 și 1477. Aflat in fruntea unei armate de doar câteva mii de oameni acesta s- a întâlnit cu forțele reunite ale Lorenei și Confederației Elvețiene si pe 5 ianuarie 1477 este ucis în luptă, corpul său gol și mutilat fiind găsit câteva zile mai târziu inghetat, într-un râu din apropiere.
5 ianuarie 1499 - Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a refuzat să plătească tribut turcilor.
5 ianuarie 1500 - Ducele Ludovico Sforza recucerește Milano.
Ludovic Maria Sforza, de asemenea cunoscut sub numele de Ludovico il Moro; ( 27 iulie 1452 – 27 mai 1508), a fost Duce al Milano din 1489 până în 1500.Membru al puternicei familiei Sforza, el a fost al doilea fiu al lui Francesco Sforza.
A fost renumit ca patron al lui Leonardo da Vinci, caruia i-a comandat pictura Cina cea de taina, în timpul domniei lui avand loc etapa cea mai productivă a renașterii milaneze.
Cina cea de taina, una din cele mai celebre picturi din istoria universală a artelor, se găsește în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano.
5 ianuarie 1589 - A murit Caterina de Medici, regină a Franței; (n.13.04.1519).
Caterina de’ Medici (n. 13 aprilie 1519, Florența – d. 5 ianuarie 1589, Blois) a fost regina Franței și soția regelui Henric al II-lea al Franței, precum și mamă a trei regi aparținând Casei de Valois.
S-a născut în Italia, purtând numele de Caterina Maria Romola di Lorenzo de’ Medici, iar mai târziu a trăit în Franța sub numele Catherine de Médicis.
Mai întâi regină, apoi regentă a Franței, Caterina a fost o figură emblematică a secolului al XVI-lea.
Numele său este legat de războaiele religioase.
Rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar și în prezent.„Era ea cea care făcea totul, regele nu mișca un pai fără ca ea să știe”—Pierre de l’Estoile
5 ianuarie 1640 - S-a născut compozitorul italian Paolo Francesco Lorenzani ( d. 28 octombrie 1713). A trait timp de 17 ani in Franta.
Împreuna cu Jean Baptiste Lully a fost unul dintre cei mai importanti compozitori din timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea al Frantei.
5 ianuarie 1679 - S-a născut la Roma, compozitorul italian Pietro Filippo Scarlatti ( mort la 22 februarie 1750 la Neapole.
A fost un renumit organist, si compozitor italian creatorul operei Clitarco prezentata la Teatrul San Bartolomeo din Neapole.
5 ianuarie 1716 - Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Munteniei, in locul domnitorul Ștefan Cantacuzino.
Nicolae Mavrocordat, (n. 3 mai 1680, Constantinopol – d. 3 septembrie 1730, București), domn al Moldovei (de 2 ori), ulterior domn al Munteniei (de asemenea de 2 ori), a deschis șirul domniilor fanariote în Moldova, înlocuindu-l în 1711 pe Dimitrie Cantemir.
La 5 ianuarie 1716, Nicolae Mavrocordat a parasit tronul Moldovei fiind numit de turci pe tronul Munteniei pe care urca la data de 21 ianuarie in acelasi an.
A fost primul domn fanariot al Moldovei unde a domnit de doua ori si ulterior domn al Munteniei,de asemenea de doua ori.
La Iași domnul s-a înconjurat cu greci din Fanar, sosiţi odată cu dînsul.
Cronicarul Nicolae Muste relata, că „se pusteise Fanarul în Ţarigrad, că numai muierile lor rămăsese, iar grec, umblai mult pînă ce dai de unul acolo; iar aice sosind umplut-au curtea domnească, prin toate odăile şi prin tîrg pre la gazdă”.
5 ianuarie 1762 - A murit Împărăteasa Elisabeta a Rusiei (n. 1709)
Elisabeta Petrovna (29 decembrie [S.V. 18 decembrie] 1709 — 5 ianuarie 1762 [S.V. 25 decembrie 1761]), cunoscută și ca Elisabeta, a fost o împărăteasă a Rusiei (1741 – 1762) care a implicat țara în Războiul austriac de succesiune (1740 – 1748) și în Războiul de 7 ani (1756 – 1763).Este cunoscută pentru dorința de expansiune teritorială a Rusiei.
Politica sa internă a permis nobilimii să obțină o poziție dominantă în cadrul guvernului local, dar cu puteri limitate.
Ea a încurajat înființarea de către Lomonosov a Universității din Moscova și a Academiei de Arte Frumoase din Sankt-Petersburg de către Șuvalov.
A cheltuit, de asemenea, sume exorbitante pe proiectele grandioase în stil baroc ale arhitectului ei preferat, Bartolomeo Rastrelli, în special în Peterhof și Țarskoe Selo.
Palatul de Iarnă și Catedrala Smolnîi rămân principalele monumente ale domniei sale la Sankt Petersburg.
În general, ea a fost una dintre cei mai iubiți monarhi ruși, pentru că nu a permis germanilor să ocupe posturi în guvern și nicio persoană nu a fost executată în timpul domniei sale.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
5 ianuarie 1805 - Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părţi din moşii de toate servituţile feudale şi transformarea lor în proprietate absolută a boierului – Aşezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi.
Alexandru Moruzi, (* 1750 – † 1816 ), a fost domn în Moldova: martie 1792 – ianuarie 1793, 4 octombrie 1802 – august 1806 și 17 octombrie 1806 – 19 martie 1807 și în Țara Românească: ianuarie 1793 – august 1796 și martie 1799 – octombrie 1801.
5 ianuarie 1819 - Poarta otomană pomulgă un regulament care stabilea ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Valahiei să fie ocupate prin rotaţie numai de patru familii fanariote Scarlat Callimachi, Alecu Şuţu, Mihai Şuţu şi Dimitrie Moruzi.
5 ianuarie 1828 - S-au deschis, la Iaşi, la mănăstirea Trei Ierarhi, cursurile “Şcolii de româneşte şi latineşte”, conduse de Iordache Săulescu.
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași este un monument de arhitectură de valoare din România, situată în centrul tradițional al Iașiului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (fosta Uliță Domnească).
Biserica Trisfetitelor a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă.
5 ianuarie 1846 - S-a născut Rudolf Eucken, filozof german, laureat al Premiului Nobel (d. 1926)
Rudolf Christian Eucken (n. 5 ianuarie 1846 la Aurich – d. 15 septembrie 1926 Jena) a fost un filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908
Motivația juriului Nobel
“pentru seriozitatea cu care a tins spre adevăr, pentru forța pătrunzătoare a gândirii și previziunii, a căldurii și forței expunerii cu care a reprezentat și dezvoltat în numeroase lucrări o concepție de viață idealistă”
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
5 ianuarie 1847 - S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodonamică şi hidrodinamică, considerat “părintele” aviaţiei ruse.
5 ianuarie 1855 - S-a nascut King Camp Gillete, inventator american al lamei de bărbierit; (d.09.08.1932).
King Camp Gillette (n. 5 ianuarie 1855, Fond du Lac, Wisconsin — d. 9 iulie 1932, Los Angeles, California), inventator american al lamei de barbierit, brevetată în 1895, și lansată pe piață în 1903 care apoi a cucerit întreaga lume cu metoda sa revoluționară de ras
5 ianuarie 1859 - Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei.
În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naționale”.
Reprezentanții acestei grupări ce avea ca obiectiv unirea Moldovei cu Țara Românească au oscilat o vreme între a avea un candidat al lor și a-l susține pe Grigore Sturza, fiul fostului domnitor Mihail Sturza, și agent al Rusiei.
Acesta, susținut de Rusia prin intermediul bancherului evreu Șmul Rabinovici și agentului panslavist polonez Nieczuka Wierzbicki, care a adus la Iași câteva sute de mercenari, viza și el unirea celor două țări, dar sub domnia sa și sub forma unui stat-marionetă care să facă jocurile Imperiului Rus.
Cu două zile înainte de votul pentru alegerea domnitorului, unioniștii au înțeles jocul lui Sturza și au hotărât să-l respingă și să desemneze un candidat al lor.
După dispute aprinse, a fost acceptat comandantul micii armate moldovene, Alexandru Ioan Cuza (care nu participase la întâlnire).
La adunarea propriu-zisă, Cuza a fost prezentat drept variantă de compromis între conservatorii filoruși și liberalii pro-occidentali (francofili).
Oamenii lui Sturza au fost surprinși să constate că acesta este respins și în schimb adunarea îl votează în unanimitate pe Cuza.
Gruparea lor, susținută de mercenarii polonezi ai lui Wierzbicki, care plănuia să acționeze doar pentru a liniști eventualele proteste împotriva alegerii lui Sturza și apoi pentru a forța alegerea sa în Țara Românească, s-a văzut obligată să treacă la ofensivă.
S-a pus premiu pentru uciderea liderilor unioniști Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu și Manolache Epureanu (pe al căror sprijin Sturza conta, dar care au votat pentru Cuza) și a domnitorului Cuza.
Complotul a fost însă dejucat după ce a fost deconspirat de Alecu von Onciul și Iacob Antosz, iar ancheta a dovedit ulterior implicarea Rusiei.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
5 ianuarie 1863 - S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor și teoretician rus al teatrului (d. 1938)
Konstantin Sergheievici Stanislavski (în limba rusă: Константин Сергеевич Станиславский) (n. 5 ianuarie 1863; d. 7 august 1938) a fost un regizor şi teoretician rus al teatrului, inovator în teatrul şi arta actoricească.
În 1897 a fost cofondatorul Teatrului de Artă din Moscova alături de Vladimir Nemirovici-Dancenko. Una dintre primele piese puse în scenă a fost Pescăruşul al lui Anton Cehov.
În Teatrul de Artă, Stanislavski a început dezvoltarea faimosului său “Sistem”, bazat pe tradiţia realismului lui Alexandr Puşkin.
“Sistemul” va fi mai apoi dezvoltat de Lee Strasberg, Stella Adler, Robert Lewis, Sanford Meisner şi mulţi alţii în Statele Unite.
“Sistemul” lui Stanislavski se concentrează pe dezvoltarea în mod realist a personajelor.
Actorii erau instruiţi să folosească “memoria afectivă” pentru a portretiza în mod natural emoţiile personajelor interpretate.
Pentru a reuşi în această încercare, actorilor li se cerea să se gândească la un moment din vieţile lor în care au simţit emoţia dorită şi să încerce să o prezinte pe scenă, totul în dorinţa de a asigura o interpretare cât mai apropiată de realitate.
Una dintre căile folosite de Sistem este aceea a “magicului dacă”.
Actorii erau îndemnaţi să-şi pună cât mai multe întrebări în legătură cu personajul interpretat, una dintre primele astfel de întrebării fiind:
“Ce aş fi făcut eu dacă m-aş fi aflat în aceeaşi situaţie cu personajul meu?”
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
5 ianuarie 1874 - S-a născut Joseph Erlanger, medic american, laureat al Premiului Nobel (d. 1965)
5 ianuarie 1876 - S-a născut Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963).
Konrad Hermann Joseph Adenauer (n. 5 ianuarie 1876, Köln – d. 19 aprilie 1967, Rhöndorf, azi Bad Honnef, lângă Bonn), politician creștin-democrat german, de profesie jurist.
Din 1917 și până în 1933 a exercitat funcția de primar general al Kölnului.
Adversar al național-socialismului, a fost înlăturat din funcția de primar general.
S-a retras la mănăstirea Maria Laach. În 1944 a fost arestat sub acuzația de complot împotriva regimului nazist.
Soția sa a fost de asemenea arestată, murind în detenția Poliției Secrete (Gestapo) Konrad Adenauer,a avut un rol important in reconstrucţia Germaniei după Al Doilea Război Mondial.
5 ianuarie 1878 - S-a născut scriitorul Emil Gârleanu (“Nucul lui Odobac”, “Din lumea celor care nu cuvântă”); (m. 2 iulie 1914).
Emil Gârleanu (n. 5 ianuarie 1878, Iaşi, d. 2 iulie 1914, Câmpulung) a fost un prozator, regizor, scenarist de film şi jurnalist român.
Fiul lui Emanoil Gârleanu, colonel şi al Pulcheriei, născută Antipa.
Începe liceul la Iaşi în 1889 dar se retrage şi se înscrie la Şcoala fiilor de Militari, unde devine coleg cu Jean Bart, apoi intră la Şcoala de Ofiţeri de Infanterie, unde devine coleg cu Gheorghe Brăescu.
A fost sublocotenent în armata română, dar este exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică, interzisă de regulamentul militar.
5 ianuarie 1896 - Într-o cafenea din oraşul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecţie cinematografică din Egipt şi de pe continentul african.
5 ianuarie 1909 - S-a născut principesa Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria; (d. 1991)
Principesa Ileana a României (cunoscută și ca domnița Ileana; n. 5 ianuarie 1909, București – d. 21 ianuarie 1991, Pennsylvania) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.
Se înrudea prin mama sa cu familiile domnitoare din Marea Britanie și Rusia.
După venirea la tron a fratelui ei mai mare, Carol al II-lea, acesta le-a izolat pe plan intern pe mama sa și pe Ileana, limitându-le îndatoririle și aparițiile publice.
Pentru principesa Ileana a fost aranjat în 1931 un mariaj cu arhiducele Anton de Austria, ea primind titlurile de arhiducesă a Austriei și principesă de Habsburg-Toscana prin căsătorie.
În anii următori Ileana a locuit împreună cu soțul lângă Viena și i-au fost permise doar scurte vizite în România, regele interzicându-i să dea naștere copiilor săi în România.
Ileana a continuat activitatea caritabilă a mamei sale, îngrijindu-se în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Germania nazistă de militarii români răniți.
Atașată inexorabil de România, s-a stabilit în timpul regimului Antonescu împreună cu familia în țară și a deschis la Bran Spitalul „Inima Reginei”, care a funcționat prin eforturile sale.
În acest scop, principesa nu a ezitat să mențină legături cu noii lideri comuniști ai României.
La scurt timp după abdicarea la 30 decembrie 1947 a regelui Mihai, nepotul ei, Ileana a fost nevoită să părăsească din nou țara, proprietățile fiindu-i confiscate în cursul anului 1948.
Pentru a-și întreține familia în exil, Ileana a ținut cuvântări despre România și comunism.
A divorțat de arhiducele Anton, recăsătorindu-se cu Ștefan Isărescu, mariaj soldat la rândul său cu un divorț.
Alegând calea monahismului, și-a luat numele monastic „maica Alexandra” și a fondat Mânăstirea ortodoxă „Schimbarea la Față” din Ellwood City (Pennsylvania), a cărei stareță a fost până la moarte.
După căderea comunismului, a vizitat România o singură dată, în septembrie 1990.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; www.romaniaregala.ro; en.wikipedia.org
5 ianuarie 1919 - Anton Drexler a fondat Partidului Muncitorilor Germani, care va deveni Partidul Muncitoresc Naţional–Socialist German – partidul nazist.
The German Workers’ Party (germană Deutsche Arbeiterpartei, DAP) Partidul Muncitoresc German (în germană Deutsche Arbeiterpartei) a fost un partid minuscul, fondat la data de 5 ianuarie 1919 de Anton Drexler (1884 – 1942) la München, Bavaria.
La înfiinţare, în afară de lăcătuşul-mecanic Anton Drexler, ales preşedinte al partidului, au mai participat jurnalistul sportiv Karl Harrer şi alte 22 de persoane, majoritatea colegi de serviciu cu Anton Drexler la uzina căilor ferate din München.
Membrii partidului se întruneau periodic pentru a discuta despre naţionalism, rasism şi antisemitism.
La 12 septembrie 1919, Adolf Hitler a participat pentru prima dată la o întrunire a acestui partid.
În aceeaşi zi, Anton Drexler l-a invitat pe Adolf Hitler să devină membru al partidului.
După câteva zile, Hitler a fost înscris ca membru al acestui partid şi, scurt timp după aceea, a preluat conducerea partidului.
La 20 februarie 1920, Partidul Muncitoresc German a fost redenumit Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP, Partidul Nazist) şi a existat până la înfrângerea Germaniei în al Doilea Război Mondial, în 1945.
În perioada 1933 – 1945 NSDAP a fost unicul partid politic din Germania nazistă.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
5 ianuarie 1920 - S-a născut marele pianist italian Arturo Benedetti Michelangeli; (m. 12 iunie 1995).
5 ianuarie 1921 - S-a născut Friedrich Dürrenmatt, dramaturg şi prozator elveţian (“Vizita bătrînei doamne”, “Fizicienii”, “Romulus cel Mare”); (d.14.12.1990).
5 ianuarie 1924 - Walter P. Chrysler lansează pe piaţă primul său automobil – “Chrysler Six”.
5 ianuarie 1929 - A murit Nicolai Nicolaievici Romanov, Mare Duce al Rusiei; (n. 1856).
Marele duce Nicolai Nicolaevici (cel Tânăr) (6/18 noiembrie 1856 – 5 ianuarie 1929) a fost un general rus din timpul primului război mondial.
Nepot al ţarului Nicolae I, el a fost comandantul suprem al armatelor ruse de pe frontul de răsărit în primul an de război, iar mai târziu a condus campaniile încununate de succes din Caucaz.
A fost ultimul membru influent al familiei Romanov.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
5 ianuarie 1932 - S-a născut Umberto Eco, scriitor italian si critic literar italian (“Numele Trandafirului”, “Pendulul lui Foucault”, “Opera aperta”, “Semiotica şi filosofia limbajului”).
Umberto Eco (n. 5 ianuarie 1932, în Alessandria, Piemont) este un scriitor italian, , editor, filosof și un foarte cunoscut semiotician.
Este cunoscut international, în special pentru romanul său Numele trandafirului (Il nome della rosa, 1980), un mister intelectual în care combină elemente de semiotică în cadrul ficțional, analiză biblică, studii medievale și teorie literă.
De atunci a scris mai multe romane, incluzand Pendulul lui Foucault si Insula din ziua de ieri.
Cel mai recent, Cimitirul din Praga, publicat in 2010, este un best-seller.
Eco este președintele Școlii Superioare de Studii Umanistice, Universitatea din Bolonia, și Membru Onorific al Colegiului Kellogg, Universitatea din Oxford.
A scris texte academice, cărți pentru copii și multe eseuri.
A fost ales și al II-lea între cei mai mari 100 de intelectuali în topul revistei Prospect pe 2005. A fost ales al XIV-lea în 2008.
5 ianuarie 1932 - S-a nascut Raisa Gorbaciov, soţia fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov (d. 20.09.1999).
5 ianuarie 1933 - A început construirea podului Golden Gate din oraşul San Francisco, SUA.
5 ianuarie 1933 - A murit Calvin Coolidge, al 30-lea preşedinte al SUA; (n. 05.07.1872).
Calvin Coolidge, pe numele său complet John Calvin Coolidge, Jr. (n. 4 iulie 1872 – d. 5 ianuarie 1933) a fost cel de-al douăzeci și nouălea vicepreședinte (1921 – 1923) și cel de-al treizecilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1923 – 1929), succedând în oficiul președenției după moartea lui Warren G. Harding. Calvin Coolidge a condus o politică foarte conservativă în domeniul economic.
Calvin Coolidge a fost gazda Reginei Maria, însoțită de doi dintre copiii săi, Ileana și Nicolae, în vizita acesteia peste ocean din octombrie 1926.
5 ianuarie 1934 - În România, se formează un nou guvern liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu.
Gheorghe Tătărescu (n.21 decembrie 1886, Craiova – d.28 martie 1957, Bucureşti), a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 şi în perioada 1939-1940.
Guvernarea lui Tătărăscu a netezit drumul către instaurarea dictaturii personale a regelui Carol II-lea al României.
Guvernul Tătărăscu va activa pînă la 8 decembrie 1937.
A deţinut şi alte portofolii ministeriale si a fost ambasador la Paris din 1938 şi pînă la 1 septembrie 1939, cînd a fost chemat în ţară (şi în locul lui a fost trimis de la Varşovia Richard Franasovici).
5 ianuarie 1937 - S-a născut actorul american Robert Duvall.
Robert Selden Duvall (n. 5 ianuarie 1931) este un actor și regizor american.
Născut pe 5 ianuarie 1931 și câștigător a unui premiu Oscar, două Emmy și un Golden Globe, Robert Duval și-a început cariera în anii 50.
A început cu mai multe apariții teatrale, la sfârșitul anului 1950.
A continuat cu apariții episodice și mici în diverse seriale de televiziune, cum ar fi To Kill a Mockingbird (în 1962) și Captain Newman, M.D. (în 1963).
Abia în prima parte a anului 1970 a reușit să fie distribuit în roluri mai mari, ca în MASH (în 1970) sau THX 1138 (1971).
Acesta a fost de fapt începutul unor colaborări mai mari.
A urmat succesul pe care l-a avut cu rolurile din Nașul (partea I în 1972 și partea a II-a în 1974), Rețeua (în 1976), The Great Santini (în 1979), Apocalypse Now (în 1979) și True Confessions (în 1981).
Mai mult, din acest moment a îmbinat cu succes munca în televiziune și cinema.
Au urmat producțiile Tender Mercies (1983), The Natural (1984), Colors (1988), Lonesome Dove (1989), Stalin (1992), The Man Who Captured Eichmann (1996), A Family Thing (1996), The Apostle (1997), A Civil Action (1998), Gods and Generals (2003) și Broken Trail (2006).
Contrar asemănării de nume, Robert Duvall nu are nici o legătură de rudenie cu actrița Shelley Duvall.
cititi mai mult pe: en.wikipedia.org; www.imdb.com
5 ianuarie 1938 - S-a născut regele Spaniei, Juan Carlos I.
Juan Carlos I de Bourbon (n. 5 ianuarie 1938, Roma), rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până pe 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice.
La 23.11.1975, Consiliul de urgenţă îl proclamă pe Juan Carlos rege, iar la 27.11.1975 este încoronat într-un cadru festiv.
5 ianuarie 1944 - ”London Daily Mail” a devenit primul ziar care are ediţii pe cele două maluri ale Atlanticului.
5 ianuarie 1946 - S-a născut actriţa americană Diane Keaton .
Diane Keaton (n. Diane Hall, 5 ianuarie 1946, Los Angeles, California) este o actriță americană de film, regizor și producător, fotograf, dezvoltator imobiliar, autor și cântăreață, laureată în 1978 cu premiului Oscar, Premiul BAFTA, doua premii Globul de Aur, pentru rolul titular din pelicula Annie Hall, regia Woody Allen și premiul AFI Life Achievement Award.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.imdb.com
5-8 ianuarie 1949 - S-a constituit, la Moscova, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, în replică la Planul Marshall.
Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) a fost creat la inițiativa URSS în 1949 ca organizație economică a statelor comuniste europene pentru a constitui un echivalent al Comunității Economice Europene. CAER-ul a fost răspunsul la Planul Marshall.
El avea misiunea de a stimula comerțul dintre țările din blocul estic.
În realitate, URSS nu a putut oferi țărilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de SUA țărilor occidentale.
Membre ale CAER erau: URSS, RDG, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România.
Alte țări comuniste neeuropene (Mongolia, Cuba, Vietnam) au luat și ele parte în ultimii ani la unele sesiuni ale Consiliului.
La activitatea CAER nu au luat parte Republica Populară Chineză, Coreea de Nord și Albania.
Secretariatul și multe din Comisiile CAER aveau sediul la Moscova.
CAER nu a reușit să îndeplinească rolul pentru care fusese creat, în principal datorită sistemului planificat centralizat al economiei statelor membre, schimburile de mărfuri continuând să se desfășoare prin tratative bilaterale cu păstrarea echilibrului balanței de plăți.
Îndeosebi începând din anul 1962, delegațiile române în CAER au avut o poziție critică în CAER la adresa propunerilor sovietice de integrare a economiilor acestor țări.
Drept urmare a schimbărilor politice din anii 1989 și 1990, CAER s-a autodesființat în 1991.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
5 ianuarie 1950 - S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor şi scriitor român (“Hesperus”, “Pergamentul diafan”, “Eros şi magie în Renaştere”); (d.21.05.1991).
Ioan Petru Culianu (n. 5 ianuarie 1950, Iași – d. 21 mai 1991, Chicago), istoric al religiilor, scriitor și eseist de origine română. A fost profesor de istoria religiilor invitat la Divinity School, University of Chicago.
Discipol și protejat al lui Mircea Eliade.
A fost asasinat prin împușcare, la 21 mai 1991, în WC-ul din clădirea Universității din Chicago, după ce primise cartea verde și urma să fie angajat ca profesor asociat la Divinity School (apud.Ted Anton).
Crima nu a fost elucidată.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.eualegromania.ro
5 ianuarie 1950 - A murit John Rabe, om de afaceri german, care a luptat impotriva masacrelor de la NANJING (n. 1882)
cititi mai mult pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; en.wikipedia.org
5 ianuarie 1956 - Elvis Presley a înregistrat “Heartbreak Hotel“.
5 ianuarie 1957 - Preşedintele american Eisenhower a cerut aprobarea Congresului pentru acţiunile de ajutorare a statelor ameninţate de agresiunea comunistă – “Doctrina Eisenhower”.
Doctrina Eisenhower a fost o politică enunțată de Dwight D. Eisenhower la 5 ianuarie 1957, în cadrul unui „Mesaj special adresat Congresului privind situația din Orientul Mijlociu”.
În conformitate cu doctrina lui Eisenhower, o țară din Orientul Mijlociu ar putea solicita asistență economică americană sau ajutor din partea forțelor militare americane dacă ar fi fost amenințată de agresiune armată.
Eisenhower a subliniat amenințarea sovietică în doctrina sa autorizând angajamentul forțelor americane
„de a asigura și proteja integritatea teritorială și independența politică a acestor națiuni, cerând astfel un ajutor împotriva agresiunii armate evidente din partea oricărei națiuni controlate de comunismul internațional.”
Expresia „comunismul internațional” a făcut doctrina mult mai largă decât o simplă reacție la acțiunea militară sovietică.
Un pericol care ar putea fi legat de comuniștii oricărei națiuni ar putea invoca doctrina.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
5 ianuarie 1961 - Inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureşti. Primul director al acestui teatru a fost Radu Beligan (1961-1969).
Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter.
5 ianuarie – 21 august 1968 - Primavara de la Praga. Comunistul reformator Alexander Dubcek devine liderul regimului reformist din Cehoslovacia si initiaza o serie de reforme prin care incearca instaurarea asa zisului socialism cu fata umana.
Primăvara de la Praga a fost o perioadă de libertate politică din Cehoslovacia, care a început în primăvara anului 1968, atunci când a venit la putere Alexander Dubček și a durat până în 20 august, același an, când a avut loc invazia Cehoslovaciei de către statele Pactului de la Varșovia, cu excepția RPS Albania și a Republicii Socialiste România.
Sursa: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu