Noul guvern Ciolacu se mai poate lăuda cu o lovitură și alte recorduri. După dezastrul ultimilor doi ani de împovărare a României, a căzut tot în picioare și se zbate să păstreze puterea și să consemneze alte performanțe demne de un Guinness Book. Pentru prima dată în istoria țării noastre, guvernul are un ministru care ar fi cel mai citat cercetăror din lume. Tot Ciolacu, la cererea PNL, a instalat pe scaunul lui Spiru Haret un ministru „woke“ și a pus în fruntea instituției un academician cu o operă discutabilă, intitulată pompos „Psihologia Poporului Român”- Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală.
Lucrarea a apărut în mai multe ediții și lasă
cititorul cu gura căscată și cu ochii mari încă de la prezentarea prețioasă.
Iar la sfîrșitul volumului, „opera” are o sinteză (din care voi reproduce
cîteva „concluzii” ale savantului) și un ghid orientativ pentru întrebările
folosite în focus-grupuri, plus un interviu acordat unui ziarist și apărut în
revista LaPunkt (!?) . Și care interviu ar putea fi inclus într-o carte a
respectivului jurnalist, nu într-o lucrare cu pretenții științifice a unui
academician. „Psihologia poporului român” are legătură cu interviul acordat de
Daniel David în măsura în care autorul o ilustrează din plin la un eventual
capitol despre ifose și superficialitate.
De acum încolo, guvernul Ciolacu poate pretinde că
are habar de psihologia poporului român (dacă mai studiază cartea amintită încă
vreo două decenii!) și chiar să transmită ministerelor, prefecturilor și
comunelor indicații și interpretări. Cel mai citat om din lume poate da o mînă
de ajutor și poate întoarce tot învățămîntul românesc cu roțile în sus.
În cartea sa, „savantul cel mai citat din lume”
procedează la formularea unui „construct” (sistem teoretic ipotetic) după care
adună date de prin cărți și cercetări și scoate repede o concluzie:
-„Despre profilul emoțional al romanilor -Despre
bunăstarea subiectivă la români- Concluzii: În general, românii au un nivel
scăzut al fericirii ca satisfacție de viață. De asemenea nici efectul pozitiv
nu este crescut”
– ”Despre relațiile romanilor-Despre relațiile de
cuplu la români.
Concluzii generale și implicații: În cazul
persoanelor căsătorite/aflate într-o relație,americanii au un scor mai mare la
satisfacția în cuplu,iar romanii la expresivitate și coeziune diadică,acestea
fiind probabil elementele principale care mențin cuplurile în țările/culturile
analizate. În cazul persoanelor divorțate,americanii au un scor mai mare la
satisfacția diadică ,iar românii la coeziunea diadică,amîndouă fiind însă mai
scăzute decît în cazul persoanlelor aflate într-o relație în cultura de
referință…..”
Demonstrațiile lui Daniel David sunt complicate, contorsionate
și formulate în termeni greu accesibili publicului larg, iar trimiterile la
literatura de specialitate, mai ales americană, abundă și sunt necontrolabile.
Pentru politician și pentru profesori, pentru ne-psihologi și pentru cei fără
experiență clinică, cartea lui Daniel David este nelecturabilă. Merită să mai
reproduc cîteva concluzii care pot da o imagine asupra „anvergurii”
intelectuale a operei și a autorului:
-„Despre stilul de muncă la români: Americanii sunt
mai intoleranți decăt românii la piedici și amînări care pot afecta cursul unei
acțiuni (cu mărimile efectului relevante practic/ecologic atît pentru bărbați,
cît și pentru femei….”
-”Profiulul psihologic de suprafață Concluzii:
Romanii au în principiu aceleași categorii psihologice de leadership ca și
americanii…”
-„Despre personalitatea muncitorului român- Nu
există diferențe semnificative practic/ecologic atunci cînd personalitatea
romanilor și americanilor este evaluată în contextul muncii,de și există
tendințele identificate în personalitatea românilor și cea a americanilor”.
-„Anxietatea la Romani- Nu există diferențe
majore,importante clinic/ecologic între anxietatea romanilor și cea a
americanilor.Se pare însă că anxitatea românilor,spre deosebire de cea a
americanilor,crește cu vîrsta,probabil ca urmare a unei insecurități economice
mai mari în România pentru vîrstele adulte mai înaintate”.
-„Depresia la români-Nu există diferențe majore
importante clinic/ecologic între depresia românilor și cea a cetățenilor altor
țări/culturi analizate (Germania,Japonia,Norvegias,Olanda Portugalia și
Spania).
-„Romanii și pacea- Așadar romanii se prezintă ca
avînd un nivel mediu de dezangajament moral,manifestînd astfel o atitudine
moderată față de pace.Au însă o dorință accentuată de a lupta pentru propria
țară,dar nu susțin în număr mare ideea că războiul este un mijloc de a face
dreptate”.
Cea mai mare parte a acestei cărți cu titlu prețios
și cu multă informație clinică luată de prin alte cărți și îngrămădită fără
discernămînt relevă, cum spune autorul, „aspectele psihologice prin referință
la americani și/sau la țări/culturi democratice moderne”.
Nu ești democratic și modern, cu snobismul său
american Daniel David nu te bagă în seamă.
De ce vrea el o universitate la Cluj după modelul și
stilul american? Care-i concluzia muncii lui prin aceste clinici?
”Sub aspectul profilului cognitiv pentru sănătatea
mintală, românii nu apar diferiți de americani”.
Oricum, cu sau fără statisticile, rapoarte,
comparațiile și concluziile autorului, cu interviul și notele din anexe, opera
lui David l-ar putea răsuci în mormînt pe Constantin Rădulescu Motru cu a sa
„Psihologie a poporului român” din 1937.
O fi Daniel David ultra-citat pe nu știu unde, o fi
el cunoscut pentru declarații televizate, pentru interviuri pe net, pentru
formulări șocante (cipurile din creier din viitorul imediat) și pentru
sprijinul acordat catedrei de Studii a Securității. O fi el un descurcăreț
psiholog clinician, hîrșit prin spitale (americane!), un bun chibiț la comentat
orice pe la tv, dar savant cu adevărat încă nu-i. De altfel, academicianul
David, ca și rectorul UBB care l-a precedat (profesorul Ioan Aurel Pop) este
marcat de interesul pentru studiile de securitate și informații. Amîndoi au
fost preocupați de domeniu, drept pentru care UBB a și dat un președinte al
Academiei Române ( la schimb, l-a primit la catedră și pe Florian Coldea) și
i-a deschis ușile de academician și lui Daniel David. Ba l-a și transformat
într-un interlocutor de vază al lui Eduard Hellvig (pe care l-a și onorat cu o
diplomă) pe vremea cînd acesta gîndea în fruntea SRI. Dacă mai luăm în calcul
traseul profesorului clujean Adrian Ivan, ajuns rector al Academiei Naționale
de Informații „Mihai Viteaul” (un acuzat de plagiat) și legăturile cu statul
paralel ale sociologului Vasile Dîncu, avem o imagine mai clară a culiselor de
direcție a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca. De altfel, într-un
interviu acordat unui site, tînărul academician de la Cluj-Napoca avea să
declare (după ce doi ani consecutivi în care universitatea pe care o conducea a
zburat din rîndul celor 1000 de universități incluse în topul Shanghai, unde la
un moment dat era pe locul 600):
”Este nevoie
și de universități mai bine finanțate în celelalte orașe unde există deja
universități comprehensive, construite astfel mai ales după perioada comunistă,
care pot avea o șansă în rankingurile internaționale. Aici insist însă să
punctez din nou că nu toate universitățile trebuie să fie „world-class /
research-intensive”, țintind rankinguri internaționale! Țara are nevoie și de
universități locale/regionale/naționale de excelență (…)”
Cel mai tînăr academician ajuns ministru, cu talent
de ghicitoare, cel mai citat om din lume vrea să facă la Cluj o universitate de
top după modelul american. Mai ales că el deține și rețeta fericirii:
„Vreți să fiți fericiți? Noi, deja, prin sute de
studii, avem rețeta. Și rețeta fericirii este foarte clară. Primul element
pentru a fi fericiți: definiți-vă setul valoric, faceți lucruri congruente cu
ele. Veți avea sentimentul unei vieți cu sens și semnificație. Doi: iarăși
studiile de psihologie arată că dacă vă găsiți acele trei – cinci puncte tari
pe care le aveți ca persoană, și faceți lucruri congruente cu ele, apare
sentimentul psihologic de viață bună.
Și trei, care sunt comportamentele care vă produc
plăcere. Eu tot timpul am recomandat o listă de șapte, până la zece
comportamente. Fericirea implică toate cele trei comportamente: viața cu sens
și semnificație, viață bună și viață plăcută. Altfel poți să cauți fericirea în
viață, nu o vei găsi niciodată, și vei muri căutând-o”.
Modelul american anunțat de Daniel David este deja
în lucru și chiar prinde contur. Soția lui, Oana Alexandra David, împreună cu
un colectiv a redactat primul „Ghid de egalitate de gen” din universitățile
românești pe care soțul, domnul rector David, l-a și semnat în data de
30.09.2021.
Cum va semăna viața universitară de la UBB cu cea
din America, nu cu cea de la Moscova? Simplu! Conform Ghidului de egalitate din
care citez (la capitolul Coordonate Aplicative, subcapitolul:
„Documentarea,monitorizarea și raportarea periodică privind evoluția realizării
egalității de gen”) pagina 16:
„Se urmărește prelucrarea datelor și raportări
periodice despre
distribuția pe gen a angajaților (administrativ,
cercetare, didactic) diferențiat pe facultăți, unități de cercetare, Direcții
Administrative
distribuța pe gen a ocupării funcțiilor de conducere
(la nivel de universitate, facultăți, Unități de cercetare, direcții
administrative) împreună cu aplicațiile pentru pozițiile respective.
distribuția pe gen a candidaturilor pentru posturile
scoase la conscurs (administraticv, cercetare, didactic) respectiv a ocupării
ulterioare a acestora.
Situația pe gen în ceea ce privește avansarea în
carieră și salarizarea
Situația comparativă pe gen a indicatorilor de
competitivitate și excelență academnică
c. dezvoltarea unei proceduri de informare periodică
a diferitelor niveluri de conducere și a angajaților din cadrul universității
(rectorat,direxctori de Unități de Cercetare) ,decani,directori de
departamente) DESPRE STAREA DE FAPT ȘI TENDINȚELE DE EVOLUȚIE A SITUAȚIEI
EGALITĂȚII DE GEN”
3. Progresul privind documentare,monitorizarea și
raportarea periodică în legătură cu evoluția realizării egalității de gen va
putea fi monitorizat în baza indicatorilor”.
Chiar și personajele lui George Orwell sau șefii de
cadre de la CC al PCR și oamenii Securității din fabrici și uzine ar fi rămas
cu gura căscată. Și-ar fi dat seama că sunt niște dulci copii și că au pierdut
trenul cu accelerarea procesului de formare a omului nou.
Din psiholog clinician (adică la marginea patului)
prin America, Daniel David a ajuns profesor la Cluj, rector la UBB, prieten cu
Eduard Hellvig, academician și, pompat de liberali, ministru în guvernul
Ciolacu. Culmea, acum se pregătește și de dezlegarea prezidențialelor priponite
de CCR și de Klaus Iohannis.
Prea le zice cu dus și întors:
„S-a mai discutat despre implicarea mea și în timpul
alegerilor parlamentare și a alegerilor locale. Probabil am fost unul din cei
foarte activi în această perioadă. N-am spus nici da, nici nu, nu m-am
autopropus, nu m-am implicat, nu spun nici acum «Da», aștept acele analize de
care spuneam”.
Oare cine s-o fi gîndit că ăl mai citat (nu citit!)
om din lume o fi bun de președinte al României imediat după ce ăl mai tăcut din
Europa o șterge la Sibiu sau în Germania?
Autor:
Cornel Nistorescu
Sursa:
https://www.cotidianul.ro/o-facatura-academica-daniel-david/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu